606 matches
-
e "paralelismul", acea calitate a poeziei, binecunoscută atât etnologiei, cât și filologiei biblice, de a pune în serie două imagini, două structuri sintactice, două figuri morfologice etc. Termenul prin care Heliade Rădulescu îl folosește pentru a numi acest procedeu, "îndoita dicție", evocă de altfel lecturile sale biblice. Interesantă e insistența lui de a distinge acest mecanism poetic de un alt dispozitiv de punere în paralel, rima. E diferența dintre un procedeu care creează continuități arbitrare și un altul care generează continuități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poetic de un alt dispozitiv de punere în paralel, rima. E diferența dintre un procedeu care creează continuități arbitrare și un altul care generează continuități "justificate", pe baza sensului. Rima "leagă" aleatoriu, fără idee, urmărind strict hazardul fonetic, în vreme ce "îndoita dicție" e condusă de idee - de "adevăr" cum spune emfatic Heliade Rădulescu. Sigur, nici rima nu e atât de indiferentă la sens, nici îndoita dicție nu e atât de distinctă de mecanica repetiției formale. Însă această opoziție arată în ce măsură Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
continuități "justificate", pe baza sensului. Rima "leagă" aleatoriu, fără idee, urmărind strict hazardul fonetic, în vreme ce "îndoita dicție" e condusă de idee - de "adevăr" cum spune emfatic Heliade Rădulescu. Sigur, nici rima nu e atât de indiferentă la sens, nici îndoita dicție nu e atât de distinctă de mecanica repetiției formale. Însă această opoziție arată în ce măsură Heliade Rădulescu căuta un model prin care capodopera să circule liber între text și viață. Voia o poetică a repercutării care să funcționeze la fel de ușor în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o poetică a repercutării care să funcționeze la fel de ușor în domeniul vorbăreț al literaturii, și în domeniul - uneori tăcut - al biologiei. Cum poți să scoți rima din text și să o promovezi ca motor al vieții, altfel decât metaforic? "Îndoita dicție" îi permitea să imagineze o articulare mai suplă a mecanismului de balans între planurile multiple ale existenței: nu numai un vers proiectat asupra altui vers, ci și un erou asupra unui personaj fictiv, un model asupra unui discipol, tatăl asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o reclamă, organul epocal: Tănase! S-ar fi putut să-l cheme oare Tita Rufo sau Talleyrand? Imposibil! De data aceasta, marele arhitect al universului a, cum se zice, nirnerit-o. Toate însușirile genului, Tănase le întrunește la superlativ: înfățișare, voce, dicție, simț al ritmului, ureche muzicală (era să zic musichallă), comunicativitate, prestigiu humoristic, în fine via comica. Din clipa în care intră și până când iese din scenă, Tănas;e e comic. Râsul izbucnește în spectatori spontan și irezistibil, ca un motor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ospitalitate homerică este în același timp foarte prezentă dar și foarte flexibilă. Prezentă pentru că este bine cunoscută contemporanilor lui Homer care apreciază ordinea bine stabilită de ritual, și cărora le place să o regăsească în aspectele sale atât lingvistice (prin dicția formulară), cât și în aspectele sociale, poetice și religioase. Astfel Steve Reece remarcă pe bună dreptate că această familiaritate a audienței lui Homer permite aprecierea nuanțelor și conotațiilor de dicție a formulelor, recunoașterea secvențelor semnificative și a modelelor în combinații
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
place să o regăsească în aspectele sale atât lingvistice (prin dicția formulară), cât și în aspectele sociale, poetice și religioase. Astfel Steve Reece remarcă pe bună dreptate că această familiaritate a audienței lui Homer permite aprecierea nuanțelor și conotațiilor de dicție a formulelor, recunoașterea secvențelor semnificative și a modelelor în combinații variate. Fapt capital în discernerea aluziilor, ironiei, parodiei, umorului, prolepselor conținute în aceste scene. Dacă așa stau lucrurile, ce ne învață multiplele variații ale scenelor de ospitalitate din Odiseea (și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Oaspetele este un cerșetor, un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în același timp indubitabilă, dar fiind vorba despre cocioaba unui porcar, dicția este lipsită de emfaza tradițională, iar Homer recurge la un limbaj vernacular, adaptându-l dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă tipică de ospitalitate nu are loc în palatul unui rege, într-un cadru eroic, ci la un porcar care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în același timp indubitabilă, dar fiind vorba despre cocioaba unui porcar, dicția este lipsită de emfaza tradițională, iar Homer recurge la un limbaj vernacular, adaptându-l dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă tipică de ospitalitate nu are loc în palatul unui rege, într-un cadru eroic, ci la un porcar care nu poate oferi măcar o baie oaspetelui (singurul element clasic absent aici). Eumeu se scuză
