1,626 matches
-
strigat cu aroganță: ― Cei citiți să părăsească clasa imediat! Sânt eliminați până vor aduce banii de taxă! Și-atunci au început să se ridice: unii, cu figurile radiind de bucurie, că li se oferă prilejul să "chiulească oficial", cu asentimentul direcțiunii; alții, alene, cu silă, vădit indispuși, fiind elevi silitori. Printre aceștia era și Pârvu Dumitru, băiat de tâmplar, fără dare de mână, și unul dintre cei mai buni elevi din clasă. S-a ridicat și, fără să părăsească banca, a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de hotel cu ora. Șeful meu, Eric, era unul dintre oamenii cei mai grași pe care-i văzusem vreodată și fusese poreclit Hălcosul-Șef, din cauza colacilor de grăsime gigantici din jurul burții. Majoritatea personalului era format din emigranți ilegali. Asta din cauza obiceiului direcțiunii de a plăti salarii sub limita minimă legală. Cu toate astea, era o slujbă. Cu alte cuvinte, era un amestec de muncă pe brânci, suferință și plictiseală. După prima zi la noul hotel, m-am târât către casă, extenuată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că va Încerca să-l distrugă, nu ajută la nimic să-i opună o rezistență fățișă, planul cere Însă timp, acel tezaur, sau ce-o fi fost el, trebuie Încă să fie reperat definitiv sau trebuie exploatat cu Încetul... Iar direcțiunea secretă a Templului, căreia de-acum toți Îi recunosc existența...” „Toți?” „Desigur. Nu-i de crezut că un ordin atât de puternic ar fi putut supraviețui Îndelung fără existența unei reguli secrete”. „Argumentu-i neștirbit”, zise Belbo, aruncându-mi o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
profesorul Leonard Tupilat are catedră la cel mai bun liceu din Botoșani, să nu se bazeze pe el pentru anul școlar care începea. S-a dat alarma. Am fost chemat la ordine, trimiteau elevul de serviciu să mă aducă la direcțiune. Am reușit să mă fofilez vreo trei zile. În a patra, somat să mă prezint urgent, am ieșit în pauza mare cu geantă cu tot și am luat-o peste câmpul care ducea spre stația de autobuz. Eram decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
iunie-iulie 1941, trupele sovietice în retragere au provocat mari distrugeri. În ședința publică a Academiei Române din 19 septembrie 1941, istoricul și omul politic Ion Nistor insista între altele asupra consecințelor răpirii Basarabiei: „Dar avântul pe care Basarabia luase în toate direcțiunile de muncă și creație a fost curmat pe neașteptate prin intervenția Armatei Roșii, din ziua de 28 iunie 1940. Cu acea zi fatală s-a întrerupt brusc opera gospodărească a statului român în Basarabia, iar stăpânirea bolșevică de un an
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au funcționat două închisori: cea militară și cea de drept comun. Cele două instituții au avut, în funcție de vicisitudinile vremii și a momentelor istorice, amplasamente diferite. * În anul 1906, sistemul penitenciar românesc se află în subordinea Ministerului de Interne, sub denumirea " Direcțiunea Generală a Serviciului închisorii", în a cărei subordonare la lași există "închisoarea Centrală lași". * La 01.09.1923, printr-o decizie ministerială, închisoarea din Păcurari s-a mutat în clădirea Mănăstirii Galata, iar clădirile din Păcurari au fost predate pentru
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de „ghid spiritual”, la care un credincios se putea spovedi frecvent, fiind ajutat într-un mod mai eficient. Sacramentul reconcilierii începe să fie văzut atât ca o manifestare a căinței, modalitate de a obține iertarea, cât și ca loc de direcțiune spirituală, rolul preotului fiind uneori cel de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o prețuire constantă, pentru că acestea îi hrănesc viața lăuntrică și drumul spre mântuire, chiar în afara operei penitențiale pe care o împlinește. Va continua relația sa cu Dumnezeu prin rugăciune, prin lectura și meditarea Sfintei Scripturi, prin Euharistie și chiar prin direcțiune spirituală sau spovada devoțională. Acestea sunt și momente constante, ordinare, de promovare a procesului dialogic cu Dumnezeu. Omul trăiește o devenire continuă, pentru că nevoia de împăcare este o dimensiune constantă a existenței sale, dimensiune ce se actualizează cel mai solemn
