11,536 matches
-
la o pondere care explică, de fapt, necesarul de forță de muncă impus de valoarea optimă a factorilor de producție din această ramură. Studiile Întreprinse apreciază că În următoarele decenii procesul de reducere a populației ocupate În agricultură, În țările dezvoltate Își va diminua substanțial ritmul, deoarece nivelurile atinse corespund opțional economic din această ramură. Creșterea ponderii populației ocupate În agricultură În România, În perioada 2005-2009, se justifică prin reducerea producției industriale la care se asociază politica privind natura, structura și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
natura, structura și folosirea proprietății În agricultură. C. Creșterea accelerata a populației ocupate În sectorul servicii. Insistența noastră pentru problematica ocupării forței de muncă și implicit acest segment de populație populația ocupată se justifică prin faptul că În multe țări dezvoltate au fost Înființate servicii publice de ocupare, care au ca obiectiv fundamental această sfidare a sfârșitului de mileniu. În teorie și practică acest concept de populație ocupată a stârnit un permanent interes, ceea ce denotă studiile existente dar și statisticile actuale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncii, precum și pe cea a politicilor guvernamentale, pe când cea a Întreprinderilor crește. Descentralizarea relațiilor profesionale, În special a negocierii colective și dereglarea piețelor muncii sunt adesea asociate cu flexibilizarea acestor piețe, deși o recentralizare se produce În anumite țări europene (dezvoltate) unde dialogul social este solid instituit la un nivel mai ridicat decât acela al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
este la nivel național Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, iar la nivel local funcționează 41 de Agenții Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București. Rețeaua serviciilor de ocupare este bine dezvoltată, fiecare agenție județeană având În subordine agenții locale și puncte de lucru În localitățile În care necesitățile de pe piața muncii impun acest lucru. Personalul care Își desfășoară activitatea În această rețea este În general bine pregătit, beneficiind de suficientă experiență
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
atingerea următoarelor obiective principale pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului IMM: crearea a 760.000 de noi locuri de muncă; sporirea ponderii IMM la crearea produsului intern brut la un nivel similar cu cel al altor țări foste candidate dezvoltate, astfel Încât acestea să-și consolideze poziția pe piață, prin competitivitate; creșterea exporturilor cu un ritm mediu anual de peste 10%. Ca rezultat al politicilor macroeconomice și al stabilității, s-au creat pe termen lung premise pentru a Îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă decât cel britanic. Diferența s-a datorat predominanței implicării statului, fapt ce a dus la inhibarea reprezentanților sindicatelor și nemulțumirea angajaților. Ca urmare, acest fapt a generat greve ilegale. De asemenea, guvernul joacă rolul unui angajator. În țările dezvoltate unde statul este cel mai mare angajator din serviciul civil, guvernele locale și Întreprinderile controlate de stat influențează relațiile de muncă prin propriile condiții și termeni de angajament, atitudine față de negocierile colective și de mișcare a muncii. Dacă statul este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Este o primă abordare uniformizată a informațiilor unui document așezate pe câmpul unei fișe. 1971. REUNIUNEA INTERNAȚIONALĂ A EXPERȚILOR ÎN CATALOGARE. Copenhaga, 1969 Adoptă o rezoluție privind stabilirea unor standarde internaționale pentru forma și conținutul descrierilor bibliografice. Primul dintre standardele dezvoltate ca urmare a acestei rezoluții a fost „Descrierea Bibliografică Internațională Standard pentru Publicațiile Monografice”, ISBD(M), publicat în 1971. În anii ce au urmat, Principiile de la Paris și ISBD-urile au servit ca fundament bibliografic pentru o serie de coduri
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
acestuia 228. Ce se înțelege „prin internet”, „intranet”, „extranet”? R: Ø Internetul este conectarea calculatoarelor la o rețea de comunicare mondială. Ø Intranetul este conectarea la o rețea foarte restrânsă (unitate). Ø Extranetul este conectarea la o rețea ceva mai dezvoltată decât intranetul, dar totuși restrânsă (grup de firme, bibliotecile unei localități etc.). 229. Ce se înțelege prin NTIC, SID, CD-ROM, SIGB? R: NTIC = Noile Tehnologii de Informare și Comunicare SID = sistem de informare și documentare CD-ROM = este un tip de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
