894 matches
-
că degeaba are un prieten nemaipomenit. Bietul Russell, probabil că vroia să iasă, să se relaxeze puțin, să se distreze nițel, iar prietena lui nici măcar nu cunoștea sensul acestui cuvânt. — Tu ar trebui să te duci în seara asta la dineul ăla plictisitor, iar eu ar trebui să ies cu Russell să ne distrăm. Leigh își dădu ochii peste cap. — Du-te! Salută-l pe Toby din partea mea. Și ai grijă cum te porți, da? Să nu faci vreo trăsnaie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ăla plictisitor, iar eu ar trebui să ies cu Russell să ne distrăm. Leigh își dădu ochii peste cap. — Du-te! Salută-l pe Toby din partea mea. Și ai grijă cum te porți, da? Să nu faci vreo trăsnaie la dineu ăla. — Ce, ți-e teamă că o să facem sex în baie? întrebă Adriana zâmbind. — Mai degrabă mi-e teamă că o să faci sex în baie cu altul, nu cu Toby. Adriana se prefăcu că se gândește un pic. — Hmm. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
sex în baie cu altul, nu cu Toby. Adriana se prefăcu că se gândește un pic. — Hmm. Nu mi-a trecut prin cap. Foarte interesant... Drumul până la intersecția dintre strada 74 și Park a fost interminabil. Era prea tânără pentru dineuri simandicose într-un cartier rezidențial! Prea tânără pentru a-și ascunde trupul frumos sub fuste lungi până la genunchi și trenciuri! Prea tânără pentru a fi doar cu un singur bărbat pentru tot restul vieții! Totul era atât de aiurea, graba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Pellegrino și au schimbat păreri despre cei mai buni chirurgi plastici din oraș); se tot întreba de ce Elaine Tyler vrusese să se întâlnească cu ea în primul rând. Așa cum promisese, Mackenzie a sunat-o pe Adriana la câteva zile după dineul acela să vadă dacă o interesează să dea probă pentru o rubrică cu sfaturi despre sex și relații de dragoste, la care Mackenzie ar adăuga și ea niște comentarii ca să descrie talentele înnăscute ale Adrianei în materie de bărbați. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de gât. — Marie Claire o să-mi publice articolele! — Articolele? Emmy știa că nu e prea drăguț din partea ei, dar era pentru prima dată când auzea așa ceva. Da, îți vine să crezi? Am cunoscut-o pe una dintre redactore la un dineu l-a care m-a luat Toby în noiembrie și am învățat-o regulile seducției — ceea ce, aș putea adăuga, a dat rezultate frumoase deoarece încă se mai întâlnește cu tipul pe care l-a cunoscut în seara aia — iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mentalității mele de emigrant necopt la minte. Atâta vreme cât gândeam astfel, puteam la fel de bine să mă întorc la Marseilles. Premiul nu avea ce rău să ne facă. L-am lăsat chiar să mă convingă să țin un discurs de mulțumire la dineu, deși mi se părea că ar fi trebuit să îl țină el. Am accent, i-am spus. —Și eu. Direct din Brooklyn. Să fim serioși, amice, tu ești motivul pentru care primim premiul ăsta. Construim căsuțe drăguțe, dar la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Pels. Dovada vie că America este încă țara tuturor posibilităților. Că oricine se poate ridica deasupra acestui talmeș-balmeș. Bineînțeles, nu strică dacă nu e un membru al tribului, mi-a făcut el cu ochiul. Am ținut discursul de mulțumire la dineu. După aceea, oamenii au venit la mine, mi-au strâns mâna și mi-au oferit cartea lor de vizită. Un fotograf a făcut poze. Ziarul local a publicat un articol cu o fotografie. În American Journal a apărut un articolaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
aluneca peste altița brodată cu motive românești, netezea pânza țesută din bumbac, „pânza“ - și, în timp ce făcea asta, simțea probabil pielea cu care erau capitonate banchetele trăsurii, încinse de soare, auzea rumoarea pantofilor în foaierul hotelului Athénée Palace când se anunța dineul, o năpădea răcoarea cojii de pepene din care, cu patru împunsături iuți de cuțit, era scos un obelisc roșu strălucitor, pe care vânzătorul ți-l întindea să-l guști. Mama aluneca, în timp ce privea și pipăia pânzele și penele, în amintirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
