668 matches
-
96). A ținut cont, în abordările dialectologice și sociolingvistice, de atitudinea vorbitorilor: de mai multe ori este invocată "intuiția Ťomuluiť de pe stradă" (în perceperea formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din Lelești, comună din Bihor, cu lungirea vocalei din silaba finală, e foarte tranșantă, arătînd cum sînt percepute diferențele regionale chiar de la un sat la altul: "ei așa vorbește mai pă lung"; "noi rîdem de
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
neglijat de cercetătorii precedenți (de obicei atrag atenția fonetica și vocabularul). A scris mult în domeniul dialectologiei (interpretarea și dificultățile de transcriere, arii de răspîndire a perfectului simplu sau a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva cîmpuri onomasiologice (animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind de pildă în sprijinul etimologiei cuvîntului mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
cuvîntului căci; dovedindu-i astfel vechimea și ilustrînd-o cu citate din Cantemir, Țichindeal, Petru Maior și alții. Caracterul livresc al conjuncției căci e confirmat de Magdalena Vulpe (Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, 1980), care constată neînregistrarea ei în textele dialectale. Despre fenomenul confuziilor și al substituirilor între conjuncțiile parțial sinonime scrie și Mioara Avram (Gramatica pentru toți, 1997). E într-adevăr foarte probabil ca eroarea să fie o manifestare a fenomenului de hipercorectitudine: tendința vorbirii populare de a folosi conjuncția
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
filologiei romanice, autoarea reia multe probleme fundamentale ale disciplinei, corectînd, completînd, polemizînd cu unele opinii înrădăcinate, aducînd argumente noi, întemeiate pe o minuțioasă examinare de texte. Studiile reunite în volum acoperă mai multe domenii ale lingvisticii romanice (fonetică istorică, fonetică dialectală, morfologie, lexic), dar se referă și la contextul istoric și cultural al unor fenomene (romanizarea, mărturii despre originea românilor). Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligația de a include în comparația romanică și datele dialectale, care pot aduce adesea
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
romanice (fonetică istorică, fonetică dialectală, morfologie, lexic), dar se referă și la contextul istoric și cultural al unor fenomene (romanizarea, mărturii despre originea românilor). Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligația de a include în comparația romanică și datele dialectale, care pot aduce adesea ilustrări neașteptate ale unor fenomene și tendințe; interesul pentru textele latine tîrzii și medievale, în care se pot găsi atestări ale unor forme reconstruite; în genere, necesitatea de a reexamina critic orice afirmație anterioară și de
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
și gradul înalt de specializare a textelor - nu-mi permite să discut aici mai pe larg alte contribuții valoroase din volum: de pildă, un studiu de referință despre închiderea vocalei e la i în română (muntili, bini), urmărită istoric și dialectal, în funcție de parametri multipli: contextul fonetic, rolul morfologic, influența altor fenomene lingvistice, stilul funcțional, raportul scris-oral. Sînt de reținut și observațiile despre politica ocupării Daciei și despre romanizare în funcție de interesele precise ale momentului (criza financiară, intenția de exploatare masivă a aurului
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
ale momentului (criza financiară, intenția de exploatare masivă a aurului pentru a devaloriza monedele de aur, în favoarea celor de argint), ca și reexaminarea concordanțelor dintre română și dialectele din Sudul Italiei: pornind de la lucrările lui Iorgu Iordan, dar utilizînd cercetări dialectale ulterioare și corectînd ceea ce e mai curînd rodul unor coincidențe. Cu seriozitate, stil limpede și convingător, rigoare și prudență științifică, preocupare pentru metodă, dar cultivînd și plăcerea surprizei, a descoperirii și a polemicii, Teresa Ferro spune de fiecare dată ceva
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
utilitare: de la mai vechile liste de impozitare pînă la modernele cărți de telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal, folosirea chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat pentru studii onomastice asupra numelor de cod - atribuite urmăriților sau alese pentru ei înșiși de colaboratori.) Mai greu e
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
