586 matches
-
și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește în schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma a făcut obiectul multor discuții la noi, vreau să insist asupra ei. Fără dijmă, la noi, înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi în județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Fără dijmă, la noi, înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi în județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau în schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau în schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă în regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, întrucât marii proprietari îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pășunat de oi, arat în iunie în ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca în America, am luat în dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la familiile ing. Gh. Roiu, colonel Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam în schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de o arendă fixă. Aveam apoi marele avantaj de a putea ține vite multe, mai cu seamă oi, care formau supapa de siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici în America, constatând că acest sistem de dijmă stă la baza agriculturii americane! Chiar aici în Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici în America, constatând că acest sistem de dijmă stă la baza agriculturii americane! Chiar aici în Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se selecționeze vitele și plantele. Dar oamenii cum îi selecționăm
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la baza agriculturii americane! Chiar aici în Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se selecționeze vitele și plantele. Dar oamenii cum îi selecționăm? Cei care nu au predilecție, înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și plantele. Dar oamenii cum îi selecționăm? Cei care nu au predilecție, înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune pentru agricultură. Neavând capital suficient, ei ar rămâne pierduți în agricultură. Luând în dijmă, cu puțin capital, ei realizează un venit sigur. Acest proces de primenire a energiilor explică randamentul extraordinar pe care-l dau cei puțini, cei care au rămas la țară... Cei care dau pământul se împart în trei categorii: a) cei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Editura Atlas Lex, București, p. 92 și urm. footnote>, corupția apare incriminată destul de târziu - în perioada domniilor fanariote - dar și atunci imperfect. După cum se știe, dregătorii Principatelor Române erau totodată judecători, iar veniturile lor se acumulau atât din impozitele și dijmele strânse sau din alte foloase culese în legătură cu atribuțiile pe care le aveau în administrarea țării, cât și din amenzile pe care le pronunțau în calitate de judecători. La acestea se adăugau diferitele daruri primite atât de la subalterni, cu ocazia numirii în funcții
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cu cât ar fi sperat ca Lică să treacă la alt subiect de vorbă. Interesul pe care Lică îl purta fetei o satisfăcea, dar ar fi dorit ca numele Siei să lipsească măcar o dată de la dijmuială, deși Sia era motivul dijmei. Lică, dimpotrivă, uita pe Sia orișicând, dar își aducea regulat aminte de ea când avea nevoie să viziteze pe "cucoana Lina". Cu toate că descoperise sursa asta de subsidii, Lică avea și oarecari ocupații. Primise o propunere de agent-voiajor pentru stofe. Poseda
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ținutul Covurluiului, în: „Orizonturi”, nr. 5-10, anul III, Galați, 1940-194, p. 164182 footnote>. Duca vodă, fixează la 6 zile pe an numărul zilelor de muncă pe care trebuiau să le presteze locuitorii de pe moșiile mănăstirii, care trebuiau să plătească și dijma obișnuită. IV. Arhitectul Cetățuiei Gligorie Cornescu cunoscut ca nume din Cronica lui Ion Neculce, era nemiș din ținutul Hotin, originar din Corneștii de pe râul Bâcu. Cronicarul spune despre el că era meșter de scrisori și de săpături la pietre și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în catacombele secrete ale bisericii marii-tale-speranțe. nouă în al treilea loc: este a treia lună a primăverii, de aceea un conducător vremelnic al acestor ținuturi vine la portița verde a splendidei și productivei grădini suspendate a dragostei tale și cere dijma, din ordinul ducelui li gao, conducătorul vremelnic îți cere o limbă proaspătă de dragon adolescent. tu știi că aceia ce sunt avuți trebuie să dea din avuția lor, dar nu poți să tai din carnea ta, nu poți lipsi de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vezi tu trai!” „Ia te uită, dom’le!” - gândi Dromiket 4, atent să nu facă vreo mișcare și pregătindu-se să asculte mai departe. Câteva cuvinte despre Dromiket 4. Se născuse într-o familie de roboți agricoli care lucrau în dijmă pământul fermei pomicole Andromeda de Munte - Vrancea. Fusese conceput din piesele fratelui mai mare, Dromiket 3, peste care, la vremea culesului, căzuse o stâncă. La 4 ani, datorită grijii părinților, care-l aveau în custodie și care-și rupeau circuitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și veacurile scurse i se par zile, până când îl apucă dorul de casă. Rugămințile fetei nu-l înduplecă, și el pleacă spre locurile lui de obârșie. Negăsind însă decât ruine și vagi amintiri, îmbătrînește și moare. Pământul și-a luat dijma... Între noi și Caucaz sunt vreo două mii de kilometri în linie dreaptă, peste Marea Neagră. Dar mai e un basm și mai departe. Tânărul Tî Thîk străbate marea și întîlnește un munte plutitor, numit Fi Lai, cu treizeci și șase de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ogoarelor noastre, a caselor, a animalelor noastre; dreptul pentru fiecare dintre noi de a continua să trăiască în Granada, potrivit religiei lui Dumnezeu și a Profetului Său, rugându-ne în moscheile noastre și neplătind alte taxe în afară de zakat și de dijmă, ambele prescrise de Legea noastră; de asemenea, dreptul, pentru cei care o doresc, să plece dincolo de mare spre Maghreb, luându-și cu ei toate bunurile, cu un răgaz de trei ani pentru a alege, și păstrând libertatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mantia albă cu o cruce roșie. Mai-marele bisericii de la Roma acordă templierilor importante privilegii de ordin civic, economic și juridic. Sunt degrevați de servicii către regii și principii din țările lor de baștină, ca și de plata oricăror impozite sau dijme. În plus, dobândesc imunitate În fața instanțelor laice, neputând fi judecați decât de Papă, și au dreptul să-și Însușească prada de război pe care - obligați de jurământul de sărăcie - trebuie s-o doneze, Împreună cu Întreaga avere, Ordinului. Către vistieria acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
