2,118 matches
-
care avea fără doar și poate să treacă ea pentru a-și face cumpărăturile, pândind-o de după colț de pe partea cealaltă când umbla pe acolo. Nu îndrăznea să-i mai vorbească, dar căuta să pună în ochii lui rotunzi toată deznădejdea rugătoare din inima lui. Presupun că în capul său stăruia nădejdea că vederea nenorocirii lui o s-o înduioșeze. Ea n-a dat niciodată măcar cel mai mic semn că l-ar fi văzut. Nu și-a schimbat vreodată ora ieșirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ceva neștiut. Dar acum vedeam în asta mai mult decât dorința de a acoperi o taină rușinoasă. Felul ei potolit era precum calmul apăsător care plutește deasupra unei insule după ce a fost măturată de un uragan. Veselia ei era veselia deznădejdii. Strickland îmi întrerupse reflecția cu o observație al cărei cinism profund mă făcu să tresar: — O femeie îi poate ierta unui bărbat răul pe care i-l face, dar niciodată nu-i va ierta sacrificiile făcute de dragul ei. — În orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de răul absolut, doar limba nu prea răspunde deocamdată comenzilor. Anni slăbește din ce în ce mai mult și ochii îi strălucesc întunecat pe fețișoara ei vrăjită, cum a citit Hans într‑un roman bogat în învățăminte. Dar câteodată te apucă groaza când vezi deznădejdea acestei generații oglindită în ochii Annei, care ochi n‑au în spate nici un zid, așa că grozăviile din exterior pot trece direct în creier, unde produc pagube îngrozitoare. Anna cântă, împreună cu alții ca ea, un trio de Haydn, în care ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
scaldă, uneori, în himerele din noapte și pierde drumul spre zori. Mă doare lupta din mine, chiar de pierd sau de câștig, printre zâmbete ori lacrimi vreau nădejdea să mi-o strig. Mă doare îngrijorarea care gânduri piaptănă și atinge deznădejdea când necazul deapănă. Mă doare ziua de mâine, o aștept printre fiori, să zăresc reminiscența bucuriei dulci din zori.
M? doare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83362_a_84687]
-
o temelie șubredă. Era plecat în D. de 3 ani, timp în care ne-am revăzut de două ori, fără să schimbăm prea multe impresii;cele câteva zile petrecute acasă fiind devastatoare, tăcerile tensionate ducând la stări de agonie și deznădejde. Nimeni nu mai putea să dărâme zidurile care se înălțaseră înfricoșător între noi. - Te sun mai spre seară. Acum am de rezolvat câteva probleme ce nu suportă amânare. Ai grijă de tine. La revedere! N-am apucat să spun și
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
totuși, suflet drag, nu e așa. Uneori ești atât de trist și de nemângâiat tocmai pentru că privești dar nu vezi, auzi dar nu asculți, guști, dar nu mai simți gustul a ceea ce ai gustat.Poate te întrebi cu durere și deznădejde:„De ce am ajuns așa?”. „De ce sunt atât de greu de mulțumit și atât de puțin mulțumitor?” Să îmi ierți îndrăzneala de a-ți răspunde la aceste întrebări, dar mă doare prea mult să văd cum te chinui, și din durere
(TRANSCRISĂ DE MARIA LEONTE) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364484_a_365813]
-
monadă. Este analiza de sânge la zi. Este refugiu și binecuvântare și blestem. Este strigăt de bucurie și hohot de plâns. Este apă și foc. Este perla din scoica de mare. Un ciob de oglindă. Este speranță și regret. E deznădejde și bucurie și lacrimi și vis. E viață în viață. E viață și moarte. E chin și izbândă. E clipire de gene. E val, furtună și rază de soare”, afirmă aceasta. Premiul I la Festivalul Internațional „Lucian Blaga” Copil unic
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
se răsucea iederă botezată la flacăra credinței înfășurată într-un murmur continuu și nu isprăvea să prindă jarul dintr-un stup de gânduri și griji. Apoi m-a învățat descântecul pe trepte de culori, să pot opri fulgerul din cerul deznădejdii, să mă cert cu vulturii care-mi tulbură apa din ochi în zi de sărbătoare și să-mi aflu adevăratul peron într-un pisc alb. Învățasem să scriu, poate mai mult decât scria vântul adresele codrilor dar mai puțin decât
DEDICAŢIE PE MANUSCRISUL INIMII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364571_a_365900]
-
strigat admirabil (așa mi s-a spus, vă rog) și-a strâns manuscrisul în buzunarul unde ținea hârtiile... de valoare. Acestea însă se vede că n-au mulțumit pe judecătorul meu, care n-aștepta decât 25 lei, și vedea, cu deznădejde, că nu mai sosesc. Atunci am fost rugat de el să urmez jocul acesta până când spiritualul bancher va înțelege că cererea noastră nu era numai un joc de cuvinte. M-am executat astfel: Sunt fericit că ți-au plăcut Cele