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-și dialogul și indicațiile la capacitățile acestuia. Nu trebuie nici să încurajeze „romantismul” sau sentimentalismul în cadrul mărturisirii; g) confesorul îl va asculta pe penitent, însă ascultarea sa nu trebuie să fie „fără limită”, pentru ca spovada să nu fie confundată cu direcțiunea spirituală. Este adevărat că sunt necesare atenția și disponibilitatea, dar totodată este important și ca să nu se divagheze de la menirea reală a sacramentului. O ascultare de calitate necesită renunțarea la graba de a da un răspuns celuilalt. Penitentul va trebui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumite sfaturi adecvate, pentru a-i putea da dezlegarea în mod corespunzător și pentru a-i putea propune o penitență sau anumite rugăciuni adecvate. Este evident că îndemnul pe care confesorul i-l dă penitentului are ceva și din trăsăturile direcțiunii spirituale, însă nu se confundă cu aceasta. Prin acest îndemn, creștinul este ghidat de Duhul Sfânt, de Biserică și de confesor, în mod personalizat, spre a crește în credință și sfințenie, în colaborare cu harul sacramental al reconcilierii. Este important
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să contemple infinita milostivire a lui Dumnezeu, care se manifestă concret, prin oferirea iertării totale și gratuite. Datorită oportunității de a întâlni penitentul în mod individual într-un spațiu caracterizat de siguranță și confidențialitate, celebrarea poate fi ușor pusă în legătură cu direcțiunea spirituală, chiar dacă preotul-confesor încearcă să păstreze distincția dintre cele două. Dialogul sacramental nu este identic cu direcțiunea spirituală. Însă confesorul nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită acestuia un mesaj spiritual, fie verbal
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Datorită oportunității de a întâlni penitentul în mod individual într-un spațiu caracterizat de siguranță și confidențialitate, celebrarea poate fi ușor pusă în legătură cu direcțiunea spirituală, chiar dacă preotul-confesor încearcă să păstreze distincția dintre cele două. Dialogul sacramental nu este identic cu direcțiunea spirituală. Însă confesorul nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită acestuia un mesaj spiritual, fie verbal, fie nonverbal. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că direcțiunea „este, din fericire, în mod frecvent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dialogul sacramental nu este identic cu direcțiunea spirituală. Însă confesorul nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită acestuia un mesaj spiritual, fie verbal, fie nonverbal. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că direcțiunea „este, din fericire, în mod frecvent legată de sacramentul reconcilierii și este dezvoltată de un maestru de viață (cf. Ef 4,11), adică de un «spiritualis senior», de un «medic», de un «ghid în lucrurile lui Dumnezeu», care este preotul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dar nesemnificativ, chiar și despre lucruri străine spovezii. Mai mult decât atât, se poate întâmpla ca, atât penitentul, cât și confesorul să uite că sunt implicați în celebrarea unui sacrament și, astfel, ambii să divagheze în discuții cu caracter de direcțiune spirituală sau colocviu, ignorând structura formală a reconcilierii sacramentale. Dialogul poate denatura, plecând, de exemplu, de la atenția asupra păcatului, la ideea de sentiment de vinovăție și apoi, treptat, să ajungă la teme de psihologie. Acest fapt riscă să se întâmple
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întâlnirea cu preotul-confesor din ambientul sacramental al confesionalului. Adolescentul are nevoie de experiența reconcilierii, pentru că aceasta îl face părtaș la un raport de încredere cu cineva care îl înțelege. Acest raport îl va conduce să caute ulterior și momente de direcțiune spirituală. 1.3 Pregătirea tinerilor Nevoia ca tinerii să fie pregătiți pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este-o preocupare constantă a Bisericii. Ea este motivată, în mod special, de starea actuală care caracterizează religiozitatea și viața lor sacramentală. Religiozitatea tinerilor este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
obiective asupra situației penitentului, înțelegând mai bine dinamismul vieții sale psihice și sociale alături de cele spirituale; f) reconsiderarea importanței normelor morale, a legii ecleziastice și respectarea mai responsabilă a acestora ; g) reafirmarea distincției clare dintre sacrament, convertire, colocviu spiritual și direcțiune spirituală, pentru a recupera ideea autentică de reconciliere sacramentală între om și Dumnezeu. Formarea continuă a confesorului este o preocupare a Bisericii și o necesitate a acestuia, atât pentru nevoia de „a ține pasul” cu lumea, cu transformările și cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii și alte practici colocviale este încă necesară. Pentru că tendința multora este aceea de a schimba sensul procesului dialogic dintre confesor și penitent, din cadrul sacramentului reconcilierii, este necesar ca în pastorala sa, Biserica să accentueze distincția dintre sacramentul reconcilierii și direcțiunea spirituală sau colocviul spiritual, cât și