503 matches
-
societății reale ș...ț se construia ș...ț puțin câte puțin o societate imaginară ș...ț”. „Treptat, imaginația mulțimii a părăsit-o pe prima (societatea reală), pentru a se retrage în cea de-a doua (societatea imaginară). Oamenii s-au dezinteresat de ceea ce era, pentru a visa la ceea ce putea fi; și s-a trăit, în fine, prin intermediul spiritului, în această cetate ideală pe care o construiseră scriitorii.” „Toată educația politică a unui mare popor era făcută integral de către oamenii de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
estetice, din păcate, sunt foarte modeste), „viața” factice, contrafăcută, pe alocuri simplă făcătură contrafactuală, tinde să obscurizeze viața, să-i manipuleze și să-i siluiască sensurile și semnificațiile. Într-o lume tot mai ahtiată după asemenea exerciții și tot mai dezinteresată de realitate, raportul dintre ficțiune și fapt s-a modificat esențial. Plutim într-o lume de ficțiuni și de ficțiuni construite pe ficțiuni ș.a.m.d., într-un univers în care separațiile nete au fost înlocuite de evanescente zone de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Ca teoretician al istoriei, am văzut această meteahnă - an(ti)istorismul - chiar la filozofi ai istoriei cu nume extrem de mari. De regulă, acești filozofi nici nu citesc lucrări de istoriografie, sau le citesc „în diagonală”, căutând numai ideile abstracte și dezinteresându-se de contexte. Poziția lui Bloom este una ortodox straussiană (cel mai valoros exponent al gândirii straussiene a istoriei este însă Harry V. Jaffa), avându-și originile simultan în trei direcții de gândire: singulara hermeneutică „originaristă” a lui Strauss, intensivă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rațiunea le recunoaște drept bune. În ciuda ororii sale față de violențele războiului, Russell a susținut drept necesară și legitimă rezistența cu orice mijloace pentru a opri expansiunea acestor sisteme. În judecata lui Russell, intelectualul care se ține departe de politică se dezinteresează, de fapt, de soarta semenilor săi și refuză să reacționeze la primejdii care amenință, până la urmă, propria lui viață. Chiar dacă ar avea bune motive să creadă că anumite evoluții din lumea largă nu îl vor afecta direct, indiferența sa față de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
el la oră; - își impune punctul de vedere și este convins că are dreptate; Elevul nepregătit - întârzie în mod constant ; - uită frecvent rechizitele școlare necesare programului școlar; - solicită permanent atenția profesorului; - își deranjează colegii cu atitudinea și neștiința sa; - este dezinteresat să învețe ceva nou; Elevul depresiv - nimic nu-i stârnește curiozitatea; - stă izolat de ceilalți colegi; - de obicei, este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lui Hristos se identifică cu intrarea lor în profunzimea cea mai lăuntrică și cea mai sensibilă a ființei noastre. Aici locuiește în noi Hristos încă de la botez. Demersul nostru cuprinde, așadar, trei aspecte: gândirea într-un mod adevărat și deci dezinteresat la fiecare lucru; oferirea acestuia lui Hristos și, prin El, tuturor celor care îl iubesc; și căutarea centrului nostru cel mai lăuntric și actualizarea lui de fiecare dată când ne gândim la un lucru, practic în mod neîntrerupt. Sf. Marcu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
i‐i rădăcina, de unde vine, cine i‐au fost înaintașii? Problema genealogiei ne‐o punem când am ajuns la o vârstă, nu atunci când ne interesează prezentul. Lucru pe care l‐ am constatat și la renăscutul „Păreri tutovene” din 1992 care, dezinteresat de propriu‐ i trecut, pleacă la drum, cum aș fi făcut și eu în tinerețe, cu numărul 1, număr nou, zic e redacția iar nu cu cel din 1932 sau, mai insistent în revindecă ri, din 1883 când, profitând de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță, egoism. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru activitățile practice, educație fizică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se poate concentra mult timp și se plictisește repede. Preferă activitățile practice și educația fizică. Este dezinteresat de celelalte activități din școală și nu rezistă la efort intelectual susținut. Are o pregătire școlară precară, cu mari lacune în cunoștințe și deprinderi acumulate din clasele anterioare, este submotivat pentru învățătură, acești factori explicând în mare parte și situația
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
