834 matches
-
raporturilor aortei [1,2,4]. Prin arteriografie este evidențiat doar lumenul circulat al aortei. Astfel, prezența unui tromb parietal intra-anevrismal poate să mascheze adevărata dimensiune a anevrismului cât și raporturile acestuia cu structurile vecine (spre exemplu cu sternul). Astfel, dilatațiile peretelui pot să nu fie detectate. O consecință poate fi faptul că un anevrism fals poate fi adiacent sau chiar să erodeze fața posterioară a sternului, nefiind vizibil la angiografia cu substracție. Astfel, atunci când chirurgul deschide sternul, mai ales în
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
laminar tipic pentru anevrismele inflamatoare infrarenale. În timp, RMN poate deveni metoda princeps în diagnosticul bolii aortice și de asemenea în planificarea procedeelor operative elective. OBIECTIVE, PRINCIPII, INDICAȚII ALE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL ÎN ANEVRISMELE AORTEI TORACICE OBIECTIVE Datorită potențialului evolutiv spre dilatație și ruptură, precum și datorită dezvoltării unei mase ocupatoare de spațiu intratoracic, care poate comprima și chiar eroda structurile vecine, este logic necesară înlocuirea segmentului aortic anevrismal pentru a elimina aceste eventualități. Primul obiectiv vizează înlocuirea peretelui aortic alterat pentru eliminarea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
sau ca o pastilă unică; - dacă aorta descendentă proximală este dilatată sau dacă e necesară folosirea tehnicii „trompei de elefant” în doi timpi (vezi mai jos), atunci ramurile mari ale aortei descendente trebuie reatașate ca o pastilă separată; - dacă, totuși, dilatația aortei se termină distal aproximativ la nivelul emergenței arterei subclavii se poate realiza înlocuirea aortei ascendente cu o proteză tubulară al cărei capăt distal este bizotat, acesta anastomozâdu-se la porțiunea inferioară a crosei aortice, chiar de partea opusă emergenței trunchiurilor
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
aortice native. Aceste fire sunt de obicei, chiar firele cu care este cusută proteza valvulară aortică. Ancorarea protezei împiedică migrarea protezei. Înlocuirea valvei aortice și a aortei ascendente prin inserția unui conduct valvulat La pacienții cu anevrism al aortei ascendente, dilatația inelului aortic și a joncțiunii sinotubulare sau a sinusurilor Valsalva, e nevoie de obicei de înlocuirea compusă a aortei ascendente și valvei aortice cu un conduct valvulat. Un astfel de procedeu este frecvent folosit la pacienții cu sindrom Marfan. Înlocuirea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
strat sau suturi care să utilizeze, pe o întindere mai mică sau mai mare, fire separate sprijinite pe petece sau atele de Teflon. Intervențiile de prezervare a valvei aortice native sunt mai complexe și mai laborioase în cazul în care dilatația anevrsimală implică și porțiunea sinusală a aortei. Peretele subțire al sinusurilor aortice dilatate ca și tendința către dilatare ulterioară și către dezvoltarea de false anevrisme la liniile de sutură, fac necesară înlocuirea peretelui aortic sinusal cu material protetic, sintetic. Dilatarea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
-se metode clasice de anestezie, locale sau generale și, în ultima vreme, tot mai multe tehnici percutane, reconstrucțiile de trahee sau de carină reclamă modalități anestezice deosebite. Investigația preoperatorie este importantă nu doar pentru tehnica chirurgicală sau endoscopică (rezecție, cauterizare, dilatație, montare de stent etc.), dar și pentru stabilirea strategiei anestezice, în special a celei ventilatorii. Dacă excludem intervențiile de urgență, în care asigurarea căii ventilatorii este prioritatea principală (intubația oro-traheală, ventilația pe mască, traheostomia etc.) în toate celelalte cazuri, majoritatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
dispnee stridor sau wheezing apare atunci când lumenul traheei este îngustat la un diametru sub 5-8 mm. Date suplimentare asupra dificultății intubației se pot obține din dosarul medical al pacienților care au suferit intubații prelungite sau intervenții bronhoscopice sau chirurgicale anterioare (dilatații, rezecții etc.). Tratamentele anterioare ale afecțiunilor maligne (radio- și chimioterapie) pot adăuga riscuri anestezice suplimentare prin complicațiile asociate cum sunt cardiomiopatiile, deformările căilor respiratorii, fibrozele pulmonare etc. Testele spirometrice dau relații asupra disfuncției respiratorii și gradului de reversibilitate farmacologică a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
