1,495 matches
-
este foarte cunoscută, Întărirea pozitivă este foarte puțin aplicată de către cadrele didactice; acesta este motivul pentru care am ales să detaliez această metodă de modificare a comportamentelor problematice. Eliminarea comportamentelor nedezirabile fără a avea o strategie de a Încuraja comportamentele dezirabile nu este eficientă. Cea mai importantă parte a procesului de disciplinare o constituie asistarea elevului În achiziționarea comportamentelor dezirabile, În formarea de relații sociale pozitive și dezvoltarea simțului răspunderii și al autodisciplinei. Comportamentele valorizate de profesor trebuie identificate și comunicate
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
să detaliez această metodă de modificare a comportamentelor problematice. Eliminarea comportamentelor nedezirabile fără a avea o strategie de a Încuraja comportamentele dezirabile nu este eficientă. Cea mai importantă parte a procesului de disciplinare o constituie asistarea elevului În achiziționarea comportamentelor dezirabile, În formarea de relații sociale pozitive și dezvoltarea simțului răspunderii și al autodisciplinei. Comportamentele valorizate de profesor trebuie identificate și comunicate elevilor În mod specific; elevii au nevoie să afle ce se așteaptă În mod specific de la ei și să
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
pozitive și dezvoltarea simțului răspunderii și al autodisciplinei. Comportamentele valorizate de profesor trebuie identificate și comunicate elevilor În mod specific; elevii au nevoie să afle ce se așteaptă În mod specific de la ei și să Înțeleagă de ce. Multe din comportamentele dezirabile se dezvoltă În mod natural o dată cu Înaintarea În vârstă. În acest caz rolul adultului este de a le observa și a le susține/rafina. Alte comportamente nu fac parte din repertoriul natural al copilului și este important să fie dezvoltate
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
Întrucât sunt deseori confundate, prezentăm mai jos diferențele dintre Întărirea pozitivă și recompensă: Întărirea Recompensa Este asociată clar cu un comportament. Este asociată de obicei cu un rezultat pentru care elevul a făcut mai multe comportamente (nu știm dacă toate dezirabile). Exemplu: Îl lăudăm pentru că și-a făcut tema, pe care de fapt a copiat-o de la colegi În pauză. Intervine În timp ce sau imediat după ce elevul face comportamentul dezirabil. Intervine după o perioadă, când se pot vedea rezultatele; timp În care
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
pentru care elevul a făcut mai multe comportamente (nu știm dacă toate dezirabile). Exemplu: Îl lăudăm pentru că și-a făcut tema, pe care de fapt a copiat-o de la colegi În pauză. Intervine În timp ce sau imediat după ce elevul face comportamentul dezirabil. Intervine după o perioadă, când se pot vedea rezultatele; timp În care nu știm ce alte comportamente a mai făcut copilul. Copilul Învață un mesaj de schimbare. Copilul mai dorește recompense. Motivează elevul să continue comportamentul. Demotivează pe ceilalți elevi
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
unele dintre ele nedezirabile). Dacă este atât de utilă În educarea copiilor, apare Întrebarea de ce cadrele didactice nu folosesc mai des Întărirea pozitivă? Încercăm câteva răspunsuri: Credem că este normal și de la sine Înțeles ca elevii să facă anumite comportamente dezirabile, că este datoria lor și ca urmare nu considerăm că e necesar să oferim Întăriri când aceste comportamente apar. Este obiectivul profesorului să Învețe elevul ce este bine, dezirabil să facă. De asemenea, este obiectivul profesorului să dezvolte autodisciplina și
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
normal și de la sine Înțeles ca elevii să facă anumite comportamente dezirabile, că este datoria lor și ca urmare nu considerăm că e necesar să oferim Întăriri când aceste comportamente apar. Este obiectivul profesorului să Învețe elevul ce este bine, dezirabil să facă. De asemenea, este obiectivul profesorului să dezvolte autodisciplina și simțul răspunderii la elevi. În multe situații, elevii nu știu/nu Înțeleg ce este bine să facă sau ce Înseamnă un comportament potrivit. Suntem obișnuiți să remarcăm și să
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
concrete ale elevilor. Din această perspectivă, competențele pot fi social determinate, ca un răspuns la nevoile concrete ale comunității în care funcționează școala . Din punct de vedere al politicii educaționale se stimulează dezbaterea pentru identificarea acelor valori și practici sociale dezirabile pe care ar trebui să le promoveze școala pentru a asigura succesul absolvenților săi. Din perspectiva psihologiei se integrează ultimele progrese înregistrate de științele cognitive, potrivit cărora manifestarea compețentei înseamnă mobilizarea cunoștințelor corespunzătoare și a unor scheme de acțiuni exersate
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