lume. Toată viața, cei doi frați rivalizaseră Încercând să atragă atenția, mai Întâi a familiei, apoi a publicului larg. Acum Însă, concurența dintre ei era suspendată În bucuria sinceră pe care o trăiau fiecare pentru reușita celuilalt. Henry plănuise un dineu la De Vere Gardens pentru William, familia Compton, dra Robins, prietena lor comună dna Hugh Bell și soțul ei, Balestier, și familia Du Maurier. După ceva șovăieli, decisese să nu o invite pe Fenimore, pentru că ar fi dezvăluit mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
William, În timp ce se Îndreptau, Într-o trăsură, spre De Vere Gardens, iar când Henry Îi răspunse, continuă: Zău? Celebra romancieră? Mi-ar fi plăcut să dau mâna cu ea. Henry simți o undă de regret că nu o invitase la dineu, uitat curând În veselia petrecerii. Doamna Smith se Întrecuse pe sine cu o salată de homar, iar Smith servi vinul cu aplomb maiestuos, În ciuda faptului că, după cum bănuia Henry, băuse o mare parte din el În timp ce Îi aștepta, pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Totul se Încheie pe 3 decembrie, după șaptezeci de reprezentații. Nu Își scosese avansul și, dacă s-ar fi ostenit să adune cheltuielile făcute cu piesa Încă de la Început - telegramele, onorariul copistului, biletele de tren, hotelurile, coșurile cu gustări și dineurile -, ar fi constatat probabil că a scos bani din buzunar, dar nu avu inima să facă un astfel de calcul. Compton pierduse considerabil mai mult În această Încercare și, pentru ca necazurile să nu se oprească aici, piesa pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Să vă las un sandviș În bucătărie pentru când vă Întoarceți, diseară? Nu cred că e nevoie. O să cinez foarte târziu. Pentru că nu se simțise În stare să găzduiască o petrecere acasă, așa cum procedase după premiera cu Americanul, aranjase un dineu pentru Alexander și restul actorilor la un restaurant din Duke Street, după spectacol. — Foarte bine, domnule. Și grupul de mâine la prânz? — A, da, mulțumesc că mi-ai amintit. Or să vină patru domni. Parcurse lista invitaților: Julian Sturgis, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la rampă, spuse Gosse. — Așa e, aprobă Norris. Nici eu. — James o să fie grozav de afectat. — Crezi că ar trebui să Încercăm să dăm de el? Întrebă Norris. Să Îl căutăm? — Nu, zise Gosse. Întâmplător, știu că a organizat un dineu pentru trupă. Mă tem că nu va fi o petrecere prea veselă. Va trebui să Încercăm să Îl Îmbărbătăm mâine. — Da, așa e. Își urară noapte bună și se despărțiră. Nici unul din ei nu se simțea Îmboldit să discute despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să Își recapete pe deplin simțurile. Acum o Înfruntă, se Încleștă de ea, i se abandonă. Alexander, când ieșise ultima oară din scenă, lăsase să se Înțeleagă că nimeni nu se va mira și nu se va supăra dacă anula dineul planificat În cinstea actorilor, dar el insistase să ducă lucrurile până la capăt. Fusese Înfiorător. Doamna Saker trimisese scuze - Alexander mormăise o explicație de neînțeles cu referire la pălărie. Câțiva alții pretextaseră câte ceva pentru a pleca mai devreme. Făcuse toate gesturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sub forma prânzului organizat pentru ziua aceea (ceea ce, acum, Îi apărea ca un act de nebunie sfidătoare la adresa zeilor) tocmai pentru a schimba impresii despre Guy Domville. Nimic nu ar fi putut fi mai puțin binevenit, dar, ca și funebrul dineu organizat pentru actori cu o seară Înainte, trebuia Îndurat. Primul sosit fu William Norris. Îi strânse mâna și Îl privi neliniștit și trist. Dragul meu, spuse el, vreau să Îți spun o vorbă despre seara de ieri și apoi tac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
o nouă operă literară, aplicând metoda scenariului pregătitor pe care și-o adnotase În carnet. „Sămânța“ nu fusese povestea celor doi copii bântuiți de foștii slujitori, cea mai recent adăugată acolo, ci o anecdotă pe care o auzise la un dineu, cu doi ani În urmă, despre o văduvă și fiul ei, care se certau pentru posesia asupra unei case pline cu obiecte frumoase, pe care mama le aprecia și la care fiul doar râvnea. Își propuse să relateze istoria din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
George Meredith, și cei doi bătrâni se Îmbrățișară impresionant pe peronul gării, deși erau amândoi atât de slăbiți, Încât se temu să nu se prăbușească, strângându-se În brațe, și să se rostogolească sub roțile trenului. Mai târziu, oferi un dineu În onoarea lui Daudet la clubul Reform, la care luară parte Du Maurier și toți oaspeții distinși, vorbitori de franceză, pe care Îi putu aduna la Londra. Dineul fu reușit, În ciuda umbrei de neliniște care plană deasupra evenimentului datorită lipsei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