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la noua mea colegă de cancelarie, a fost atașamentul ei deosebit față de spiritualitatea satului și mai ales, față de locul natal, Delenii Hîrlăului. Vorbea cu voce tremurândă de emoție și respect, despre oamenii satului, atât de dragi ei, iar tonalitatea și dicția deveneau din ce în ce mai expresive, pe măsura depănării amintirilor. Iată de ce proiectul Practici de Sântandrei, pe care Doamna profesor Maria Agapi l-a susținut cu aplomb, cred că este „examenul” ei de capacitate, în păstrarea tradițiilor spirituale ale românilor de oriunde aiurea
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
puțin decât media. Este rezistent la efort. Se trezește ușor, matinal. A mers de la 10 luni, pășind direct, sărind peste etapa „patru labe”. A vorbit de la 10 luni (mami, tati, „mumu” bunicul, „mnea mnea”-bunica, „mamâni” -măgărușul de pluș preferat); dicție bu nă de la început, 1-a rostit foarte repede și ușor pe „r”. Are un simț de observație foarte dezvoltat și un compor tament cumva paradoxal în materie de atenție: deși are o foarte bună atenție selectivă, este uneori distrat
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
pe care îl cheamă Flavius!” Studiul personalității și a capacității de adaptare. Flavius este un copil cu un excelent potențial lingvistic, aces ta datorându-se și educației primite în familie. În prima zi de școa lă a recitat, cu o dicție perfectă și extrem de expresiv, primele zece strofe ale poeziei „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Are o expri mare rafinată și un profund simț analitic. Gândește logic, utilizând noțiuni, judecăți, raționamente și relații între ele. Manifestă o vie curiozitate intelectuală și un
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
încetării achizitoa- Denumirea Sediul central definitivă interdic- re sau a și nr. de ───────────────── ─────────────────── ției organului înreg. la jud. loca- adresa Tipul Emi- Data Cauza (zi/ ��de control Registrul lita- actu- ten- de la inter- lună/ abilitat comerțului tatea lui tul care dicției an) ----------- acțio- Denu- Data nează mire inter- dicția (zi/lună/an) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. ........................................................................... 2. ........................................................................... 3. ........................................................................... BIBLIOGRAFIE 1. Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice (M. Of. nr. 23
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
sau a și nr. de ───────────────── ─────────────────── ției organului înreg. la jud. loca- adresa Tipul Emi- Data Cauza (zi/ ��de control Registrul lita- actu- ten- de la inter- lună/ abilitat comerțului tatea lui tul care dicției an) ----------- acțio- Denu- Data nează mire inter- dicția (zi/lună/an) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. ........................................................................... 2. ........................................................................... 3. ........................................................................... BIBLIOGRAFIE 1. Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice (M. Of. nr. 23/1991). 2. Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
vorbesc de vestimentație care, prin originalitatea ei, aproape că a târât manifestarea într-o zonă a derizoriului... Poate că, dacă era primarul Radu Mazăre, nu s-ar fi întâmplat... Glumesc, desigur, fiindcă domnia-sa tocmai făcea vocalize și exerciții de dicție și de privit ceafa fără oglindă, pentru a vorbi cu doamna ministru Sulfina Barbu la ,duplexul" lui Mihai Tatulici de duminică, 28 august, având ca temă turismul românesc. Pentru că i-a zis la un moment dat doamnei ministru: - O să faceți
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
pare cunoscut. Bacovianism? Într-un fel da, însă modelul e retorizat, dezvoltat într-o tramă explicativă, detaliat. Economia de mijloace mărturisitoare trece într-o revărsare, într-o învîrtire a verbului ce nu se mai reține. Deși e invocat și oftatul, dicția se reazemă îndeobște pe strigătul emblematic al expresionismului, menționat la rîndu-i, în orice caz pe o rostire cu voce ridicată: "Trăiesc așa cum trăiesc: gol de semnificații/ inutil sacrificiu/ strig în toate umbrele care învelesc existența: din cînd în cînd un