miezul problemelor cu mintea ei, însă masca bine poleită, pe care și-o punea de fiecare dată, când ieșea în societate, era îndeajuns de strălucitoare, pentru a demonstra lumii repede exact contrariul acestor lucruri. Singura ei aptitudine salvatoare, totuși, era dezvoltatul său simț practic, atât. Părea o femeie ambițioasă și cu însușiri de învingătoare, dar asta - nu trebuie trecut sub tăcere - se năștea doar din trufia și din ipocrizia ei, ceea ce-i oferea o puternică încredere de sine, cu care știa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
componente de spontaneitate, este de așteptat ca între localitățile ce au adoptat și cele care nu au adoptat inovația promotorului să existe diferențe de nivel de dezvoltare. În principiu, nevoia de PL este mai mare în localitățile săracedecât în cele dezvoltate. Este probabil însă că acceptarea noului rol profesional s-a făcut mai ușor în comunele dezvoltate decât în cele sărace. În primele există resurse suplimentare de spațiu, dar mai ales o mai mare deschidere la schimbare, o mentalitate administrativă cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au adoptat inovația promotorului să existe diferențe de nivel de dezvoltare. În principiu, nevoia de PL este mai mare în localitățile săracedecât în cele dezvoltate. Este probabil însă că acceptarea noului rol profesional s-a făcut mai ușor în comunele dezvoltate decât în cele sărace. În primele există resurse suplimentare de spațiu, dar mai ales o mai mare deschidere la schimbare, o mentalitate administrativă cu un grad sporit de modernitate. Mai mult, diferențierea între comunele cu promotor și proiecte și cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu promotor și proiecte și cele cu promotor, dar fără proiecte ar putea fi un efect al acelorași diferențe de dezvoltare. Rata de succes în elaborarea și câștigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O examinare simplă a profilului comunelor din județul Timiș în funcție de stadiul în care se află cu adoptarea inovației PL confirmă ipotezele formulate anterior, după cum se poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunelor din județul Timiș în funcție de stadiul în care se află cu adoptarea inovației PL confirmă ipotezele formulate anterior, după cum se poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate din județ; au o rată mare de ocupare a forței de muncă, sunt mai apropiate de oraș și înregistrează ponderi mari ale navetiștilor de la sat la oraș; situația lor demografică este, de asemenea, mai bună1; - nivelul cel mai redus de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orientări de ideologie socială nu sunt explicit formulate. Ele transpar mai mult din metafore, simboluri susținute, fragmente de opinii exprimate în sondaje. Orientarea de tip participativ este mai probabilă în cazul persoanelor care locuiesc în localități relativ sărace din județe dezvoltate și au un nivel de viață mai ridicat decât ar fi de așteptat în baza educației de care dispun. Cele câteva constatări pe care le-am menționat au menirea de a atrage atenția asupra faptului că participarea comunitară nu se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
inegal, dar experiența bună trebuie adaptată condițiilor locale. 5. Acest cadru comun pentru învățare și pregătire trebuie să capete resurse și să fie adaptat pentru utilizare în fiecare stat membru, pe baza dialogului cu toți factorii de decizie, și trebuie dezvoltat „de jos în sus”. Cadrul central comun nu trebuie folosit pentru a exporta nici o anumită politică sau perspectivă economică. 6. Învățarea și pregătirea pentru dezvoltarea comunitară și pentru participarea activă a cetățenilor trebuie să fie parte a unui continuum pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
socială și economică la nivel național și al UE. 12. Guvernele naționale și UE trebuie să acționeze în continuare pentru a sprijini acțiunea voluntară și comunitară în zonele rurale. Acest lucru trebuie să se bazeze pe o infrastructură rurală bine dezvoltată; acces pentru toți la servicii pe baza nevoilor; și pe o pregătire și un sprijin eficient și potrivit pentru dezvoltarea comunitară rurală. 