brațe, și să se rostogolească sub roțile trenului. Mai târziu, oferi un dineu În onoarea lui Daudet la clubul Reform, la care luară parte Du Maurier și toți oaspeții distinși, vorbitori de franceză, pe care Îi putu aduna la Londra. Dineul fu reușit, În ciuda umbrei de neliniște care plană deasupra evenimentului datorită lipsei de control a francezului asupra propriei vezici (fără Îndoială, rezultatul libertinajului din tinerețe) și a nevoii de a avea la Îndemână o modalitate de ușurare, pe parcursul cinei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Western Avenue, i-a oferit douăzeci de dolari pentru o oră cu el și a dus-o cu mașina pînă la Lilac View. McPherson a invocat amnezia. El și-a amintit că a băut „cîteva pahare de martini“ la un dineu, la restaurantul Pacific Dining Car, unde avusese o Întîlnire cu susținătorii lui, apoi că a urcat În mașină. După aceea nu-și mai amintește nimic. Restul este istorie: reporterii și fotografii au sosit la motelul Lilac View la scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
poartă foarte frumos. Nu i-am văzut niciodată pe cei din familia mea purtându-se atât de frumos unul cu celălalt. Mortimer împlinea cincizeci de ani și pentru a-i sărbători ziua de naștere, Lawrence organizase un mic, dar bogat dineu, la care fusese invitată toată familia - chiar și proscrisa Tabitha. Era prima oară când Rebecca, mai tânără cu treisprezece ani decât soțul ei și având încă o frumusețe de copilă vulnerabilă, îi întâlnea pe toți într-o singură împrejurare. — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de relațiile din Parlament ale vărului ei Henry (în ambele tabere ale Camerei), a devenit curând o experimentată furnizoare de vinuri și mâncăruri alese pentru cele mai influente persoane din Ministerul Finanțelor și al Agriculturii. În restaurante exclusiviste și la dineuri copioase, încerca să-i convingă pe funcționarii superiori și pe parlamentari de necesitatea acordării unor subvenții și mai extravagante fermierilor care doreau să se convertească la noile metode ale agriculturii intensive: datorită eforturilor ei (și ale altora ca ea), guvernul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Nu‑i grozavă? m‑a Întrebat Ilana și s‑a aplecat peste umărul meu. Linda a venit În biroul meu Într‑o după‑amiază. Își petrecuse toată ziua la telefon cu Miranda, ca să aranjeze În ce galerie va da un dineu. Linda insistase pentru o galerie anume, care era de departe cea mai spațioasă și mai frumoasă, dar Miranda Îi ordonase să se organizeze În cea de lângă magazinul cu suveniruri. Au discutat și iar discutat până când, În cele din urmă, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai frumoasă, dar Miranda Îi ordonase să se organizeze În cea de lângă magazinul cu suveniruri. Au discutat și iar discutat până când, În cele din urmă, după zile Întregi de negocieri, Linda a obținut permisiunea Consiliului Director al muzeului să organizeze dineul În galeria dorită de Miranda și, surescitată și Încântată, a sunat‑o pe Miranda să‑i dea vestea cea mare. Ghici ce s‑a Întâmplat când... — S‑a răzgândit, evident, am zis eu cu voce domoală și am ghicit iritarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pereții pentru ea. — Exact. Ei bine, asta m‑a enervat Îngrozitor. N‑am văzut În viața mea muzeul ăsta dat peste cap pentru nimeni - păi, Sfinte Sisoe, nici dacă președintele Statelor Unite ar suna și ar cere să se țină un dineu al Departamentului de Stat aici, nu i‑ar da voie! Iar șefa asta a ta Își Închipuie că poate să dea buzna aici, să dea ordine tuturor și să ne facă viața iadul pe pământ zile În șir. Ei, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
seara aceea. Și, măcar că Înțelegeau că toți banii din lume nu puteau cumpăra rasa și eleganța ei, nu au Încetat nici o clipă să și le dorească. I‑am adresat un zâmbet sincer atunci când m‑a expediat acasă, cam pe la jumătatea dineului, fără măcar un „mulțumesc“ sau un „la revedere“ - ca de obicei („Ahn‑dre‑ah, nu vom mai avea nevoie de tine astă‑seară. Poți pleca“ă. Am căutat‑o pe Ilana, dar ea o ștersese deja. Mașinii de la firmă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]