25,441 matches
-
zidurilor cetății, în corturi sau bivuacuri improvizate alături de animalele cu care veniseră. Pe alocuri în afara cetății se vedeau focuri aproape stinse ori care mai pâlpâiau puțin și care înălțău către cer coloane subțiri de fum în aerul nemișcat al acelei dimineți. O ceață subțire de culoare gri roz plutea pe alocuri dând locului o frumusețe neobișnuită. Peste valea Chedronului și în grădina Ghetsimani ceața aceea părea să se miște ușor ridicându-se încet și risipindu-se printre arbori apoi închegându-se
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Acasa > Literatura > Copii > PARTENERI DE HÂRJONEALĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o bună dimineață, Vesel și cam pus pe glume, A pornit hai-hui prin lume Soarele cel plin de viață. Întâlnind un nor în cale, Îl și invită la joacă, Gândind că are să-i placă Compania dumisale. Însă norul nu-i răspunse. Ba, mai
PARTENERI DE HÂRJONEALĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1455249065.html [Corola-blog/BlogPost/369351_a_370680]
-
s-a dus Culina la mormânt, s-a întâlnit cu o verișoară care a pus ochii pe un cățel frumos ce se plimba în voie. L-a băgat în sacoșă și a plecat cu el acasă. A doua zi de dimineață, mama cățelului, care locuia în curtea paznicilor cimitirului, umbla prin curtea noastră căutându-și puiul. Luase urma Culinei, pentru că pe cea a cățelului o pierduse deoarece a fost băgat în sacoșă. Se uita rugător în ochii noștri să-i dăm
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
care recita la înceri sonete din volumul său Turnul de fildeș.Acesta mi-a strigat din urmă: În orice amurg surâde o auroră și în orice auroră suspină un amurg. Am alunecat, am alunecat și m-am trezit în aurora dimineții. Atât Sinele cât și Eul intraseră în trupul meu îmbrăcat în pijama.Am privit spre raftul de cărți, trei dintre ele s-au prins de coperți, precum copii de mână, plecând prin fereastra deschisă spre grădină unde cireșul îmi trimetea
EVADARE ÎN MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_in_mine_povestire_onirica_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355871_a_357200]
-
admir frunzele ruginii când se desprind de pe pomi. În verdele copacilor încă în floare, cât și prin munții natali ori în murmur de izvoare, în miile de culori ale fluturilor jucăuși dar și-n zborul lin de pescăruși... Mă regăsesc diminețile în trilurile canarilor, când din vis mă trezesc, în râsetele copiilor care pe stradă voioși se zbenguiesc. Mă văd prin valurile Dunării „valsând”, prin salutul trimis spre orașul natal, drum croindu-și printre valurile-nspumate. În nori și-n culorile
REGĂSIRE (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lg_janik_1430100019.html [Corola-blog/BlogPost/373889_a_375218]
-
Stihuri > Cugetare > MELANIA CUC - MONADE (4) - POEME BILINGVE Autor: Melania Cuc Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PLANUL DIVIN Mâinile amândouă se întind la soare Pe mușamaua cu margarete sălbatice. Milositv ești, Doamne, În dimineața asta cu ruj gras pe buze Și cafeaua bună Fierbând fără foc, fără zahăr... În planul divin, la nord dinspre sud, Un portar reumatic Și clientul hotelui de cinci stele, Beau berea rece din aceeași halba. Pe gardul electric Numai
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1424872314.html [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > CONDESCENDENȚĂ (FICTIUNE) Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi plac teribil diminețile în care poți să dormi cât vrei, să stai cu ochii închiși, fără ca cineva să-ți tulbure liniștea. Ador ferestrele termopan, de la oraș, cu jaluzele, care-ți prelungesc euforia somnului, cât vrei! O greșala “istorică” am făcut atunci când am socotit
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
merită să mori acum, Nu merită să mori nicicând! Suflarea ta de ce e tristă, Nu simți că lângă tine sunt, Nu știi că moartea nu există De la Înviere pe pământ? Azi-noapte m-a trezit un gând Din somnul tău spre dimineață, Nu merită să mori nicicând, Nu merită să mori de viață... Referință Bibliografică: Nu merită să mori... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 944, Anul III, 01 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia
NU MERITĂ SĂ MORI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Nu_merita_sa_mori_nicolae_nicoara_horia_1375369360.html [Corola-blog/BlogPost/348408_a_349737]
-
mă asemeni cu îngerii din cer; Sunt doar o nemurire de taină ce te minte Că-n mine sunt albastre regrete ce nu pier. Și prinde-mă de albul ce-n mine se topește În valurile toamnei ce-mi stinge dimineți! Eu sunt minunea lumii ce plânge și iubește Nemărginirea nopții din răstignite vieți În care mă mai naște o rază de speranță Că ploile spăla-vor însemnele durerii; Atinge-mă cu toamna pictată-n dezolanță Doar toamna lumii tale și