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
titlurile incendiare din paginile întâi ale ziarelor vorbesc mai degrabă despre deruta societății românești, decât despre pericolul reprezentat de acești tigri fără dinți. E suficient să-l asculți treizeci de secunde pe inovatorul lingvistic Chelaru, să încerci să pătrunzi misterele dicției à la Pingelică a "gealului" Văduva pentru a-ți da seama că singurul lucru pe care-l pot periclita e gramatica limbii române! Cu adevărat înspăimântător nu e că acești resentimentari de duzină - ca și gureșa preoțime, tot mai însetată
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
Candidații vor avea asupra lor actul de identitate, ce va fi prezentat comisiei la intrarea în concurs. 7. La probele de aptitudini nu se admit contestații. PROBELE DE APTITUDINI PENTRU ADMITEREA ÎN LICEUL VOCAȚIONAL SPECIALIZAREA ARTA ACTORULUI I. PROBA DE DICȚIE Se va cere să se execute: a) citirea unui text la prima vedere; ... b) recitarea a două sau trei strofe dintr-o poezie aleasă de candidat; ... c) povestirea unei fapte din viața elevului; ... d) participarea la o conversație cu comisia
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
apreciază de fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru probele a, b, c, d. Pentru promovare, candidații trebuie să obțină la fiecare etapă din cadrul probei de dicție, minimum nota 5 (cinci). II. PROBA DE MUZICĂ Verificarea auzului muzical, simțului ritmic, memoriei muzicale, calităților vocale și cunoștințelor elementare de scris-citit muzical, după cum urmează: a) intonarea a două sau trei cântece la alegerea comisiei dintr-o listă de 5
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
parohial; 4) binecuvântarea Chiriarhului locului; Vizita medicală este obligatorie și eliminatorie. Atât la seminariile teologice ortodoxe cât și la școlile de cântăreți bisericești se organizează probe de aptitudini, care constau din probe orale și probe scrise. PROBE ORALE a) verificarea dicției prin: ... - rostirea uneia din rugăciunile: Împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă; b) verificarea aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
muzică: ... Se verifică următoarele: - calități vocale - intonarea unui cântec la alegere; - simțul ritmic - reproducerea de fragmente ritmico-melodice; - cunoștințe elementare de scris - citit muzical; - interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ) Durata: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: - dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; - intonație în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută; - memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului. Durata : 10-15 minute pentru un candidat. PROBELE DE APTITUDINI SPORTIVE PENTRU ADMITEREA
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
6. Candidații vor avea asupra lor actul de identitate, ce va fi prezentat comisiei la intrarea în concurs. 7. La probele de aptitudini nu se admit contestații. PROBELE DE APTITUDINI PENTRU ADMITEREA ÎN LICEUL VOCAȚIONAL SPECIALIZAREA TEATRU I. PROBA DE DICȚIE Se va cere să se execute: a) citirea unui text la prima vedere; ... b) recitarea a două sau trei strofe dintr-o poezie aleasă de candidat; ... c) povestirea unei fapte din viața elevului; ... d) participarea la o conversație cu comisia
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
Durata: 10' - 15'. Probele a, b, c, d se apreciază cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. Pentru promovare, candidații trebuie să obțină la fiecare etapă din cadrul probei de dicție, minimum nota 5 (cinci). II. PROBA DE MUZICĂ Verificarea auzului muzical, simțului ritmic, memoriei muzicale, calităților vocale și cunoștințelor elementare de scris-citit muzical, după cum urmează: a) intonarea a două sau trei cântece la alegerea comisiei dintr-o listă de 5
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
date de comisie; - realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică și a dicției În cadrul probei se verifică: - capacitatea de a comunică; - pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; - capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; - valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
parohial; 4) binecuvântarea Chiriarhului locului; Vizita medicală este obligatorie și eliminatorie. Atât la seminariile teologice ortodoxe cât și la școlile de cântăreți bisericești se organizează probe de aptitudini, care constau din probe orale și probe scrise. PROBE ORALE a) verificarea dicției prin: ... - rostirea uneia din rugăciunile: împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă; b) verificarea aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]