959 matches
-
unul pe altul. La verbele din prima clasă, la care „subiectivitatea” se dezvoltă ca sens lexico-gramatical de gradul II, diateza dinamică se opune diatezei active prin prezența morfemului se, care se opune unui pronume personal, însoțitor obligator al verbului la diateza activă: Mihai s-a întristat. Mihai l-a întristat pe Ion. și se opune celorlalte diateze, în sintagma cărora verbul este însoțit de pronume reflexiv, prin poziția ambiguă a pronumelui între statutul de formant lexical și statutul de morfem, ceea ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de gradul II, diateza dinamică se opune diatezei active prin prezența morfemului se, care se opune unui pronume personal, însoțitor obligator al verbului la diateza activă: Mihai s-a întristat. Mihai l-a întristat pe Ion. și se opune celorlalte diateze, în sintagma cărora verbul este însoțit de pronume reflexiv, prin poziția ambiguă a pronumelui între statutul de formant lexical și statutul de morfem, ceea ce face imposibilă reluarea lui sintactică: Dinamic: M-am îngălbenit de spaimă. Reflexiv: M-am îngălbenit (și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui între statutul de formant lexical și statutul de morfem, ceea ce face imposibilă reluarea lui sintactică: Dinamic: M-am îngălbenit de spaimă. Reflexiv: M-am îngălbenit (și pe mine) cu șofran. Gradul de generalitate a diatezeitc "Gradul de generalitate a diatezei" Legătura strânsă a diatezei verbale cu planul semantico-sintactic al verbului și al enunțului face ca realizarea concretă a opozițiilor sale interne să depindă mult de apartenența verbului la diferite clase semantico-sintactice sau de conținutul lor lexical concret. Spre deosebire de alte categorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formant lexical și statutul de morfem, ceea ce face imposibilă reluarea lui sintactică: Dinamic: M-am îngălbenit de spaimă. Reflexiv: M-am îngălbenit (și pe mine) cu șofran. Gradul de generalitate a diatezeitc "Gradul de generalitate a diatezei" Legătura strânsă a diatezei verbale cu planul semantico-sintactic al verbului și al enunțului face ca realizarea concretă a opozițiilor sale interne să depindă mult de apartenența verbului la diferite clase semantico-sintactice sau de conținutul lor lexical concret. Spre deosebire de alte categorii gramaticale, timpul, de exemplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a opozițiilor sale interne să depindă mult de apartenența verbului la diferite clase semantico-sintactice sau de conținutul lor lexical concret. Spre deosebire de alte categorii gramaticale, timpul, de exemplu, sau modul, doar un număr relativ restrâns de verbe dezvoltă paradigma integrală a diatezei. Cea mai generală opoziție este opoziția activ-impersonal, care ar putea fi considerată de altfel, ca opoziție personal-impersonal, de vreme ce ambii termeni corelativi păstrează trăsătura +activitate, orientată către un subiect, la diateza activă: El lucrează mult., El respiră greu. sau absolutizată în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un număr relativ restrâns de verbe dezvoltă paradigma integrală a diatezei. Cea mai generală opoziție este opoziția activ-impersonal, care ar putea fi considerată de altfel, ca opoziție personal-impersonal, de vreme ce ambii termeni corelativi păstrează trăsătura +activitate, orientată către un subiect, la diateza activă: El lucrează mult., El respiră greu. sau absolutizată în sfera verbului, la diateza impersonală: Se lucrează mult., Se respiră greu. Această opoziție caracterizează deopotrivă verbele tranzitive și verbele intranzitive: Ei merg greu./ Se merge greu. Ei citesc ziare./ Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziție este opoziția activ-impersonal, care ar putea fi considerată de altfel, ca opoziție personal-impersonal, de vreme ce ambii termeni corelativi păstrează trăsătura +activitate, orientată către un subiect, la diateza activă: El lucrează mult., El respiră greu. sau absolutizată în sfera verbului, la diateza impersonală: Se lucrează mult., Se respiră greu. Această opoziție caracterizează deopotrivă verbele tranzitive și verbele intranzitive: Ei merg greu./ Se merge greu. Ei citesc ziare./ Se citesc ziare. A doua opoziție fundamentală, întrucât se întemeiază pe două poziții opuse ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceste verbe. Realizează numai această opoziție verbele tranzitive al căror complement direct nu poate fi exprimat printr-un substantiv (pronume) care să se caracterizeze prin trăsătura „+ uman”: a abroga, a constata, a naționaliza, a strâmta, a timbra etc. Realizează numai diateza activă, verbele care, prin conținutul lor lexical - asigurat uneori printr-un prefix - implică dezvoltarea unui sens sintactic de reciprocitate sau asociere: a conlucra, a conversa, a dialoga, a semăna (cu cineva) etc. Diatezele reflexivă și reciprocă sunt dezvoltate numai de către