VINDE-MĂ TĂCERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Vinde_ma_tacerii_violetta_petre_1361542255.html [Corola-blog/BlogPost/341265_a_342594]
-
în cimitir unde aprindea, la crucile de pe mormânt, ca fiecare femeie, una sau mai multe lumânări, tămâia locul de veci, apoi „împărțea”, ceea ce adusese, la vecine, rude, cunoștințe. La fel făcea și restul femeilor. În acea zi, mă trezeam de dimineață, postându-mă la geam... unde o așteptam. Când o zăream la orizont, alergam înaintea ei și, până acasă , ronțăiam ce era mai bun în coșniță. Sora mea nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam prima... coșnița bunicii, și asta
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
picior scandară numele lui Tiberius de trei ori ridicând palmele întinse spre înainte. ,, Ave Tiberius imperator!” apoi ,,Salus Pilate!” Pilat ridică mâna dreaptă în semn de salut. Cealaltă îndoită din cot susținea toga de gală cu care se înfășurase de dimineață și cu care apăru și la întrunire. Privi către toți cei adunați iar apoi făcu un semn cu mâna demnitarilor să se așeze. Trupa rămase în picioare în spatele lor. Pilat vorbi fără nici o introducere. -V-am adunat aici, demnitari, legionari, camarazi
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
organizase acesta petrecerea, fiindcă făcea foarte rar acest lucru. Pilat știa și el acest lucru și văzându-le fețele nedumerite le spuse într-un final că avusese niște dureri cumplite de cap în cursul nopții trecute și deși în cursul dimineții îl slăbiseră, după amiază durerea reapăru, însă nu chiar atât de tare. Spuse apoi la toți cum doctorul său personal îi administrase niște prafuri care nu reușiseră să-l restabilească. Apoi se justifică de faptul că dacă la iudei era
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
sclav? Eu nu vorbesc despre dreptul nostru juridic care e o născocire a noastră, ci despre dreptul cel din vechime! E adevărat, am făcut o mare greșeală și o să vedeți de ce. Era deci o mulțime mare de oameni în fiecare dimineață. Fie ei sclavi, negustori, sau gură cască cum eram noi. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru de Liban, ori balsamuri, tămâie și țesături orientale, cositor și fier, bronz și aur
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
tot felul. Îmi cer din nou iertare Audanius pentru nefericita alăturare. -De ce? Omul e un animal social după cum spune Aristotel, adăugă Iocentus. Audanius făcu un gest din mână de sus în jos și întoarse capul schimomosindu-și chipul. -În fiecare dimineață în port apărea un bărbat de vre-o patruzeci de ani, care se așeza pe cheiul unde acostau corăbiile. În momentul în care descărcau sclavii acesta se ridica și îi privea pe toți trecând prin fața sa. După cum poate știți sclavii
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
nopții pare-o umbră, Ce-i strâmbă nopții-nfățișarea, Făcând-o să ne pară sumbră Lucire ce chiorăște zarea. Sub chiciuri ologesc copacii, Pierzându-și crengile ce crapă. Și despuiați rămân săracii, Când lăstărișul își îngroapă. Apoi, sub soare,-n dimineață, Se-nmoaie-arsura din natură. Doar vrăbii se întorc la viață, Și ciripesc cerșind căldură. Copiii aciuați prin casă, Uimiți privesc de lângă glastră, Cum frigu-ncepe iar să coasă, De gheață floare la fereastră. *** Referință Bibliografică: De gheață floare la fereastră / Ovidiu Oana
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1451976581.html [Corola-blog/BlogPost/368179_a_369508]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > TRIADA Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1290 din 13 iulie 2014 Toate Articolele Autorului din trei în trei zile luna plină alunecă în fântâna părăginită din patul hedonist stele brodează iluzii pe un cer ostil dimineți bulversante umplu trotuarele înguste sirena anunța (dez)astre ne îmbrăcăm în costumul fosforescent pentru vii volanul mașinii (e)rodat se rotește ca un anaconda șuieră ne înfășoară subtil soarele se autovictimizează zile aride vin de la piață iubirile așteaptă în stații
TRIADA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1405227820.html [Corola-blog/BlogPost/374424_a_375753]
-
și-au pierdut strălucirea. Tensiunea lirică răscolitoare, strările sufletești tensionate transmise pe calea sugestiei își caută rezolvarea în poem. Destinele noastre, topite în curgerea și veșnica transformare universală, sunt asemeni soarelui ce moare în fiecare seară pentru a renaște în dimineața următoare. „cum se naște dimineața /din tăcerea stătută a unei nopți/ cum porumbelul se avântă în aer/fără a-i striga lui/ aerului/iată-mă vin/ te-am regăsit în corola lăuntrului meu/ în liniștea greu explicabilă cu care te