diferența dintre același sacrament și diferite tehnici psihoterapeutice sau de consiliere psihologică. Practic, deosebirea constă atât în conținutul cât și în scopul acestor momente. Chiar dacă toate abordează omul și urmăresc binele său, singurul dintre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vede ineficient. De exemplu, un sentiment psihologic de autoculpabilizare clinică poate fi mai ușor vindecat printr-o ședință de psihoterapie, decât prin celebrarea sacramentului reconcilierii, așa cum un discernământ vocațional este mai bine făcut în cadrul unui colocviu spiritual sau al unei direcțiuni spirituale, decât în cadrul ritualului celebrării reconcilierii sacramentale; g) Este recomandată așezarea sacramentului reconcilierii în legătură cu alte sacramente. În practica actuală a pastoralei Bisericii se dorește o mai strânsă corelație între celebrarea sacramentului reconcilierii și celelalte sacramente, pentru că ele se găsesc într-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una, a priori; în care însă cugetele se vor unifica - cugetele doamne a lucrărilor - astfel încît pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin toate faptele, să pătrundă toată viața noastră națională. Să fim conștii de situațiunea noastră față cu lumea, de dătoriile cătră
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
poți aștepta din altă parte. la București se pare că politica, ridicată la rangul de activitate spirituală, a pus în umbră pentru multă vreme literatura. În orice caz, îngustimea conștiinței omenești este cu greu în stare să cuprindă deodată două direcțiuni, pe cea politică și pe cea literară; coexistența lor simultană în una și aceeași conștiință aduce daune unuia din cele două domenii de idei, sau chiar amândurora. Astfel mi se pare a fi observat că Slavici a început realmente să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
NUMIREA LUI D. PETRINO LA CONDUCEREA BIBLIOTECII CENTRALE DIN IAȘI] N-o 5516 Anul 1875 iunie 26 Diviz. Școalelor D-lui Dimitrie Petrino București Am onoare a vă face cunoscut că cu începere de la 1 iulie viitor sunteți însărcinat cu direcțiunea Bibliotecei Naționale din Iași. Ministru NB Lucrările celealte relative la numirea d-lui Petrino se vor face o dată cu cele pentru trecerea d-lui Eminescu în postul de revizor școlar. II [CHITANȚE DE CHELTUIELI] Iași, 1875 decemvrie 1 ROMÎNIA BIBLIOTECA CENTRALĂ
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
anul trecut. Cu acest scop, adunîndu-se comitetul bibliotecei, în terminul prescris prin lege, m-a însărcinat a vă espune precum urmează: 1. Tabloul general al averei bibliotecei; în două esemplare. 2. Lista cărților ce lipsesc de la acest institut din vremea direcțiunei domnilor Bodnărescu cinci și Eminescu, fără cuvânt justificativ, și a căror lipsă este constatată prin o revizuire a bibliotecei anexe făcută din partea mea; în două esemplare. 3. Lista cărților împrumutate de predeccsorii mei în contra statutelor bibliotecei și restante de mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vă ruga să binevoiți a-mi împărtăși cele ce veți crede de cuviință pentru acvirarea * lor și ori de mă autorizați a vă supune o listă specificată. 552 {EminescuOpXVI 553} Fiind răspunzător pentru toate neajunsurile ce s-ar constata, sub direcțiunea mea la biblioteca din Iași, mă văd silit a vă face raportul acelor întîmplate sub predecesorii mei, pentru a înlătura o răspundere ce nu mă poate lovi, și vă rog, domnule ministru, să binevoiți a ordona cele ce veți crede
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vă pune în înțelegere cu d-l Bodnărescu, predecerosul dvs la bibl. din Iași, pe care l-am înștiințat verbal // despre acest ordin ministerial pentru a restitui acestui stabiliment cărțile în sumă de 153 volume care s-au pierdut sub direcțiunile domnielor voastre precum și acele pe care le-ați împrumutat ulterior * contra regulamentelor. Binevoiți a răspunde acestor provocări până în termin de opt zile pentru a mă scuti de neplăcuta sarcină de-a face întrebuințare de misiunea cu care sunt investit prin
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
numai din cauză că am ținut a vă putea raporta totodată rezultatul pasurilor ce le-am făcut pe temeiul acelui ordin al domniei-voastre, cu scop de a redobândi cărțile și obiectele care lipsesc, fără vreun cuvânt justificator de la această bibliotecă, din timpul direcțiunei predecesorilor mei, domnilor foști bibliotecari Bodnărescu și Eminescu. Deși am pus toate stăruințile mele în folosul acestui stabiliment, pentru a mă înțelege cu numiții domni, cărora le-am împărtășit conținutul ordinului domniei-voastre, prin care sunt ținut a urmări în numele înaltului
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]