anastomozei sub HFJV, fie când, pentru a rezeca porțiunea stenozată a traheei este necesară intubația temporară a unei bronșii principale, de obicei cea stângă cu „margine de siguranță” mai mare. Simptomatologia apare la un diametru al traheei de 5-6 mm. Dilatațiile bronhoscopice preoperatorii sunt o indicație obișnuită în stenozele mai strânse de 6 mm. Dacă stenoza nu este foarte strânsă se poate practica IOT cu o sondă flexometalică lungă. După incizia traheei sonda este împinsă, cu ajutorul chirurgului dincolo de marginea inferioară a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de rehidratare poate fi folosită în mod excepțional la pacienții conștienți și cu toleranță digestivă bună, situație mai rară în cetoacidoza severă. Un aport oral prea mare de lichide se va manifesta prin apariția vărsăturilor. Acestea pot să exprime o dilatație acută gastrică asociată unei gastrite erozive și manifestată prin vărsături "în zaț de cafea". Când patul venos al pacientului este precar, poate fi utilizată, numai în cazurile de severitate moderată, calea de administrare s.c., evident numai pentru soluțiile izotone
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
diferențială mică - datorită ejecției prelungite a VS [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE - Fonocardiograma - suflu sistolic de ejecție, de formă rombică (crescendo - descrescendo); - Examen radiologic - cord aortic - (alungirea arcului inferior stâng - HVS); - Carotidograma - curbă caracteristică a pulsului (în platou);HVS și moderată dilatație poststenotică a aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu - gradientul de presiune VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea ariei de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând hipertrofia și dilatația acestuia. Afectarea valvelor aortice poate fi acută sau cronică [10, 20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți ocazional, pentru ca apoi să se decompenseze rapid. Principalele simptome
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
II; - Examen radiologic - cord de configurație aortică - dilatarea aortei ascendente și a arcului inferior stâng (HVS) - cord „în sabot”; - ECG - semne de supraîncărcare ventriculară stângă HVS cu QRS înalte, axa QRS deviată la stânga; - Ecocardiografie - „fluttering” diastolic al aparatului valvular mitral, dilatația VS, Doppler color - vizualizează și cuantifică fluxul de regurgitație aortică; - Cateterism cardiac și coronarografia - înaintea intervenției chirurgicale. STENOZA TRICUSPIDIANĂ Stenoza tricuspidiană semnifică o stâmtorare a orificiului tricuspidian care determină un obstacol la trecerea sângelui din AD în VD în timpul diastolei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
foarte ample (sistola atrială) [10, 20]. INSUFICIENȚA TRICUSPIDIANĂ Insuficiența tricuspidiană se definește ca trecerea anormală a unei părți din volumul sanguin din VD în AD în sistolă, datorită afectării integrității aparatului tricuspidian. Majoritatea insuficiențelor tricuspidiene sunt funcționale și apar secundar dilatației VD. Cauze ce produc dilatația VD: hipertensiunea pulmonară primară sau secundară, infarctul miocardic de VD, displazia VD [20]. TABLOU CLINIC Tabloul clinic aparține insuficienței cardiace [10]. Semne și simptome funcționale: - scăderea toleranței la efort, fatigabilitate; - dureri în epigastru și hipocondrul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
20]. INSUFICIENȚA TRICUSPIDIANĂ Insuficiența tricuspidiană se definește ca trecerea anormală a unei părți din volumul sanguin din VD în AD în sistolă, datorită afectării integrității aparatului tricuspidian. Majoritatea insuficiențelor tricuspidiene sunt funcționale și apar secundar dilatației VD. Cauze ce produc dilatația VD: hipertensiunea pulmonară primară sau secundară, infarctul miocardic de VD, displazia VD [20]. TABLOU CLINIC Tabloul clinic aparține insuficienței cardiace [10]. Semne și simptome funcționale: - scăderea toleranței la efort, fatigabilitate; - dureri în epigastru și hipocondrul drept, exacerbate de efort; - anorexie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ECG: -frecvent fibrilație atrială, axa QRS deviată la dreapta, AD mărită - HAD (P >2,5 mm), VD dilatat (BRD / HVD în derivația V1: R>S). - Examen radiologic: -PA: arc inferior drept alungit și bombat; -lateral stâng: spațiu retrosternal ocupat. - Ecocardiografie: dilatația cavităților drepte, mișcare paradoxală a SIV, jet regurgitant în AD în diastolă; Examinare 2D, Doppler color, abord subxifoidian (colecția autorului). - Cateterism cardiac drept: PVC mult mărită; - Jugulogramă: unde a, c și v foarte ample, cu platou sistolic [10]. STENOZA PULMONARĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a pulmonarei, urmat de suflu sistolic de ejecție (stenoză relativă - volum sanguin mare), zgomot II accentuat cu P accentuat. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examen radiologic - semne radiologice de hipertensiune pulmonară (dans al conului arterei pulmonare și al hilului pulmonar - dans vascular Pezzi), dilatația trunchiului arterei pulmonare, dilatația VD; - semne ECG de mărire a VD; - Ecocardiografie: jet de regurgitare în VD, în diastolă [10]. C. CARDIOPATII CONGENITALE Incidența cardiopatiilor congenitale la naștere este în jur de 8-10%, având o mortalitate de 75% în prima
