14,718 matches
-
1943) și Spiritul european și cultura română (1944). Peste mai mulți ani, va da la iveală altele două, despre Alecsandri și Ion Barbu, în versiune engleză. Autorii observă „elasticitatea metodelor de investigare și fervoarea analizei de text”. Filologul elaborează un Dicționar etimologic al limbii române (1958; 1966), scris în spaniolă și care, după opinia specialiștilor, este „singurul dicționar complet al limbii române după cel al lui Cihac.” Teza de doctorat a lui Al. Ciorănescu a fost Ariosto și Franța, lucrare de
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
două, despre Alecsandri și Ion Barbu, în versiune engleză. Autorii observă „elasticitatea metodelor de investigare și fervoarea analizei de text”. Filologul elaborează un Dicționar etimologic al limbii române (1958; 1966), scris în spaniolă și care, după opinia specialiștilor, este „singurul dicționar complet al limbii române după cel al lui Cihac.” Teza de doctorat a lui Al. Ciorănescu a fost Ariosto și Franța, lucrare de comparatistică foarte bine primită. A mai scris despre Ronsard, Rabelais, La Rochefoucauld, despre baroc. Dar opera care
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
era mai cuminte: adresându-se “cetitorului”, îi cerea să-și “deparaziteze creierul”, pentru a lichida un trecut de lecturi conformiste și convenționale; proclama apoi categoric că “artistul nu imită artistul creează linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești în dicționar”, califica disprețuitor “gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe” și cerea imperativ “să vie sângerarea cuvântului metalic lepădarea formulelor purgative”, promițând chiar, nu fără accente patetice, că atunci “cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
purgative”, promițând chiar, nu fără accente patetice, că atunci “cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat”... “Inventează inventează” - repeta el cu majuscule groase și colorate, într-o îngrămădire de vocabule scoase din dicționarul tehnic curent și într-o foarte futuristă punere în pagină prin care era făcută vizibilă în chipul cel mai direct desfășurarea de antene vibrând spre Paris, Londra, New York și Berlin, cu o viteză de telefonie fără fir... În anul imediat
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
și culoarea în pictură, are un rost abstract, mai presus de înțelesul gramatical sau logic. Există o chimie a cuvintelor cu interesante rezultate ale acțiunilor dintre ele. Verbul întrebuințat pur, asemeni materialelor din construcțiile plastice, capătă o semnificație neînregistrată în dicționar. (...) fraza nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarația de dragoste sub lună a plăcintarului devenit brusc poet”... Asemenea propoziții făceau, desigur, ecou și postulatelor lui Tzara dintr-un manifest Dada neieșit încă complet din aria de reverberație
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Rodica Zafiu O inacceptabilă absență în dicționarul general cel mai important al limbii române - DEX, ediția a II-a, 1996 - este cea a cuvîntului struțocămilă. Este evident că se impunea cuprinderea în dicționar a unui termen cu semnificație culturală (provenind din Istoria ieroglifică a lui Cantemir), intrat
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
Rodica Zafiu O inacceptabilă absență în dicționarul general cel mai important al limbii române - DEX, ediția a II-a, 1996 - este cea a cuvîntului struțocămilă. Este evident că se impunea cuprinderea în dicționar a unui termen cu semnificație culturală (provenind din Istoria ieroglifică a lui Cantemir), intrat în uzul actual cu un sens bine precizat, dar nu transparent; căruia este deci de presupus că o serie de vorbitori ar simți nevoia să-i
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
cu semnificație culturală (provenind din Istoria ieroglifică a lui Cantemir), intrat în uzul actual cu un sens bine precizat, dar nu transparent; căruia este deci de presupus că o serie de vorbitori ar simți nevoia să-i caute definiția. În dicționarul academic - DLR, tomul X, Litera S, partea a 5-a, 1994 - forma struțocămilă e înregistrată, dar ca simplă variantă a substantivului stratocamil. Stratocamilul sau stratocamila - variante care atestă filiera slavonă de pătrundere în română a termenului grecesc pentru struț (strouthokamelos
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
de imagini de date” (fotomagazin.ro). Cu totul nouă e astăzi amploarea de folosire a termenului paranormal și a dezvoltărilor sale lexicale. Împrumutat din limbi moderne, de circulație internațională, dar analizabil în română, cuvîntul e absent din prima ediție a Dicționarului explicativ (1975); înregistrat în DCR (1982), a fost introdus în Supliment și în ediția DEX 1996. Prezent azi în titluri de reviste, pagini de Internet, emisiuni de televiziune - constituie un domeniu (și comercial) înfloritor. Din punct de vedere etimologic și