străinătate și de pierderea suportului afectiv. Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru educație plastică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se poate concentra mult timp și se plictisește repede. Este dezinteresată de activitățile din școală însă, cu toate acestea, bagajul informațional este relativ bogat, memoria auditivă fiind bine dezvoltată. V. Observarea și înregistrarea datelor a. Dialog cu eleva Din discuțiile repetate purtate cu eleva M.R. reiese faptul că, din momentul în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
rațiunea le recunoaște drept bune. În ciuda ororii sale față de violențele războiului, Russell a susținut drept necesară și legitimă rezistența cu orice mijloace pentru a opri expansiunea acestor sisteme. În judecata lui Russell, intelectualul care se ține departe de politică se dezinteresează, de fapt, de soarta semenilor săi și refuză să reacționeze la primejdii care amenință, până la urmă, propria lui viață. Chiar dacă ar avea bune motive să creadă că anumite evoluții din lumea largă nu îl vor afecta direct, indiferența sa față de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
e vorba de amor, un scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea" (E.S.). Este, cum cu exactitate spune eseistul, figura iubirii condiționate. Dezinteresat de retorică, o utilizează aproape inconștient, practicînd un retorism fără retorică, adiționînd din retorica înaintașilor își afirmă propria retorică. Concluzia universitarului bucureștean este o inspirată radiografie a inspirației dalbului poet: "Poezia apare, la Bolintineanu, dintr-o neobosită admirație față, întîi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un ministru al culturii tânăr, de anvergură europeană, legat organic de istoria Iașului, președintele Consiliului Județean poate declanșa o atât de necesară operațiune de salvare și restaurare a unei case emblematice a Iașului cultural. Iar dacă vrea cumva un sprijin dezinteresat în creionarea unei viziuni de regândire a acestui spațiu pentru ctitorirea unui complex european de cultură care să includă și un memorial al victimelor pogromului de la Iași, asasinate în iunie 1941 în beciurile acestei case, m-aș bucura să-i
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
valahi din presa centrală vor tăia, ca de obicei, frunza la câini, cu presupuneri asupra misteriosului cumpărător (cin' să fie? Patriciu? Vântu?), sau vor glosa la nesfârșit, de data asta nu chiar fără îndreptățire, despre impotența blamabilă a autorităților românești, dezinteresate de recuperarea adevăratelor valori (că asupra întregii afaceri cu recuperarea, pe sume fabuloase, a pretinselor brățări dacice - despre care Dan Iosif lăsa să se înțeleagă într-un interviu labeunuteve că ar fi o făcătură a "băieților cu ochi albaștri" care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și transcendent al lumii. Această stare psihologică nu este intelectuală. Oameni simpli îl pot simți pe Dumnezeu la fel de ușor cum simt căldura soarelui sau bunătatea unui prieten. Nu există o concentrare pentru rugăciune, ci prin rugăciune. Rugăciunea trebuie să fie dezinteresată. Omul se oferă lui Dumnezeu precum marmura sculptorului, cerându-i iertare și milă, îi mărturisește nevoile sale și pe cele ale semenilor săi. În general, acela ce se roagă pentru alții și pentru sine însuși este vindecat. Aceasta este o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de la debutul editorial, îi apare volumul Somn de voevod (1980), ce echivalează cu o adevărată lansare în cadrul promoției tinere. De altfel, Geo Bogza îl remarcase încă din 1973, când îi consacrase o tabletă în „Contemporanul” (Scrisori de la un tânăr poet). Dezinteresat de căutările formale ale liricii moderne și, în general, de orice fel de artificiu prozodic, R. este fidel formulei clasice, cultivând versul tradițional, cu pregnante rezonanțe folclorice, într-o atitudine contemplativă, elegiacă. El stă retras undeva la munte, departe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
venea cu autismul și izolarea de fenomenul social care îl ajutaseră să supraviețuiască cultural, cu exercițiul îndelung al măcinării sterile în discurs (Uniunea Scriitorilor, cenacluri etc.). Cu excepții notabile care se cunosc (Paul Goma, Mihai Botez), intelectualitatea a fost total dezinteresată de ceea ce se întâmpla cu poporul român, reacționând doar la încălcări ale prerogativelor ei specifice de grup (scrisoarea celor șapte și a celor optsprezece), nefiind interesată de a acționa pragmatic și eficace, de a combate dictatura, cât de «o dizidență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prestigiu personal, conștiința valorii proprii, urmată de gesturi inevitabile de independență. Și acestea decurg, în ultimă analiză, dintr-un conflict latent, care în cele din urmă iese la lumină. Nu avem în vedere pe intelectualii și creatorii puri, care se dezinteresează total și