Poezii complete“ de M. Eminescu. Din 1903 a fost membru titular al Academiei Române. ALEXANDRU ROSETTI În 1990 a decedat lingvistul și filologul Alexandru Rosetti. Începând din 1928 a desfășurat o prestigioasă activitate didactică. A înființat Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale din București și a fost redactor responsabil la mai multe reviste de lingvistică. A fost director al Editurii „Cultura Națională“ (1930-1935) și al Editurii Fundațiilor Regale (1933-1945). În 1928, a inaugurat la Universitatea din București cursuri de fonetică și a
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
s-au păstrat pînă azi în graiuri. Capitolul despre în- din tratatul Formarea cuvintelor în limba română (II, 1978) oferă un material lexical bogat, cuprinzînd și unii termeni neînregistrați în dicționarele generale, dar atestați de atlasele lingvistice și de glosarele dialectale: împanglicat, împudrat, a înforța, a înmărita, a înrușina, a întermina, a întransforma etc. E general admis faptul că graiul muntenesc are o predilecție pentru aceste forme; cînd tendința derivativă se aplică unor neologisme, efectul marcat dialectal este adesea comic. În
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
lingvistice și de glosarele dialectale: împanglicat, împudrat, a înforța, a înmărita, a înrușina, a întermina, a întransforma etc. E general admis faptul că graiul muntenesc are o predilecție pentru aceste forme; cînd tendința derivativă se aplică unor neologisme, efectul marcat dialectal este adesea comic. În romanul lui I.M. Bujoreanu, Mistere din București (1862), procedeul apare, de pildă, într-o conversație popular-argotică destul de autentică, la crîșmă: „Ș-apoi cine poate tăgădui că Stănuță vătășelul și baș-paznic de noapte al Batiștei nu
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
caracterului conservator, cu trăsături arhaice și populare, al acestuia. În Limba română actuală (1948), Iorgu Iordan comenta pe larg conotațiile sociolingvistice și stilistice ale derivatelor de acest tip: „Cred că muntenii înșiși au deseori conștiința că formele cu în- sunt dialectale”; „Asupra unor exemple ca îmbucura, înmărita, împietrui, înnumăra și altele asemănătoare nu stă, cred, nimeni la îndoială că n-au ce căuta, cel puțin în limba scrisă, dacă nu și în cea vorbită a unui om cult” (p. 201). Ne
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
de conjuncția că: desigur că..., evident că... - automat că...). Într-un dialog dintre moderator și invitatul unei emisiuni (Antena 1, 12.09.2007), acesta din urmă, un om cu un nivel relativ scăzut de cultură, vorbitor de română populară (nemarcată dialectal), și-a întărit răspunsul prin formula "automat că": "- S-ar putea ca el să nu recunoască. - Automat că nu recunoaște". Într-un interviu (High life, 13.01.2006), persoana care își povestea viața a folosit de mai multe ori adverbul
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
și Moldova. Înclin să cred că, dacă nu s-au pierdut de tot, semnele culturale distinctive ale provinciilor istorice s-au estompat foarte mult, până la a fi inoperante estetic. Dacă poate exista o literatură nu doar regională ci regionalistă (una dialectală noi nu am avut decât sporadic), o critică regionalistă mi se pare un nonsens, atâta vreme cât una din menirile ei este să faciliteze dialogul valorilor, peste limitele provinciilor și chiar peste limitele militantismelor naționale. Discuția ar merita redeschisă (a mai fost
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
bine sau mai puțin bine, cel puțin o limbă străină par să ignore unele noțiuni fundamentale legate de învățarea limbii, bilingvism, contact lingvistic etc. Mulți nu conștientizează scopurile și metodele predării limbii materne în școală (deprinderea normei literare alături de uzul dialectal, exersarea structurilor limbii culte scrise și vorbite, dezvoltarea unui ansamblu de concepte gramaticale care ușurează abordarea oricărei alte limbi) și în ce măsură diferă aceasta de studiul unei limbi non-materne - adică (cu termenul care unora le dă fiori) străine: formarea structurilor gramaticale
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
chip de addenda există, la finalul acestei cărți, un interviu luat de Ion Mureșan unui autor de „verșuri” (adică de poezioare funerare în care cel dispărut „are cuvântul” pentru ultima oară). Este acolo, în filigran, o întreagă „sociologie” literară surprinsă dialectal: de la tabieturile acestui „scriitor” al comunității (care compune în toiul nopții, ca romanticii) până la „bursa” rurală a producțiilor sale (aceasta rămânând constantă decenii de-a rândul, indiferentă la inflație). Încheierea e una en fanfare. Chiar dacă scrie rar și publică și
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