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflu sistolic de ejecție (stenoză relativă - volum sanguin mare), zgomot II accentuat cu P accentuat. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examen radiologic - semne radiologice de hipertensiune pulmonară (dans al conului arterei pulmonare și al hilului pulmonar - dans vascular Pezzi), dilatația trunchiului arterei pulmonare, dilatația VD; - semne ECG de mărire a VD; - Ecocardiografie: jet de regurgitare în VD, în diastolă [10]. C. CARDIOPATII CONGENITALE Incidența cardiopatiilor congenitale la naștere este în jur de 8-10%, având o mortalitate de 75% în prima lună de viață. Incidența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aspect de „coș de sobă” cu marginile dreaptă și stângă paralele. CoA este adeseori vizibilă în regiunea istmică ca o adâncitură în aortă (semnul indexului). În poziția OAS, cu esofag baritat se pot vedea două amprente - semnul 3 clasic, corespunzător dilatației pre- și post- stenotice și incisura determinată de coarctație. Circulația colaterală arterială se poate vizualiza prin evidențierea amprentelor costale produse de arterele dilatate pe marginea inferioară a arcurilor posterioare la nivelul coastelor 3-6, aceste amprente costale apărând după vârsta de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
microbiologice și serologice specifice pentru determinarea etiologiei, teste imunologice. 2. Examenul radiologic toracic: - cardiomegalie, pulsații reduse, pericardită, pleurezie, leziuni infiltrative pulmonare. 3. ECG: segment ST subdenivelat, Taplatizat, negativ, rar unde Q, extrasistole atriale, ventriculare, tahiaritmii, tulburări de conducere. 4. Ecocardiografia: dilatație cardiacă, tulburări de contracție, fracție de ejecție globală scăzută, pericardită. 5. Scintigrafia miocardică, ventriculografia radioizotopică [10]. CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ Cardiomiopatiile reprezintă o problemă importantă în cardiologie, sub aspect epidemiologic, patogenetic, clinic și terapeutic. Cardiomiopatiile dilatative (CMD) constituie un grup heterogen de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
reprezintă o problemă importantă în cardiologie, sub aspect epidemiologic, patogenetic, clinic și terapeutic. Cardiomiopatiile dilatative (CMD) constituie un grup heterogen de boli de cauze diverse, caracterizate prin afectarea inițială și predominantă a miocardului. Acestea evoluează spre insuficiență contractilă primară și dilatație cardiacă. CMD poate fi idiopatică sau secundară: alcoolică, peripartum, toxice, anomalii metabolice, inflamatorii și infecțioase, neuromusculare, familiale [10, 20]. CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ IDIOPATICĂ Cardiomiopatia dilatativă idiopatică (CMD idiopatică) este o boală miocardică primară de cauză necunoscută, caracterizată prin dilatația VS sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
primară și dilatație cardiacă. CMD poate fi idiopatică sau secundară: alcoolică, peripartum, toxice, anomalii metabolice, inflamatorii și infecțioase, neuromusculare, familiale [10, 20]. CARDIOMIOPATIA DILATATIVĂ IDIOPATICĂ Cardiomiopatia dilatativă idiopatică (CMD idiopatică) este o boală miocardică primară de cauză necunoscută, caracterizată prin dilatația VS sau biventriculară și insuficiență contractilă [20]. Etiologie - Miocarditele infecțioase; - Anomaliile imune; - Predispoziția genetică. Tablou clinic Debutul - insidios prin semne de debit cardiac scăzut, sau brusc prin insuficiență ventriculară acută, tulburări de ritm, embolii sau moarte subită [10]. Simptome funcționale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în care inima reacționează la boală prin apariția unor mecanisme compensatorii care permit, pentru o vreme, satisfacerea de către inimă a necesităților curente ale circulației generale (asigurarea unui debit cardiac suficient organelor interne). Aceste mecanisme compensatorii ale inimii sunt hipertrofia și dilatația miocardului. Rezerva funcțională a miocardului scade progresiv și apare IC; 2. o fază decompensată - în care apare sindromul IC, ca expresie a faptului că inima și mecanismele de adaptare - compensare, nu mai pot asigura nevoile circulatorii, energetice ale organismului; - Alt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mmHg) compresia secundară a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale; - la creșteri mai mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a vaselor lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o presiune capilar pulmonară de aproximativ 20-25 mmHg sau mai mare apare edemul pulmonar interstițial, care poate avea o varietate de forme: 1. septal - linii Kerley-opacități subțiri lineare de edem interstițial interlobular; 2. perivascular
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
utilizând substanță de contrast, ultrasonografie intravasculară [10]. ANEVRISMELE AORTICE Anevrismele aortice sunt mai frecvente la bărbați și mai ales la vârstă adultă. Cauzele cele mai frecvente sunt: ateroscleroza, luesul și necroza medio-chistică [10, 20]. Termenul de anevrism aortic reprezintă o dilatație patologică a lumenului aortic care implică unul sau mai multe segmente. Un criteriu relativ răspândit de apreciere a existenței anevrismului aortic îl constituie punerea în evidență a unui segment aortic cu un diametru de cel puțin 1,5 ori mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]