Îndeosebi Ion Heliade Rădulescu) au avut-o În formarea sa intelectuală l-a apropiat de ideile, limbajul, dar și de echivocurile specifice multor pașoptiști după trecerea În viața politică „oficială”. O analiză a succesivelor adeziuni, afinități și retractări boeresciene este dezirabilă pentru descifrarea apartenenței sale doctrinare și, În subsidiar, pentru surprinderea caracterului compozit și paradoxal al spectrului politic În prima parte a domniei lui Carol I. Analiza formării intelectuale a politicianului și rezumatul temelor fundamentale sesizabile În discursul acestuia sunt, de
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
să se dezvolte optim sau să facă față unor dificultăți cu care se confruntă.; v scopul consilierii este provocarea unor schimbări evolutive voluntare în atitudinile și comportamentul oamenilor, în direcția asumării conștiente, de către fiecare persoană, a unui mod de viață dezirabil social, care să-i aducă satisfacții, automulțumire și sentimentul autorealizării.; v rol său este, cu precădere, preventiv și de dezvoltare. Ea îndrumă și sprijină persoana pentru a învăța să prevină eventualele situații de criză în care s-ar putea afla
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
sau să-și crească stima de sine, indiferent dacă au o stimă de sine scăzută sau crescută. Lewicki (1983) sugerează că această tendință se exprimă în principal prin comparații sociale selective. Mai mult, cu cât o dimensiune autoatribuită este mai dezirabilă social, cu atât subiectul îi acordă acesteia o mai mare importanță în percepția altuia. Oamenii acordă o mai mare importanță caracteristicilor pozitive pe care le descoperă despre ei, comparativ cu altele. Indivizii pot de asemenea să se „autopozitiveze” prin interpretarea
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
forma feței); perceperea unor asemănări de caracteristici psihice; adoptarea unor conduite și gesturi ale modelului; perceperea modelului lingvistic oferit de acesta; manifestarea unor conduite și gesturi noi pe care le identifică urmând modelul . Redăm mai jos câteva modele de familii dezirabile pentru educația copilului în sens pozitiv: familii cu structură suplă, cu norme și reguli flexibile pe care le aplică în funcție de situații și care lasă copiilor libertatea de a-și manifesta inițiativa și de a se exprima; familiile „autorizate”(nu autoritare
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
socială. Aici voi încerca să punctez componentele importante ale acestei paradigme. Este important ca de la început să determinăm cu claritate sensul conceptului de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială se referă la orientarea unei țări/regiuni/comunități/instituții spre realizarea unei stări dezirabile, stabilită ca obiectiv printr-un proces planificat în timp, prin-un set de acțiuni conjugate. Conceptul de dezvoltare socială, astfel definit, include două componente structurale: a) o stare-obiectiv de realizat de către o comunitate (un actor social);. b) un set de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiectiv: strategii, planuri, programe. Pentru a avea de-a face cu un proces de dezvoltare socială, existența unui obiectiv nu este suficientă. Sunt situații în care un obiectiv nu se află în centrul unui proces de dezvoltare socială: obiectivul, deși dezirabil, nu este considerat ca fiind ceva care poate/trebuie să fie realizat printr-o acțiune socială. Există „idealuri”, „năzuințe”, dar cum ar putea acționa actorul social pentru realizarea acestora? El este considerat ca dezirabil, dar într-o manieră pasivă; este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proces de dezvoltare socială: obiectivul, deși dezirabil, nu este considerat ca fiind ceva care poate/trebuie să fie realizat printr-o acțiune socială. Există „idealuri”, „năzuințe”, dar cum ar putea acționa actorul social pentru realizarea acestora? El este considerat ca dezirabil, dar într-o manieră pasivă; este realizabil printr-o acțiune punctuală (o lovitură de stat) sau prin introducerea unui sistem/unor instituții/legi. Societățile au creat un complex instituțional care soluționează unele obiective: armata, poliția, sistemul sanitar sau educațional. Instituțiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care le poate schimba clasa politică sunt esențiale pentru forma de organizare a societății. La fel de adevărat este și faptul că, odată instituțiile schimbate, schimbările pe care aceste instituții le vor genera în societate sunt un amestec de schimbări instituite și dezirabile și de schimbări ad-hoc, neplanificate și, de multe ori, indezirabile, ce alcătuiesc tranziția spontană (Pasti, 2004). În istorie, tranzițiile sunt procese aproape la fel de răspândite ca și evoluțiile. Când principii „păgâni” ai Europei medievale s-au creștinat, ei au declanșat tranziții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2005, pp. 7-12). La nivelul Uniunii Europene, ca și în cazul statelor naționale, politica socială se referă la intervenția „în configurația proceselor sociale caracteristice unei anumite colectivități, în scopul modificării lor într-o direcție considerată de actorii politici a fi dezirabilă.” (E. Zamfir, 1995, p. 12). Asumarea acestei definiții implică faptul că elaborarea politicii sociale la nivel european, a modelului social european s-a realizat respectând un set comun de valori agreate de toate statele membre. Dar care sunt aceste dezirabilități