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici apar deci diferențe notabile în aprecierea și recomandarea formelor; nu altfel stau lucrurile în dicționare. În DEX sînt incluse, ca forme egal îndreptățite, șie și sieși (nu însă sie). E drept că puțini se gîndesc să caute într-un dicționar explicativ asemenea forme; un instrument de verificare gramaticală, ca DOOM, cuprinde în schimb pe sie
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
gramatici apar deci diferențe notabile în aprecierea și recomandarea formelor; nu altfel stau lucrurile în dicționare. În DEX sînt incluse, ca forme egal îndreptățite, șie și sieși (nu însă sie). E drept că puțini se gîndesc să caute într-un dicționar explicativ asemenea forme; un instrument de verificare gramaticală, ca DOOM, cuprinde în schimb pe sie și pe sieși (nu și pe șie), cu articolul principal consacrat lui sieși. Raritatea în uz a reflexivelor accentuate se explică prin existența unor construcții
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
valori stilistic neutre; am comentat de curînd, în această rubrică, situația unor cuvinte precum mămici (= „tinere mame”), formă utilizată chiar și în limbajul politic, sau iconițe (engl. icons), din jargonul informatic. Se poate constata o anumită discrepanță între situația din dicționarele noastre generale, care înregistrează diminutive din limbajul popular, adesea ieșite din uz - și uzul actual, care impune alte diminutive, specifice limbajului familiar orășenesc. Absente din DEX, dar frecvente în textele actuale sînt, de exemplu, substantivele glumiță și animăluț. Glumița este
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
Te plictisești? Ai nevoie de un animăluț de companie!” (trafic.ro);” primim foarte multe animăluțe de pluș de la fani și toate sunt foarte simpatice!” (o-zone-fanclub). O altă categorie de diminutive, mai greu acceptabile în registrul standard, este cea a adjectivelor. Dicționarele noastre cuprind unele diminutive adjectivale curente, frecvente, dar limitate la limbajul familiar (micuț, bunișor, bunuț, multișor, călduț), precum și unele populare, destul de rare (albior, bălăiel, bălănuț etc.). Și în această zonă lexicală, uzul inovează; în limbajul tinerilor, poate mai ales în
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
dintre procedeele clasice de sistematizare a materiei, proprii unei istorii literare. Autorii analizați nu sunt grupați nici după criterii cronologice (generaționiste), nici după apartenența la presupuse curente literare. Așezarea lor în volum nu ține nici măcar de banala ordine alfabetică specifică dicționarelor de tot felul. Istoria este, de fapt, o culegere de studii monografice grupate pe ceea ce ar putea fi dominanta operei unui scriitor, în cele trei mari domenii ale literaturii: poezie; proză; critică literară (tot aici intră eseul și memorialistica). Firește
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
deși mulți dintre aceștia și-au dublat (cel puțin) opera după revoluție. Culmea este că există și scriitori cu bibliografia adusă la zi, așa încît nu se poate vorbi despre o regulă strictă (și necesară) precum cea folosită de autorii Dicționarului Scriitorilor Români, care și-au impus ca termen limită al cărților luate în considerare anul editorial 1989. Ioan Holban amintește sau discută despre cărți publicate de Mircea A. Diaconu în 2000 și chiar 2002, Cornel Ungureanu în 2002, Grigore Ilisei
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
a unor absențe greu de explicat la nivelul selecției, Istoria literaturii române de Ioan Holban este un util companion pentru înțelegerea specificității scrisului unor importanți scriitori contemporani. Talmeș-balmeș Pornit de la o idee ingenioasă, dar aproape lipsit de utilitate practică este Dicționarul de opere, coordonat de profesorul Mircea Anghelescu. Lucrarea este concepută pentru uzul aproape exclusiv al școlarilor, fapt sugerat de publicarea ei într-o colecție denumită Biblioteca școlarului. Ea permite elevilor grăbiți (mă exprim delicat) accesul instantaneu la unele informații minimale
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
să-și încarce memoria cu numele autorilor acestora. Așa cum pe Internet, folosind un motor de căutare poți ajunge în același loc folosind diverse cuvinte cheie, și în literatură poți folosi o istorie literară (dacă știi doar numele autorilor) sau un dicționar de opere (dacă știi un titlu, dar ai uitat care este autorul). Simpatic. Atîta doar că îmi este greu să cred că a memora titluri de opere literare este mai simplu decît a reține nume de autori. În plus nu