privesc de sus lupta politică. Ne referim la intelectualul cu simț civic dezvoltat, stăpânit și de nevoia de a se implica, într-o formă sau alta, în viața socială. Și atunci el este pus în fața dilemei: ce este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe care le au făcut, involuntar sau nu, în unele cazuri, o greșită invocare și aplicare a unor principii intransigente, rigoriste, ce nu țin seama de realități. Multe intenții bune au fost dezarmate. Mulți intelectuali de calitate indiscutabilă s au dezinteresat de viața politică. Mulți, în sfârșit cunosc un număr de cazuri precise , au fost alungați, direct sau indirect, de unii vechi luptători, care au monopolizat diferite poziții și s-au simțit concurați 3. Recunoaștem că mulți, cei mai mulți intelectuali, au supraviețuit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se agravează brusc, în împrejurări nu mai puțin tipice. înainte de 1989, aceste posturi de acoperire, sau pur și simplu parazitar-sinecuriste, ocupate în genere de vagi literați sau de și mai aproximativi oameni de cultură, pur și simplu blocau sau se dezinteresau total de eforturile depuse de unii (entuziaști, naivi, don-quijoți, iluzioniști etc.), care încă se mai încăpățânau să întreprindă efectiv ceva. Și, uneori, culmea ! chiar și reușeau... Intervenea atunci o dublă (și foarte omenească într-un fel) invidie: personală și profesională
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
îl comemora și cu jocuri, se înțelege modeste, după posibilitățile sale limitate. Și Flaccus trebuie să fi auzit de acest lucru, căci i se dusese faima și printre străini. Se înțelege că un asemenea cult imperial nu este cu totul dezinteresat la Sulmonez, dat fiind că își manifestă speranța ca "zgomotul unei asemenea milostenii să ajungă până la urechile lui Augustus, căruia nimic nu-i scapă din ceea ce se întâmplă în întreaga lume...". Poate vor ajunge până acolo, pe lumea cealaltă, versurile
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cunoscută nouă încă de la începutul lucrării, privind implicarea Liviei în exilul lui Ovidiu, restul afirmației lui Ripert este foarte interesant; mai mult, noi credem de cuviință să adăugăm că gestul lui Maximus nu trebuie să fi fost chiar așa de dezinteresat, cum se presupune; poate trebuie să vedem în aceasta o neliniște personală care-l făcea să se convingă de proporțiile nenorocirii lui Ovidiu și implicit de "cauza" care a determinat-o și, în consecință, de pericolul de a implica și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dispus să îi numească în mod concret pe teroriști, dar completul de judecată "a întrerupt ședința și după reluare nu s-a mai vorbit despre teroriști"157. În schimb, Constantin Vasile nu a avut ghinionul unui context nefavorabil adevărului și dezinteresat de dezlegarea enigmei teroriștilor. Autorul invocat vede în artizanii complotului străin pe marii teroriști, dar mai prezintă în cartea sa și o stranie categorie, respectiv cea a "posibililor teroriști"158. Din rândul ei ar fi făcut parte "activiștii de mâna
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Occident, redevine dintr odată foarte actual în țările comuniste din Est, în a doua jumătate a secolului XX. A constituit pentru mine o profundă decepție să constat că așa-zisul comparatism, profund dezideologizat, simplă disciplină academică tot mai inactuală, se dezinteresează total și de aceste probleme. Despre literatura comparată, ideile mele exprimate în unele lucrări străine sunt net deosebite. O a doua valoare (ca perspectivă, metodă etc.), nu mai puțin clasică, reinterpretabilă, la fel, în sens actual românesc, este ideea de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ovid S.Crohmălniceanu: „În observațiile pe care le făcea asupra primelor numere din revista noastră, Viața românească remarca, pe bună dreptate, că o mare parte din răspunderea pentru scăderile poeziei clujene o poartă critica Almanahului literar. Criticii noștrii s-au dezinteresat, Într-adevăr, de munca poeților și prozatorilor. Nu vom găsi, până la numărul 8, nici o apreciere critică, nici o Îndrumare dată tinerilor scriitori. Vom găsi În schimb, În numărul 4, o notă care anunță, nu fără emfază, proiectele scriitorilor clujeni. Fără să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus cu înjosirea și mizeria din patria sa - comparație din care se naște dorința dezinteresată de bine, ce dă naștere sacrificiului pentru o cauză: idealismul. Și - lucrurile omenești sunt foarte complicate - desigur că și la cei din clasele interesate a avut rol și idealismul, căci sufletul omenesc, spre onoarea lui, se revarsă întotdeauna peste marginile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]