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a strâmta, a timbra etc. Realizează numai diateza activă, verbele care, prin conținutul lor lexical - asigurat uneori printr-un prefix - implică dezvoltarea unui sens sintactic de reciprocitate sau asociere: a conlucra, a conversa, a dialoga, a semăna (cu cineva) etc. Diatezele reflexivă și reciprocă sunt dezvoltate numai de către verbe tranzitive cu tranzitivitate directă și nu de toate; nu admit reflexivul verbe precum a abroga, a contesta etc., dar și verbe care cer substantive (pronume) cu trăsătura semantică „+ uman”: a asista, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tranzitive cu tranzitivitate directă și nu de toate; nu admit reflexivul verbe precum a abroga, a contesta etc., dar și verbe care cer substantive (pronume) cu trăsătura semantică „+ uman”: a asista, a anunța, a condiționa, a ancheta etc. Nu admit diateza reflexivă verbele tranzitive care implică o detașare a subiectului de obiect, care trebuie să corespundă la două realități distincte și să nu reprezinte doar două ipostaze gramaticale ale aceluiași real: eu/mă. Verbele pronominale, cu pronume reflexiv, sunt, în general
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectului de obiect, care trebuie să corespundă la două realități distincte și să nu reprezinte doar două ipostaze gramaticale ale aceluiași real: eu/mă. Verbele pronominale, cu pronume reflexiv, sunt, în general, defective, din punctul de vedere al opoziției de diateză; ele dezvoltă un singur sens de diateză: • activ: a se uita, a se răsti etc. • reflexiv: a se sinucide, a se autocontrola etc. • reciproc: a se intercondiționa, a se coaliza, a se duela etc. • impersonal: a se întâmpla, a (i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la două realități distincte și să nu reprezinte doar două ipostaze gramaticale ale aceluiași real: eu/mă. Verbele pronominale, cu pronume reflexiv, sunt, în general, defective, din punctul de vedere al opoziției de diateză; ele dezvoltă un singur sens de diateză: • activ: a se uita, a se răsti etc. • reflexiv: a se sinucide, a se autocontrola etc. • reciproc: a se intercondiționa, a se coaliza, a se duela etc. • impersonal: a se întâmpla, a (i) se cuveni etc. • dinamic: a se gândi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
uita, a se răsti etc. • reflexiv: a se sinucide, a se autocontrola etc. • reciproc: a se intercondiționa, a se coaliza, a se duela etc. • impersonal: a se întâmpla, a (i) se cuveni etc. • dinamic: a se gândi etc. Rămân înafara diatezei verbele pronominale libere (cu pronume personal): a-l durea (capul, picioarele etc.), verbele impersonale (a-i plăcea, a i se cuveni etc.) verbele copulative (a fi, a deveni etc.), verbele semiauxiliare (a trebui, a sta, a avea etc.). TIMP-ASPECT-MODTC "TIMP
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâlnit-o, cânta într-un restaurant. Categoria gramaticală a aspectului se dezvoltă în limba română prin opoziția dintre doi termeni corelativi: perfectiv/imperfectiv. Solidară cu categoria timpului, categoria gramaticală a aspectului se realizează în mod diferit în funcție de timp, mod și diateză, precum și în strânsă legătură cu conținutul semantic al verbelor. Opoziția cea mai bine reprezentată caracterizează timpul trecut indicativ: - perfectul compus aspectul perfectiv - perfectul simplu - mai mult ca perfectul aspectul imperfectiv - imperfectul În planul expresiei, opoziția aspectuală se manifestă concomitent cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în planul enunțului: a veni vs a reveni; pluralitatea își are originea în repetarea acțiunii; a veni vs a tot veni; pluralitatea își are originea în continuitatea acțiunii. De pluralitate verbală se poate vorbi și în cazul întrebuințării verbului la diateza reciprocă; această acțiune este săvârșită și suferită, în reciprocitate, alternativ, de două sau mai multe ori, de doi subiecți: „Ne-am recunoscut unul pe altul din primul moment.” În acest sens s-ar putea vorbi de verbe pluralia tantum 22
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ne-am recunoscut unul pe altul din primul moment.” În acest sens s-ar putea vorbi de verbe pluralia tantum 22 - verbe a căror acțiune implică săvârșirea (repetarea) ei, concomitent, de către doi agenți diferiți; aceste verbe dezvoltă (uneori cu obligativitate) diateza reciprocă sau impun dezvoltarea funcției sintactice de complement sociativ sau de complement de reciprocitate: Ei se duelează. Eu stau de vorbă cu tine. Tu te-ai întâlnit cu Maria. Corespunzător planului semantic, unde opoziția de număr se desfășoară în solidaritate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Formele verbal-nominale, neutre din punctul de vedere al modului: infinitivul, gerunziul, participiul și supinul nu realizează morfologic categoriile gramaticale de număr și persoană. Referiri la persoană intervin doar la nivel lexical (în cazul verbelor pronominale) și la nivel morfo-sintactic (la diatezele în sintagma cărora intră un morfem-pronume reflexiv) pentru infinitiv și gerunziu: a se uita, a se căciuli ® nu mă pot uita, nu mă pot căciuli; uitându-mă, căciulindu-se; a se îmbrăca, a se întâlni ® nu mă pot îmbrăca, nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