13. La nivelul UE, este nevoie de stabilirea unui cadru pentru standardele de competență a activiștilor comunitari din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se înregistrează și în legătură cu rolul pe care îl are nivelul mediu de dezvoltare al județului în care se află satul de emigrare; în regiunile sudice și central-vestice, plecările temporare în străinătate s-au făcut în special din județe relativ slab dezvoltate; pentru Moldova, regularitatea este de sens invers - aici plecările au fost mai intense din județele relativ dezvoltate. Tipologia culturală a satelortc "Tipologia culturală a satelor" Constatările anterior amintite sugerează criterii ale unei tipologii a satelor din punct de vedere cultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se află satul de emigrare; în regiunile sudice și central-vestice, plecările temporare în străinătate s-au făcut în special din județe relativ slab dezvoltate; pentru Moldova, regularitatea este de sens invers - aici plecările au fost mai intense din județele relativ dezvoltate. Tipologia culturală a satelortc "Tipologia culturală a satelor" Constatările anterior amintite sugerează criterii ale unei tipologii a satelor din punct de vedere cultural, relevantă pentru comportamente de alegere de tipul migrației. Evident, cultura este înțeleasă în acest context în sensul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare socială (vezi tabelul 14), independent de statutul central sau periferic al satului de referință. Tot în seria condiționărilor de dezvoltare de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate în preajma unor orașe mici. Mediul natural, situarea satului în zone de deal/munte sau de câmpie, influențează șansele de dezvoltare prin intermediul structurii ocupaționale a populației. Ocuparea agricolă specifică zonelor de câmpie are asociate venituri mai reduse și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe sat cu populația care locuiește pe teritoriul acestuia. Regularitățile menționate anterior cunosc o puternică variație regională. Modelul schițat prin descrierile de mai sus este valabil în special pentru satele din Muntenia și din Moldova. În aceste regiuni, satele mai dezvoltate sunt situate în apropierea drumurilor europene, aproape de centrul de județ, în zone de deal-munte. Apropierea față de drumurile modernizate și față de centrul județului sunt singurele criterii care condiționează în același mod dezvoltarea satelor la nivelul tuturor regiunilor istorice ale țării. Peste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grad în Transilvania, în Banat și în Moldova. Condiționarea ecologică naturală - localizarea geografică - este mai puțin importantă în regiunile de peste munți, în Transilvania, Crișana-Maramureș și Banat. Dobrogea este o regiune de excepție din perspectiva criteriului respectiv. Numai aici satele mai dezvoltate sunt situate în zonele de joasă altitudine. O comparație între condiționările ecologice ale dezvoltării satelor la momentele 1992 și 2002 indică o sporire considerabilă a rolului pe care îl are drumul în viața rurală. Apropierea față de drumurile modernizate, de rang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diagnoză socială 2. Datele disponibile pentru comparația între satele care sunt considerate sărace prin aplicarea grilei FRDS și restul satelor României 1 indică, în modconvingător și clar, că grila FRDS „lucrează”, duce la identificarea unor satecare sunt realmente mai puțin dezvoltate sau mai sărace decât restul satelor țării. Cererile care sosesc la Fond vin, majoritar, din sate cu o populație mai redusă decât media națională, localizate mai departe de orașe 2. Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica regională (tabelul 20) de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitarătc "Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară" Exemplu de mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2005, p. 158). În anii ’50 și ’60, promotorii pentru DEVCOM sau pentru „animare rurală” (sintagma folosită în spațiul francofon) au fost statele occidentale, unele dintre fostele colonii care au asociat tradițiile locale și DEVCOM, mișcările naționaliste, ONU. În societățile dezvoltate, DEVCOM ia în special forma „dezvoltării economice locale” și este asociată cu combaterea sărăciei. Lansarea mișcărilor sociale de tip DEVCOM a fost asociată la nivelulțărilor sudice sărace în special cu teoriile și ideologiile modernizării, cu accentul lor pe schimbările globale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care se bazează acest studiu întăresc convingerea potrivit căreia competența civică subiectivă tinde să aibă un nivel mai ridicat la bărbați decât la femei. Sunt favorizate nivelurile mai ridicate de competență civică și la persoanele care trăiesc în județe mai dezvoltate.Potențialul de participare publică măsurat cu ajutorul competenței civice subiective este mai ridicat la persoanele care sunt mai expuse la consumul de presă, se interesează de religie, se identifică mai mult cu regiunea în care locuiesc și se consideră active și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]