1,001 matches
-
semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939 127. Considerăm că al Doilea Război Mondial nu putea fi evitat deoarece acesta era văzut de Germania ca unul de revanșă, unul îndreptat împotriva „dictatului” de la Versailles. Așadar războiul ar fi izbucnit indiferent de împrejurări. 126 Octavian Țâcu, op. cit., p. 218 - 219. 127 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc, p.40. 81 Concluzii Perioada cuprinsă între anii 1932 și 1936 reprezintă apogeul carierei diplomatice a lui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Am argumentat că era dificil ca al Doilea Război Mondial să poată fi evitat. Perioada interbelică a fost considerată de statele revizioniste un interval de timp necesar pentru a-și regrupa forțele împotriva „dictatului” de la Versailles. Tratatul nu a mai putut fi semnat deoarece ministrul de externe român a fost înlocuit din funcție la 29 august 1936, partea sovietică calificând acest eveniment drept o schimbare a politicii externe a României. 87 În realitate, așa cum
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
a dictaturii. Însă dictatura carlistă nu a fost una trainică. În 1940, pe fondul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, al Pactului Ribbentrop-Molotov și a amputărilor teritoriale (Basarabia și nordul Bucovinei de către URSS, nordul Transilvaniei de către Ungaria horthystă în urma Dictatului de la Viena și Cadrilaterul de către Bulgaria), Carol al II-lea este silit să abdice tocmai de către omul pe care îl numise prim-ministru generalul Ion Antonescu. Cu sprijinul Germaniei naziste, Antonescu, în alianță cu legionarii, instituie "Statul Național-Legionar", proclamându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Boia, 1997, p. 67). Acronimizarea identității nominale a statului român la R.P.R. relevă fără niciun echivoc adoptarea modelului sovietic. Ideologia internaționalistă a comunismului timpuriu recomanda păstrarea ancorării în universalitate a istoriei provinciale a poporului român. Manualul lui Roller respectă acest dictat internaționalist, istoria națională fiind încastrată în ritmurile istoriei universale. În cel mai pur stil al materialismului dialectic, istoria societății omenești este divizată în cinci orânduiri fundamentale, forța motrică ce asigură propulsia dintr-o orânduire în alta fiind lupta de clasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940, în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947; ii) unificarea sindicală, prin crearea organului sindical central Confederația Generală a Muncii din România înființat în ianuarie 1945 (Roller, 1952, p. 704). Dintre cele două expresii ale unității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avea în vedere în special efortul țării în războiul de recuperare a Basarabiei și Bucovinei, situația de pe front ocupând, prin comentarii și reportaje, prima pagină, apoi menținerea unei atmosfere de rezistență și speranță în rândurile ardelenilor refugiați la București după Dictatul de la Viena (Rebreanu fusese proclamat la un moment dat președinte de onoare al Căminului „Avram Iancu” al acestora). Se face și propagandă în favoarea puterilor Axei, știrile și informațiile venite din Germania și Italia trecând pe primul plan, la fel ca
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
în orașul Cluj, la batalionul de infanterie numărul 26/I al armatei ungare. 8 Cs. Szabó László, În Transilvania, Ed. Magvető, Budapesta, 1933, pp. 46-47. 9 OSzK K (Biblioteca Națională Széchenyi) Fond 625/ 1251/1993: Gagyi József. Colecția Documente - 1940. Dictatul de la Viena, intrarea trupelor ungare, instalarea administrației ungare în Țara Secuilor, 1993, p. 20, 27. 10 Citat în L. Balogh Béni, Relațiile ungaro-române, 1939-1940 și cel de al doilea Dictat de la Viena, Pro Print, Miercurea Ciuc, 2002, p. 307. 11 Teleki
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Széchenyi) Fond 625/ 1251/1993: Gagyi József. Colecția Documente - 1940. Dictatul de la Viena, intrarea trupelor ungare, instalarea administrației ungare în Țara Secuilor, 1993, p. 20, 27. 10 Citat în L. Balogh Béni, Relațiile ungaro-române, 1939-1940 și cel de al doilea Dictat de la Viena, Pro Print, Miercurea Ciuc, 2002, p. 307. 11 Teleki Pál, Lucrări politice și discursuri alese, (coord. Ablonczy Balázs), Ed. Osiris, Budapesta, 2000, p. 427. 12 OSZK K (Bibl. Naț. Széchenyi), fond 625/1251/1993, Gagyi: i.m.52. 13
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
care mi-a răpit libertatea, pentru că între timp am devenit victima mutilării care m-a supus. Deși în ambele cazuri „istoria se face peste capetele noastre“, destinul colectiv este în cele două cazuri diferit: într-unul, el este rezultatul unui dictat dorit, cerut și acceptat; în celălalt, al unuia îndurat. Deosebirea între nazism și comunism este deosebirea între un scenariu masochist și un viol. Preluarea în proiect a libertății. Răspunderea și vina Spațiul răspunderii este coextensiv cu cel al libertății. De