astea pe la gară să vedem cum îi fac rost de niște seceri...” (M. Preda) GENULtc "GENUL" Opozițiile interne ale categoriei gramaticale de gen, dezvoltate numai în planul expresiei, cu originea în plan deictic și în plan sintactic, caracterizează verbul la diateza pasivă. La persoanele I și a II-a, opozițiile de gen corespund unei opoziții referențiale, la nivelul subiectului gramatical, prin raportare - extralingvistică - la locutor/interlocutor. șEu, Mihai,ț am fost trimis la Sinaia. șEu, Mihaela,ț am fost trimisă la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurare a relației interne între sensurile gramaticale, dar nici nu-l contrazice, tocmai pentru că sensurile categoriale sunt complementare, rămâne cel mai potrivit, cu atât mai mult cu cât opoziția de bază de la primul nivel al planului semantic gramatical descris de diateză, corelația activ-pasiv, se întemeiază pe opoziția temelor. La diateza pasivă, flectivul, totdeauna cu structură analitică, dacă morfemul specific este auxiliarul a fi, cuprinde o temă de participiu derivată, purtătoare a sensului de „pasivitate”, • fie tema de participiu a verbului intrat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu-l contrazice, tocmai pentru că sensurile categoriale sunt complementare, rămâne cel mai potrivit, cu atât mai mult cu cât opoziția de bază de la primul nivel al planului semantic gramatical descris de diateză, corelația activ-pasiv, se întemeiază pe opoziția temelor. La diateza pasivă, flectivul, totdeauna cu structură analitică, dacă morfemul specific este auxiliarul a fi, cuprinde o temă de participiu derivată, purtătoare a sensului de „pasivitate”, • fie tema de participiu a verbului intrat în opoziții categoriale: El laudă. - El este lăudat. Trebuia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului intrat în opoziții categoriale: El laudă. - El este lăudat. Trebuia să laude. - Trebuia să fie lăudat. El l-ar lăuda. - El ar fi lăudat. • fie tema de participiu a verbului auxiliar a fi, dacă verbul intrat în opoziția de diateză se află la un timp/mod compus: El l-a lăudat. - El a fost lăudat. Trebuia să-l fi lăudat. - Trebuia să fi fost lăudat. L-ar fi lăudat. - Ar fi fost lăudat. Direcția înglobării sensurilor în plan semantic gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timp/mod compus: El l-a lăudat. - El a fost lăudat. Trebuia să-l fi lăudat. - Trebuia să fi fost lăudat. L-ar fi lăudat. - Ar fi fost lăudat. Direcția înglobării sensurilor în plan semantic gramatical trece de la primul nivel, diateza, cu caracter prin excelență sintactic, la celelalte, nivele, sintactic-morfologice: mod-timp-aspect; persoană-număr-gen. Sensurile gramaticale categoriale se actualizează, în text, prin desfășurarea flexiunii verbale, care le generează și le exprimă, la nivel morfologic, la nivel sintactic sau în interdependență morfologie-sintaxă. Prin complementaritatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în primul rând, un termen neutru în organizarea acestei categorii, dar cum modul este o categorie gramaticală prin care se modalizează acțiunea verbului înscris în alte opoziții categoriale cu caracter deictic sau preponderent deictic: timpul și aspectul, persoana și numărul, diateza, el se impune ca termen neutru al tuturor opozițiilor categoriale. Sensurile concrete sunt generate prin aceste categorii din momentul trecerii infinitivului din sistemul lexical în sistemul gramatical. Însăși intrarea infinitivului în opoziții categoriale (de timp și de diateză, sau de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și numărul, diateza, el se impune ca termen neutru al tuturor opozițiilor categoriale. Sensurile concrete sunt generate prin aceste categorii din momentul trecerii infinitivului din sistemul lexical în sistemul gramatical. Însăși intrarea infinitivului în opoziții categoriale (de timp și de diateză, sau de persoană și număr) este în esență rezultatul intrării verbului - unitate lexicală într-o relație sintactică. Dintre categoriile gramaticale ale verbului, doar diateza poate fi interpretată ca având și un termen neutru, complementar infinitivului: diateza activă; în sistemul lexical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din sistemul lexical în sistemul gramatical. Însăși intrarea infinitivului în opoziții categoriale (de timp și de diateză, sau de persoană și număr) este în esență rezultatul intrării verbului - unitate lexicală într-o relație sintactică. Dintre categoriile gramaticale ale verbului, doar diateza poate fi interpretată ca având și un termen neutru, complementar infinitivului: diateza activă; în sistemul lexical, verbul este reprezentat de infinitivul activ. Fac excepție verbele pronominale: a se uita (infinitiv activ), a se sinucide (infinitiv reflexiv), a se duela (infinitiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]