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bază pe care se construiește teoria dezvoltării teritoriale este coeziunea economică și socială. Acesta se traduce într-un principiu fundamental, și anume că dezvoltarea economică și socială trebuie să se bazeze pe o structură spațială echilibrată. Aceasta este condiția dezvoltării dezirabile, prin care se asigură echilibrul între eficiența economică și justiția socială. Din această perspectivă, se consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului, iar ele sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin surse de instabilitate economică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
astfel de scenariu ne poate prilejui cunoașterea viabilității unei asemenea strategii de transfer a responsabilității statului către sectorul nonguvernamental într-o perioadă incipientă (încă) a procesului de reconstrucție a sistemului de servicii și dacă această măsură poate genera un proces dezirabil de creștere a întregului sistem de servicii. O primă parte a capitolului va aborda principalele puncte slabe ale sectorului nonguvernamental și ale cadrului instituțional și legislativ de suport al acestuia, urmând ca în a doua parte să fie prezentate câteva
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și despre care cred că trebuie luate în considerare. Platforma demersului curricular constă în concepții (credințe despre ceea ce există și ceea ce este posibil), teorii (convingeri despre relațiile care există între diversele entități) și scopuri (credințe și convingeri cu privire la ceea ce este dezirabil). Deliberarea pleacă de la preferințele imediate și ajunge la dimensionarea soluțiilor viabile din ansamblul alternativelor posibile. Este un proces de decizie care fundamentează proiectarea. Designul presupune a gândi și a structura soluțiile stabilite prin consens în faza anterioară într-o manieră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
personalității și fericirea celor care sunt supuși experimentelor de învățare precizate prin curriculum. În România, schimbarea curriculară produsă între 1993 și 2007 s-a repercutat asupra întregii populații școlare preuniversitare. Orice decizie comportă două tipuri de efecte: a) efecte scontate, dezirabile și prevăzute în documentele curriculare implementate, supuse optimizării; documentele curriculare realizate de Consiliul Național pentru Curriculum - Curriculumul Național - cuprind finalități obiective și virtual benigne, nefiind însă clar și cert că au fost corelate riguros tendințele de evoluție social-economică și tehnologică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comunistă edificată pe „lupta de clasă” ș.a.m.d. Or, o filosofie a educației descrie tocmai modul în care pot fi armonizate valorile omului (înțelese ca trebuințe de formare și împlinire a individului) cu solicitările și valorile unei societăți viitoare dezirabile într-un model sociouman care poate fi acceptat și adoptat ca ideal educațional. Incertitudinile în acest domeniu sunt așadar multiple. Se poate admite însă că, în preajma și pentru începutul mileniului trei, cel puțin în ceea ce privește civilizația europeană, există și cristalizări conceptuale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
americane despre curriculum tind să-l „lege” pe acesta de tehnică și să-l „dezlege” de spiritul uman. A doua concluzie era că, în toate situațiile, curriculumul american suferă de supradependență față de anumite valori pragmatice, concepute ca scopuri și obiective dezirabile pentru modul de viață american și pentru societatea industrială. A treia concluzie privea posibilitatea corectării acestor concepții. Huebner considera că ele ar putea fi ameliorate printr-un design curricular complex, care ar implica proiectarea unui nou mediu educativ, conceput ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în global village; formarea educatorilor globali, libertățile pedagogice în satul global postcomunist și postindustrial; virtuțile internetului în comunicarea globală și educația globală; hidden curricula desfășurate la nivel local și la nivel global prin televiziune; formarea „omului total” ca model sociouman dezirabil pentru o lume integrată economic, informațional și (poate!) politic și religios ș.a. Există, bineînțeles nu doar apologeți și entuziaști ai acestui „viitor luminos” obținut prin curricula globale și educație standardizată la nivel mondial, ci și critici virulenți care condamnă aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a instruirii. Definiția empirică: instruirea este demonstrată prin rezultate ale învățării dirijate. Această definiție presupune aprecierea și evaluarea; o bună instruire este o muncă eficientă, în sensul pragmatic al expresiei. Definiția analitico-științifică are în vedere instruirea care împlinește toate atributele dezirabile. Este, de fapt, „definiția bunătății”, în sensul etico-religios al expresiei. „Instruirea bună”, ca produs al „bunătății” (goodness), încorporează principii de eficiență, conține anumite trăsături pozitive și urmează o anumită „cale bună”. Toate acestea se pot constata examinând produsul instruirii ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]