făcut și dumneata? Răspunde-mi repede. Nu ocoli răspunsul. Răspunde cu da sau nu. Domnule președinte și membri ai juriului, arestatul din boxă... — Vreau să vorbesc. Am ceva de spus. Sunt nevinovat. — Conform cărui paragraf? Care cod? Legea echității? Legea dijmei? Curtea Amiralității sau Tribunalul Regal? Răspunde-mi repede. Nu ocoli răspunsul. Răspunde prin da sau nu. Trei lovituri de ciocănel. — Gata, gata. Această frumoasă, Înfloritoare afacere, domnilor. — Stați o clipă. Vă spun. George. Capitolul III. Secțiunea 4. Paragraful 2504. Onoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu multe cheltuieli și jertfe bănești,... și împodobind-o, i-a închinat aceste două sate, Toporouții, moșia lui părintească, de moștenire, și Șipotul împreună cu proproietățile și bunurile lor și cu drepturile la dările pe oi, pe stupi, pe porci, la dijme și la orice alt haraciu și drept domnesc, ca să fie aceste sate închinate dumnezeieștii biserici a Adormirii... să strângă și să ia egumenul, care se va afla al acelei biserici,... care se socoate ca mănăstire, haraciurile domnești ale acelor două
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aceste sate închinate dumnezeieștii biserici a Adormirii... să strângă și să ia egumenul, care se va afla al acelei biserici,... care se socoate ca mănăstire, haraciurile domnești ale acelor două sate și celelalte drepturi, adică cele asupra oilor, stupilor porcilor, dijmele, gloabele pentru moarte de om, și angăriile domnești,... împreună cu morile închinate lor și cu celelalte averi, mișcătoare și nemișcătoare, și cu veniturile lor, și să fie supuse acestea toate,... preasfântului și patriarhicescului scaun al dumnezeiescului Mormânt al Domnului... nostru Iisus
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
urmașilor până la al șaptelea neam. Nitas asculta liniștit dojana tatei, dar făcea tot după cum îl îndemna firea lui hrăpăreață. Cam prin anii 1936, pe când încă mai eram elev normalist și tata muncea de zor semănând în pământ străin luat în dijmă (50% din recoltă). Tata avea semănate câteva hectare cu grâu, care rodise spornic. Locul se afla la punctul denumit „în fermă”, probabil cândva fusese o fermă a cuiva, înainte de împroprietărirea de după Primul Război Mondial. Era sfârșitul lui iulie și secerișul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
astfel supraviețui. În Dacia, triburile germanice, astingii și lacringii, au fost colonizate încă din perioada romană (ante 275) și, ca mici agricultori, au obținut o parte din pământul daco-roman, încă înainte de părăsirea provinciei. Satele aflate sub stăpânirea goților plăteau o dijmă în produse (natură), însă duceau o viață mai liberă decât cele rămase sub stăpânirea Imperiului, care trebuiau să suporte povara fiscală și întreținerea armatei romane. În absența fiscalității romane, viața rurală sub barbari (goți) era mult mai ușoară. Consecința acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
herghelii de cai. Între 375, înfrângerea goților pe Siret (Întorsura Buzăului) și 527, revenirea Imperiului la Dunărea de Jos, Dacia făcea parte nominal din Confederația hunilor și a urmașilor lor, gepizii, după 454. Hunii organizau incursiuni episodice pentru încasarea dărilor (dijmelor) de la autohtoni, dar ei n-au avut locuințe stabile și tabere în Dacia romană. Cele mai multe resturi hunice (urme arheologice) se află dincolo de Tisa, în Crișana și vestul Banatului, dar nu și în Transilvania și pe văile râurilor interioare. Hunii n-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bogății, care intrau în tezaurul regal (al kaganului). Subzistența comunităților umane avare o asigurau populațiile supuse, romanici, germani, slavi, populații sedentare care practicau agricultura. Populația autohtonă din teritoriile dominate de avari era obligată să cedeze o parte a producției agricole (dijma) stăpânilor avari ei îi îndemnau pe localnici: "ieșiți, semănați și secerați, noi vă vom lua numai jumătate ca dare". Avarii n-au primit creștinismul surse carolingiene vorbesc despre păgânismul lor până târziu, în secolul al VIII-lea, dar existau creștini
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
20 Exodul locuitorilor din Imperiu, în nordul Dunării, din cauza unei fiscalități apăsătoare a continuat și în secolul al VI-lea și începutul celui de-al VII-lea. Slavii și avarii cereau de la supușii lor temporari, fugari romani din Imperiu, numai dijma în natură (produse). Mihai Sirianul notează: "...avarii, slavii și longobarzii spuneau locuitorilor supuși de ei: ieșiți, semănați, cosiți, noi vom lua de la voi numai jumătate din produse". În concluzie, acestea erau condițiile de viață ale autohtonilor sub avari și slavi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
latinii de la Dunărea de Jos. Slavii numeau pe romani valahi, vlahi, volohi denumire preluată de slavi de la germani care numeau pe romani Welschen.21 Anterior, înaintea slavilor, și neamurile germanice din Dacia și Moesia-goți, taifali, gepizi-au fost strângători ai dijmelor în cereale și vite de la daco-romani. În privința raporturilor autohtoni-migratori, istoriografia mai veche românească considera că românii s-au retras în munți (subcarpați) în fața năvălirii barbarilor, coborându-se la câmpie mai târziu, după retragerea lor (A.D. Xenopol ș.a.). Dar, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]