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
i-a debarcat în diverse perioade, într-un spațiu din care au fost alungați milioane de indigeni, nu-i preocupă pe minoritarii ruși. Ei improvizează, împreună cu ucrainenii și găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată în iunie 1940 continuă si în prezent în schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu ideologia marxistă anima noul parlament de la Chișinău ci aplicarea consecventă a politicii țaristo-staniliste de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Chifu - În Ucraina românii o duc ca pe timpul lui Stalin. Nicolae Radu - Marea Cacealma. Mihai Vicol - Despre românii din Ucraina vom vorbi numai la timpul trecut. Ion Beldeanu - Uciderea speranțelor. Dumitru Teaci - Ceea ce nu se uită. Alex Ioachimescu- Capitulare sau dictat. Cristina Zarnescu - Tratatul nu lasă nici o posibilitate pentru viitor. Nicolae Radu - Letargii păgubitoare. Carmen Ioana - Românii din Ucraina sunt persecutați etnic. Ion Suceveanu - Speranțele noastre sunt și vor fi subminate. Vasile Gionea - Soarta Românilor din Nordul Bucovinei. Dragos Dumitru - România
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Blaga și Arghezi. Hugh Seton Watson este fiul celebrului profesor Robert Watson autorul importantei Istorii a românilor (1934) cunoaște foarte bine țara noastră și continuă opera de istorie a tatălui său la Academia Britanică de studii istorice. Intervenția sa privind Dictatul de la Viena are o anume pondere în aprecierile diplomației. Barbu A. Călinescu este fiul premierului Armand Călinescu asasinat în 21 sept. 1939, funcționează la Universitatea din Cambridge. Sentimentul de român îl leagă de Parohia română din Londa și de crezul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
raționalitatea individuală"56), insistând că "normativitatea autorității politice este sui generis, în relație, în particular, cu normativitatea moralității" și - ca atare - că "nu este niciun temei pentru care autoritatea politică, exprimată în obligativitatea rezultatelor procedurilor sale, trebuie să se conformeze dictatelor unor norme morale independente"57. De ce nu am utilizat aceste caracterizări ale moralismului și realismului și am preferat politica definițională prezentată mai sus? În esență, pentru că fiecare dintre cele patru definiții are cel puțin una dintre următoarele probleme: incorectitudinea față de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralismul confundă normativitatea politică și normativitatea morală, în sensul că susține "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie să "pună stăpânire" pe "întreg procesul de decizie în chestiunile de interes public"76 și că toate deciziile politice trebuie să se conformeze "dictatelor normelor morale"77. Însă, dacă ar fi investigat și ar fi reflectat mai mult, mai atent și mai profund, Newey nu ar fi avut cum să ajungă la o concluzie atât de ridicolă și neprofesionistă cu privire la mesajul sau implicațiile teoriilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau idealuri morale inadecvate 23, confundă normativitatea politică și normativitatea morală susținând "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie să "pună stăpânire" pe "întreg procesul de decizie în chestiunile de interes public"24 și toate deciziile politice trebuie să se conformeze "dictatelor normelor morale"25, reduc la tăcere sau ignoră "forțele non-morale care dau contur politicii"26, neagă caracterul "acțional", local și istoric al politicii, reducând-o la "simple opinii sau propoziții" cu valabilitate universală, trans-istorică27, confundă arta politicii cu aplicarea unei
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de M. Litvinov s-au dovedit a fi nerealiste pentru că nu excludeau invazia prin diferite forme și mijloace, pe care unele state mari interesate ar fi putut s-o săvârșească asupra unor teritorii străine, nu excludeau politica de forță și dictat a marilor puteri și nici revizuirea “pe cale pașnică”. În aceste condiții, o astfel de formulă nu întărea securitatea, ci o slăbea. În această optică au judecat majoritatea statelor, inclusiv România, rezoluția sovietică. Așa se explică respingerea rezoluției sovietice și în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de bază, al acestei lucrări: Problema Transilvaniei în raporturile româno-germane (1940¬1944), interesul inițial ne-a fost „stârnit” de lucrările istoricului Gheorghe Buzatu , completate de studiile istoricilor Ottmar Trașcă, Petre Țurlea, Dinu C.Guirescu și alții. Problema Transilvaniei, deschisă prin dictatul vienez, după opinia istoricului Gheorghe Buzatu, a fost una din problemele delicate care a afectat raporturile româno-germane în anii 1940-1944 (alături de relațiile româno-maghiare, participarea la războiul împotriva Uniunii Sovietice, problema petrolului și a altor produse, ș.a.). Același istoric afirma, prin