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
Cum arăta viitorul pentru Melania Cuc? - Viitorul meu personal ține de copiii mei și de cărțile mele viitoare. Dacă ei vor fi bine, sunt fericită și eu. Să am sănătate, să nu-i trag pe cei dragi după mine în deznădejde, la greu. Altminteri, viitorul personal se integrează în viitorul general, comun. Va trebui să facem exerciții de iubire de semeni. Chiar dacă nu ne stă în fire, să încerăm să zâmbim în fiecare zi. Uneori, știu pe pielea mea cași zâmbetul
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
cei trei eoni disticti: existenta-forma și beatitudinea. Fac artă ca si cum aș face dragoste pentru prima dată cu ultima Fiica a dragostei care și-a pierdut organul facerii, iar acum face naveta din raiul inimii în raiul nimănui și din iadul deznădejdii în iadul smereniei. Și poate că de aceea văd acum creierul meu bicameral că pe o sămânță a Artei-transformarii. Și în explozia lui extatica simt limpede cum toată Inteligență mea Luminoasă e stoarsa și pompata în cea mai misterioasă instalație
CULTURA IN SUBORDINEA LUMII MATERIALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361546_a_362875]
-
magia neagră. Toți acești artiști besmetici și degenerați care au început cu arta-moderna au umplut lumea întreagă cu tot felul de mortăciuni și obscenități. Și numindu-le azi expozitii-instalatii, au pornit cu ele într-un capricios turneu, arătând lumii iadul deznădejdii. Este o cale complet greșită în arta. Și dacă nu vom reuși să facem cât mai repede curățenie în arta-moderna, nici o comunitate culturală nu va supraviețui acestor Timpuri Moderne, care înghit în sfera lor de putere toate popoarele lumii. Evoluția
CULTURA IN SUBORDINEA LUMII MATERIALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361546_a_362875]
-
inclusiv iubirea pentru Adina. „Și dintr-o dată, în inimă i se ridică deasupra tuturor sentimentelor confuze, privindu-l cum se târa ca un vierme, ideea triumfului. Triumfase în sfârșit, asupra lui.” Nina înțelege că dobândise victoria asupra tuturor umilințelor, durerii, deznădejdii, nefericirii aduse în sufletul ei de un om cu un uriaș handicap - acela al conștiinței. „Cât timp Nina fusese internată în spital, nici măcar odata Emi nu o vizitase. Era înnebunită de atâta durere, biata femeie, din pricina copilului. Suferea cumplit ca
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
o srcină extraordinar de grea în a despica fiecare rază a vieții omului (făcând o analiză spectrală uimitoare) "... Fiul Domnului e rază de lumină lăsată pe pământ" supusă unei imense multitudini de aspecte și stări patologice (de la vis, trăire, iubire, deznădejde, ură, boală, înțelepciune, fericire... până la moarte), vă las ca domniile voastră să-i simțiți tăria aromei seducătoare în a afla "Puterea Gândului" și sper ca să am bucuria a recenza o viitoare apariție de poeme, semnate de un domn, domneșteanul GEORGE
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > INTOARCE-TE-N IUBIRE ! Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Când drumurile vieții prea tare se complică Cuprins de deznădejdi Privești în umbră ei și-o vezi atât de mică Prin pete de-ntunerec nu mai zărești lumină Nici urme de culori Pe rozu-i purpuriu mai crește doar rugina În valuri de uitări nu-i nicio amintire Prin negura de timp
INTOARCE-TE-N IUBIRE ! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363970_a_365299]
-
prima zi a Festivalului Berii să se fi încheiat ca odinioară, în zorii următoarei zile. Când ajunse la kilometrul 0 al orașului și văzu câțiva cheflii adăstând pe la tarabele care tocmai își închideau obloanele, îl pătrunse un firav fior de deznădejde. Lui Solomon i se păru că, retrăgându-se anterior, la domiciliu, pierduse cea mai importantă partidă a vieții lui. Că văzuse cum trenul vieții sale tocmai trecuse prin gara în care el aștepta nehotărât. Pe de altă parte, acum era
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
au evadat din locașurile norilor! O picătură și-a atins ținta. Ea a căzut grea și rece. Frunza a simțit-o până-n adâncul făpturii. Puterile i-au fost slăbite mai mult. Acum frunza știe sigur că o să cadă și ea. Deznădejdea a cuprins-o. Pare că platanii i-au transmis starea. Atât uriașul cât și piticul se află la grea încercare. Frunza nu mai are putere să lupte. Cât de tare a început să o supere vântul! O să moară curând. Picătura