absolut evident, medierea. Familiarizarea treptată cu spațiile și cu gesturile aflate la distanțe mari. Iată motivul pentru care, practic, nu avem, în versurile Ioanei Nicolaie, nici tropi, nici algoritmi poetici minimaliști. Chiar dacă adesea sintagmele par a suna arhaic sau ușor dialectal, chiar dacă ne încurcăm din când în când în răsturnări de topică venite din alte vremuri, avem la tot pasul semnele unor căutări ale acordului dintre limbaj și rămășițele vagi ale unei lumi incert plasate între deasupra și cândva. Adică ale
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
versiunile în engleză, franceză, germană, spaniolă etc. ale Wikipediei), probabil și datorită sonorității sale (evocînd o agresivitate ușor comică, prin aliterații care sporesc o conotație depreciativă). Singurele controverse etimologice au apărut în legătură cu motivația alegerii numelui personajului de către Fellini (ca termen dialectal, pornind de la amintiri sau, mai probabil, ca ecou al unei lecturi). Despre etimologia și circulația termenului paparazzo, despre pătrunderea sa în română, izolată înainte de 1989, accelerată ulterior, mai ales în jurul anului 1997 (în legătură cu moartea prințesei Diana) a scris, într-un
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
Rodica Zafiu Termenii perechii sinonimice rinichi - rărunchi au o îndepărtată origine comună, pentru că provin din latina populară, din două diminutive (renunculus, reniculus) formate de la același cuvînt de bază, ren. Repartiția dialectală a sinonimelor a fost înregistrată de Atlasul Lingvistic Român (ALR I, 1938): rinichi era termenul curent în Muntenia și în Dobrogea (Sextil Pușcariu, în Limba română, presupunea de aceea că ar fi venit din sud), în vreme ce rărunchi era folosit în
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
categoria într-adevăr caracteristică a pronunțării secvențelor ce, ci că se, și: sheva, nishiodată; "shi-o mai rămas"; "să zishem"; "nishi nu știu"; "să fashi sheva"; "shi-i cu tine" etc.; unii utilizatori ai computerului transcriu (economic) cu sh doar acest s dialectal, în vreme ce s din limba literară rămîne nemarcat (shi = și, ca pronunție pentru ce, dar și = și): "shi băieți creativi moldovenii noștri, îmbină modernul cu trecutul și încearcă să prindă doi iepuri dintro lovitură...". Mai rar e notata în mesaje închiderea
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
toată luna"), verbe că a ședea ("șed toată ziua pe scaun") sau a se anina "polițiștii nu au dreptul să se anine de astă". Evident, unele dintre aceste trăsături au o tradiție de reprezentare literară (producând în texte scrise notă dialectala stilizata, cu o respectabila tradiție - Creangă, Sadoveanu ș.a.); altele au fost în schimb menținute în sfera oralității, fiind înregistrate cel mult în studii și culegeri dialectale.
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
dintre aceste trăsături au o tradiție de reprezentare literară (producând în texte scrise notă dialectala stilizata, cu o respectabila tradiție - Creangă, Sadoveanu ș.a.); altele au fost în schimb menținute în sfera oralității, fiind înregistrate cel mult în studii și culegeri dialectale.
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
și estetism“ de Dana Nicoleta Popescu, „Parte din întreg - vol. II“ de Alexandru Ruja, „Despre noosferă - O construcție a memoriei“ de Ileana Oancea și „Prietenul meu pârâul“, de Maria Póngracz. Cu patru titluri („Noi și maghiarii“, de Aurel Buteanu, „Literatura dialectală bănățeană“, de Gabriel Țepelea, „Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri“, de Gheorghe Ciuhandu și „Drumuri și răscruci“, de Sever Bocu) apare pe lista subvențiilor și Editura Marineasa. Altminteri, nume de scriitori timișoreni (Cornel Ungureanu, Daniel Vighi, Simona Constantinovici
Agenda2005-44-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284351_a_285680]
-
Rodica Zafiu Limbajul textelor folclorice e în bună măsură o construcție cultă: operațiile de transcriere și selecție reduc uneori particularitățile dialectale și cenzurează aproape întotdeauna zona populară a vulgarității. Norme variabile în timp au acționat pretutindeni, stabilind ceea ce este sau nu interesant, ceea ce se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
fațete ale specificului bănățean la nivelul culturii române și europene, sunt purtătoarele unor teme și soluții artistice deschizătoare de drumuri și devenite mărci ale spiritualității locului. Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene, necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu nu ezită, atunci când este cazul, să judece comparativ anumite situații (Victor Vlad Delamarina este pus în relație cu George Coșbuc, Sorin Titel cu Nicolae
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]