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
lirică răscolitoare, strările sufletești tensionate transmise pe calea sugestiei își caută rezolvarea în poem. Destinele noastre, topite în curgerea și veșnica transformare universală, sunt asemeni soarelui ce moare în fiecare seară pentru a renaște în dimineața următoare. „cum se naște dimineața /din tăcerea stătută a unei nopți/ cum porumbelul se avântă în aer/fără a-i striga lui/ aerului/iată-mă vin/ te-am regăsit în corola lăuntrului meu/ în liniștea greu explicabilă cu care te priveam/ când drumul tău părea
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
primăvară /rostește numele ei / mi-am croit cărare printre rugi și tei/buburuze îmi strigau fluierând/ e lumină /e lumină / rostește numele ei / îmi cădeau în ochi cupole albe de cercei /mugurii de plopi mă îndemnau insistent / e dimineață / e dimineață /rostește numele ei / chiar și un izvor plăpând își făcuse obicei /să îmi spună susurând / e soare / e soare / rostește numele ei / l-am rostit (Martie) Metaforele esențializate imprimă poeziei rafinament, vitalitate și modulații armonioase. Imaginația debordantă, neîmblânzită, o conștiință
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
focului, se strângeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate pâna în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice și a le proteja de dăunători. Se credea că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează și despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi, preotul
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Boboteaza_6_ianuarie_in_purani_jud_teleorman.html [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
bunicul și nepoțica Emma Nepoată mică, haidem împreună - Tu, odorașul mamei, gingașa ei comoară, Iar eu, bunicul tău cu barbă sură - Să-i punem Mamei tale cunună-aniversară! Să-i facem diadema din flori de primăvară, Înrourată în argintul viu al dimineții, Pe creștet să i-o prindem, ușor, să nu o doară Că iar și-a deșirat un an din ghemul vieții. Și-alături noi să-i fim, ca stâlpi ai bolții sale - Tu, stâlpul de aproape, cu ea-n îmbrățișare
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1395473493.html [Corola-blog/BlogPost/354986_a_356315]
-
VII. DESTINUL NU ARE HARTĂ..., de Geanina Nicoleta, publicat în Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017. Destinul nu are hartă... Dimineți ce încă își mai șterg pleoapa, Cu aripa stângă-mi botează plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie
GEANINA NICOLETA by http://confluente.ro/articole/geanina_nicoleta/canal [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o mare sărată, Mai strigă un înger ce-n brațe mă poartă: -Of, "chip de lut"..destinul..nu are hartă! Citește mai mult Destinul nu are hartă...Dimineți ce încă își mai șterg pleoapa,Cu aripa stângă-mi botează plămada,Cad stropii de rouă ce tind a pătrundePrin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoaneO hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele
GEANINA NICOLETA by http://confluente.ro/articole/geanina_nicoleta/canal [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
BUZEA, UNUL DINTRE CEI MAI MARI POEȚI ROMÂNI CONTEMPORANI, A PLECAT ÎN CERURI, LÂNGĂ ADRIAN PĂUNESCU Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 609 din 31 august 2012 Toate Articolele Autorului Poeta Constantă Buzea a încetat din viață în această dimineață, la ora 7:00, la Spitalul Elias, a anunțat Revista Armonii Culturale, citând cotidianul.ro. Potrivit acelorași surse, Constantă Buzea a urmat cursurile Facultății de Filologie, Universitatea din București, obținând licență în 1970. Între 1974 și 1989 a fost redactor
CONSTANTA BUZEA, UNUL DINTRE CEI MAI MARI POETI ROMANI CONTEMPORANI, A PLECAT IN CERURI, LANGA ADRIAN PAUNESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Constanta_buzea_unul_dintre_cei_mai_mar_mihai_marin_1346416012.html [Corola-blog/BlogPost/359073_a_360402]
-
într-un castel în luminișul unei păduri. De fapt, totul e altfel în lumina sacră a copilăriei, simbol al protecției. Pentru mine adăpostul acestei puteri misterioase, imperceptibile de siguranță a fost orașul în care m-am născut, București, într-o dimineață a anului 1939, luminată de soarele ce aprindea stele în zăpada proaspătă a lui februarie, într-o zi de 20. În copilăria în care s-au rostogolit anii războiului și ai secetei (ce a urmat), am învățat să prețuiesc pâinea
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]