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ne-au fost făcute. În acest context, tratativele româno-bulgare s-au concentrat asupra unor detalii, iar Tratatul de la Craiova a fost semnat la 7 septembrie 1940. Tratatul consemna faptul că România ceda Bulgariei partea de sud a Dobrogei numită Cadrilater. DICTATUL DE LA VIENA Pe baza recomandărilor lui Hitler și Mussolini, au început în ziua de 16 august 1940 tratative româno-ungare la Turnu- Severin. Delegația română era condusă de Valer Pop, iar cea ungară de Andrei de Hory. Negocierile s-au desfășurat
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
convocat cel de-al doilea Consiliu de Coroană, care s-a desfășurat în noaptea de 30-31 august 1940, în prezența lui Alexandru Romalo, venit special de la Viena, cu documentele semnate după ora prânzului acolo, ceea ce a îngăduit analiza concretă a dictatului și, de asemenea, a declarației de garanție a granițelor rămase („actuale”) a României, acordată de Germania și Italia. Iuliu Maniu, care nu participase la reuniunea precedentă a Consiliului de Coroană, a declarat: „Cei care au semnat o astfel de învoială
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
din Vechiul Regat și românii din Ardeal.” CONSIDERAȚII PRIVIND CEDĂRILE TERITORIALE În legătură cu dezmembrarea țării, în vara anului 1940, rămân cel puțin două întrebări fundamentale: 1) Nu ar fi fost posibilă evitarea pierderilor teritoriale prin respingerea notelor ultimative sovietice și a dictatului de la Viena? Participanții la Consiliile de Coroană, pe umerii cărora regele Carol al II-lea a urmărit să arunce responsabilitatea pierderii Basarabiei, nordului Bucovinei, Cadrilaterului și nord-estului Transilvaniei, nu cumva au fost intoxicați în chip premeditat pentru a li se
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
a trupelor sovietice de regiunea Ploiești. Desfășurarea ulterioară a faptelor confirmă întrutotul această atitudine. Așa de pildă, la 30 august 1940, Joachim von Ribbentrop îi transmitea lui von der Schulenburg, spre atenționarea lui Molotov, că Germania și Italia interveniseră, impunând dictatul de la Viena Bucureștilor, pentru că nu puteau admite izbucnirea unui conflict între Ungaria și România, dat fiind că „Puterile Axei au un interes fundamental în menținerea păcii și a ordinii în aceste zone”. Liderul diplomației germane nu ascundea faptul că , în
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
totdeauna ,, de o importanță vitală pentru Axă”. La numai două luni după agresiunea sovietică în nord-estul României, Berlinul aprecia că trupele Moscovei se apropiaseră excesiv de mult de râvnita zonă Ploiești. Garanțiile acordate României de Germania și Italia, imediat după impunerea dictatului vienez au semnificat, în context, și un avertisment adresat Moscovei, în sensul că extinderea dominației sovietice dincolo de Prut avea să o angajeze în dispută cu înseși Puterile Axei. Reacția lui Molotov nu a întârziat: el acuza Germania pentru garanția acordată
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ar fi voit să aibă ocazia ca să arate, dacă diplomația românească n-a știut a lucra, ea știe să sângereze pe câmpul de luptă, pentru salvarea onoarei naționale”. Liderul național - țărănist, precum și cei național-liberali, precum și alți fruntași politici, au respins dictatul de la Viena, apreciind că singura soluție demnă era apărarea, cu orice risc a integrității teritoriale a României. „Arbitrajul de la Viena a fost respins prin vocea autorizată a marilor agenții de presă și cotidiane, a unor prestigioase personalități politice europene. Astfel
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
că singura soluție demnă era apărarea, cu orice risc a integrității teritoriale a României. „Arbitrajul de la Viena a fost respins prin vocea autorizată a marilor agenții de presă și cotidiane, a unor prestigioase personalități politice europene. Astfel, Agenția „Reuter” califica dictatul de la Viena ca o „nouă și uriașă înșelăciune nazistă” și arăta că cea dintâi reacție a opinie publice față de capitularea României a fost stupefacția generală pentru felul cum a fost prădată această țară. Cunoscutul cotidian „New York Herald Tribune” aprecia în
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ca o „nouă și uriașă înșelăciune nazistă” și arăta că cea dintâi reacție a opinie publice față de capitularea României a fost stupefacția generală pentru felul cum a fost prădată această țară. Cunoscutul cotidian „New York Herald Tribune” aprecia în acele zile: „Dictatele impuse de dictatori au avut întotdeauna soarta făuritorilor lor. Nimic nu se poate clădi pe violență, după cum nimic nu se poate clădi pe nisip, nici dictaturi, nici dictate”. Ziarul turc „Yeni Sabah”, după ce relata împrejurările în care s-a produs
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]