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
căruia i-a fost binecuvantată trăirea chiar și cu viață intimă, respectiv sexualitate. Așadar, nu e nimic anormal să vorbim și despre acesta. Însă până la atitudini extremiste de a fi dezbrăcați pe stradă e o mare distanță. Să fie oare deznădejdea? Cred că da. Dreptate fără ajutor divin nu există pe pământ! Asta vreau să transmit tuturor! Despărțiți de Dumnezeu vom ajunge mai rău decât în junglă, dacă nu am și ajuns deja așa. Ruptura de providență generează trăirea în promiscuitate
BĂRBAŢI, FEMEI, ŢINUTĂ, SEXUALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362867_a_364196]
-
de groază. - Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă, să-i reanimeze sufletul ce paralizase. Deznădejdea Mariei îl readuse la realitate și se ridică în genunchi, strângându-și la piept copila, smulsă ca prin miracol din ghearele morții, legănând-o duios. - E vie! șopti el cu un fir de voce. Hai să mergem acasă! Cristian îl
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
în munți apune mai devreme și că nimeni nu venise să cumpere, dar ei erau tot vioi și hotărâți să vândă unor clienți ce nu aveau să mai apară. Erau tot bucuroși că de dimineață și pic de oboseală și deznădejde pe fața lor nu am putut sa deslușesc. Am izbucnit, nu am mai rezistat, m-am dus țintă la primul și l-am întrebat. S-a uitat lung la mine, a zâmbit și și-a continuat lucrul. Nu știam ce
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
prin credință, dar dacă nu ai dragoste, nimic nu ești, spune Apostolul Pavel. Este foarte adevărat că viața, cu problematica sa atât de diversă, de complexă și plină de neprevăzut, creează adeseori stare de disconfort, supărări, momente de mânie ori deznădejde, dar toate acestea sunt depășite numai prin dragostea manifestată în toate situațiile cu valorile ei de care nu trebuie să o privăm niciodată. Iubirea nu trebuie manifestată superficial, în salturi, după cum anumite momente din viața omului îi modifică starea sufletească
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
puneți taxe pe-ntuneric? Impozitați și vântul ce adie! Ar fi păcat să ezitați în crimă De-a confiscă și sângele din vine, Continuați prăpădul cu ardoare Și răul ce vă face-atât de bine! Taxați iubirea, somnul, nostalgia, Penumbra, deznădejdea și oftatul Și unghiile care cresc într-una, Distrugeți tot, de-a lungul și de-a lațul. Nu-i logic să nu puneți niște biruri, Pe nou născuți, ce nu știu cum îi cheamă, Lucrați neiertător și echitabil, Impozitați și laptele de
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
acapara întru totul, încercând să depășească barierele bunului simț. Rămase așadar, la masă. Prietena lui Marcel se așeză lângă ea. - Am auzit că ai fost colegă de liceu cu Marcel. - Așa e! - Sunteți prieteni buni? Dora văzu în spatele privirii ei deznădejdea, cu toate că tânăra dădea dovadă de tărie de caracter. - Mai mult cunoștințe, știi cum e la liceu! Toți se cunosc cu toți! Zâmbetul amabil se încălzi. - Știi, ne vom căsători anul ce vine! - Casă de piatră! - Ce povestiți voi aici? Marcel
REVELION de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362406_a_363735]
-
săi prin nămolul conjunctural ce îi afundă înspre străfunduri, dureros de grosolan și de regresiv, ecuația existenței zilnice strivite de guvernanții actuali cu o cruzime feroce până la esență. Stomacul „zgomotărind” a foame, plămânul descompus de ftizie și sufletul înecat în deznădejde - iată argumentele forte ale unei Ființe pentru care noțiunea de Demnitate umană are, deja, inclus în ea izul anacronicului și al iluzoriului. (Uneori, stai și te întrebi în mod paradoxal, dacă nu cumva și acest cuvânt, Demnitate, nu este așezat
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
ceea ce Dumnezeu a creat pentru a fi supus respectului, iară nu hulei - Omul. Începând să te afunzi un pic câte un pic în acel soi de melancolie perversă care îți apasă din ce în ce mai abitir viața, te întrebi cu armele aruncate din deznădejde în țărână, dacă ziua de mâine nu-ți va fi, oare, la fel de anchilozată precum îți este și cea de azi ?! ... Unicul spațiu la care se mai face raportarea zilnică a Ființei umane a mai rămas singur doar ... Cerul. Trotuarul murdar
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]