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Simpatic. Atîta doar că îmi este greu să cred că a memora titluri de opere literare este mai simplu decît a reține nume de autori. În plus nu aș sfătui nici un elev să-și întemeieze teza doar pe lectura acestui Dicționar. Cel puțin la nivelul romanelor, adesea este vorba de niște rezumate de tipul celor făcute filmelor în ghidurile de programe TV (vezi comentariile la Ion sau Pădurea spînzuraților), din care cei care nu au citit romanul nu vor înțelege mare
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
excelenta sa monografie Rebreanu, dincolo de realism sînt recomandate elevilor de azi; firește nici una, cea mai recentă referință critică datînd din anul 1980 în cazul lui Ion, respectiv 1985 la Pădurea spînzuraților). O oarecare confuzie se poate naște din faptul că dicționarul nu folosește criterii ferme în selectarea „operelor” diverșilor autori. Poezia unui autor are același regim ca și volumul de poezii al altuia, iar Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, de G. Călinescu beneficiază de același spațiu de interpretare
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
cîteva file. Se pare că nici măcar autorii cărții nu au fost foarte convinși de utilitatea ei, altfel nu se explică lejeritatea unor prezentări, superficialitatea referințelor critice (de cele mai multe ori în cazul acelorași prezentări) și absența inexplicabilă pentru un astfel de dicționar a unor opere. Nu știu cum mai arată programele școlare de azi, dar îmi este greu să cred că ele pot face abstracție de nuvela lui Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu. Or, această capodoperă a prozei scurte românești lipsește din Dicționarul de opere
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
astfel de dicționar a unor opere. Nu știu cum mai arată programele școlare de azi, dar îmi este greu să cred că ele pot face abstracție de nuvela lui Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu. Or, această capodoperă a prozei scurte românești lipsește din Dicționarul de opere. Altă absență de marcă este romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război. Nici dramaturgia lui Camil Petrescu nu a fost luată în seamă de autorii Dicționarului. Nu-mi pot explica nici faptul că
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
capodoperă a prozei scurte românești lipsește din Dicționarul de opere. Altă absență de marcă este romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război. Nici dramaturgia lui Camil Petrescu nu a fost luată în seamă de autorii Dicționarului. Nu-mi pot explica nici faptul că în această lucrare în care găsești vrute și nevrute nu găsești vreun rînd despre balada lui Ștefan Augustin Doinaș, Mistrețul cu colți de argint. O regulă a jocului neenunțată ca atare de Mircea Anghelescu pare
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
nici faptul că în această lucrare în care găsești vrute și nevrute nu găsești vreun rînd despre balada lui Ștefan Augustin Doinaș, Mistrețul cu colți de argint. O regulă a jocului neenunțată ca atare de Mircea Anghelescu pare a fi aceea că Dicționarul nu conține opere ale scriitorilor în viață. De altfel, la acest tip de lucrări stabilirea și respectarea strictă a regulilor jocului este obligatorie, altfel existînd riscul unor neînțelegeri și frustrări majore. Pînă la urmă, un astfel de Dicționar ajunge să
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
aceea că Dicționarul nu conține opere ale scriitorilor în viață. De altfel, la acest tip de lucrări stabilirea și respectarea strictă a regulilor jocului este obligatorie, altfel existînd riscul unor neînțelegeri și frustrări majore. Pînă la urmă, un astfel de Dicționar ajunge să fie util nu atît elevilor care vor să păcălească manualele școlare și să ocolească sălile de bibliotecă, ci specialiștilor. Aceștia pot să verifice imediat, fără multă alergătură o serie de informații, uzuale. Așa cum spune coordonatorul lucrării: „...dicționarul poate
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
de Dicționar ajunge să fie util nu atît elevilor care vor să păcălească manualele școlare și să ocolească sălile de bibliotecă, ci specialiștilor. Aceștia pot să verifice imediat, fără multă alergătură o serie de informații, uzuale. Așa cum spune coordonatorul lucrării: „...dicționarul poate funcționa și ca un memento pentru diferite tipuri de informație factuală de care are nevoie, la un moment dat, orice intelectual, chiar specialist în domeniu: anul și locul de apariție, titlul exact al operei (la prima apariție, eventualele modificări
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]