1,072 matches
-
caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective, complexată și marginalizată social, aflată În imposibilitatea de a se adapta, de a discerne Binele de Rău, cu o conștiință pervertită, incapabilă de a-i cenzura intențiile sau acțiunile, lipsită de simțul responsabilității. Acest tip de persoane nu pot rezolva raporturile lor cu ceilalți decât prin violență, indiferent de formele imorale sau antiumane pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
favorizeze formarea unui supraeu. Absența acestor valori, a modelelor pozitive, sau, ceea ce este cu mult mai grav, existența unor modele negative, poate duce la formarea unei conștiințe pervertite, Înclinată către acțiuni și conduite negative, care nu este capabilă de a discerne binele de rău, Îndreptată către rău, implicând conduite violente și acte antisociale. La baza formării conștiinței morale stă educarea individului În respectul pentru sine și pentru semenii săi, formarea unor deprinderi de a gândi și de a se comporta În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acesteia este slab. El nu poate forma un caracter puternic, echilibrat și responsabil. Acest tip de personalitate se structurează prin imitarea și interiorizarea unor modele umane negative, neajungând niciodată la starea de maturitate, care să-i confere capacitatea de a discerne binele de rău, ceea ce trebuie făcut și este permis, de ceea ce nu trebuie făcut și nu este permis. Imoralistul este persoana perversă, slabă, care nu-și poate satisface/Împlini nevoile și aspirațiile decât prin polarizarea actelor sale către scopuri negative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
I, p. 161), ceea ce marchează diferența e numai progresul literaturii. Anul În care scrie va fi bisect, iar el are, conform vechiului calendar, o zi În plus, mai misterioasă, pentru a face o secțiune de-a lungul amintirilor și a discerne viitorul 4. Revenirea lui Dasgupta și cea a lui Nae Ionescu vor fi și ultimele: un Întreg ciclu se va Închide, iar nuvela scrisă dintr-o suflare 5 ghicise premonitoriu dimensiunile și termenele lui. Va pleca În Anglia, câteva săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
relații interpersonale pozitive de conformare la normele de conduită morală, ci printr-o atitudine violent-protestatară, de respingere a normelor de comportament normal statutate de societate și legile morale. Caracteristică pentru sociopați este scăderea simțului moral, precum și incapacitatea acestora de a discerne acțiunile comportamentale proprii în raport cu sistemul de valori sociale, îngustarea câmpului conștiinței și a simțului de răspundere social-juridică, ceea ce face ca între sociopați și restul societății să se producă o ruptură. Profilul personalității sociopaților, de natură contradictorie, oscilantă și imprevizibilă, implică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburată a omului, de impulsiunile necontrolate și necontrolabile. Sf. Toma d’Aquino spune că „morala nu este posibilă decât în cazul unei consimțiri libere”. Or, „iresponsabilitatea” care implică o greșeală morală este legată de incapacitatea psihică a individului de a discerne între motivațiile și consecințele actelor sale. În acest caz, psihoigiena își spune din nou cuvântul: incapacitatea de a avea discernământul faptelor proprii, fiind cauzată de o alterare a stării de sănătate mintală, igiena mintală are rolul de a susține valorile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bilă, aceasta ar putea fi și ea de a treia culoare sau de aceeași culoare cu una din cele două extrase. Totodată, merită să fie subliniată diversitatea situațiilor care conduc la folosirea principiului lui Dirichlet precum și necesitatea de a le discerne prin modele. Odată folosit modelul sertarelor, se poate trece la o abstracție a procesului, ceea ce permite folosirea lui și în alte aplicații. Exemplul următor va fi din domeniul geometriei plane. 4) Trei drepte distincte împart planul, în care se găsesc
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
calitativ”, binomul Mental-Senzorial prezintă calitativ-ul, înglobat de un mănunchi cu mult mai viabil decât cantitativul; și cum fiecare subiect de valoare reprezintă niste parametri convingători, este evident că vom plasa percepția vizuală pe un piedestal în care se va discerne decodajul vizual. Mesajele continue care ne „atenționează”, se confruntă în permanență, dezvoltând, analizând și adâncind procesele - mai mult de atât un aport semnificativ abundă în psihologia ordinii, ca o metodă de intervenție asupra individului. Agresiunea sau nu a mediului extern
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
mai treji, când îi privesc pe ceilalți. Tendința este de a mustra imediat pe cel, care a greșit, și un astfel de demers este legitim, dar sortit eșecului. Povestea cu tâlc este modalitatea de a mustra spiritual. Omul aspiră, să discearnă Răul de Bine. Cât Răul există problema omului este raportarea la acesta. Realitatea Răului poate fi percepută în toate componentele personalității: simțire, voință, gândire. . Ființa umană are în karma ei, lupta cu Răul, pentru că numai omul, poate transforma, conștient și
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
mediul înconjurător, nu putem vorbi despre o școala care dorește a fi europeană. Educația ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici, tocmai pentru a reuși în timp, formarea unei conduite adecvate, omul de mâine să fie capabil să discearnă asupra binelui si a răului, să acționeze în folosul naturii și a sa. Educația ecologică este un domeniu extrem de generos, interesant si atractiv pentru majoritatea copiilor.
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
și raporturile sale cu realitatea exterioară. Pentru ei, problema angoasei și a mecanismelor de apărare este centrală. După anii 1990 cercetarea medicală face progrese. Câteva tulburări fiziologice sunt puse sub semnul întrebării. Dar pentru moment, este încă dificil de a discerne care sunt cauzele dezordinii psihologice sau dacă nu este mai degrabă interacțiunea intimă a polilor fiziologici și psihologici. O mare responsabilitate în cunoașterea problemei autismului îi revine mass-mediei. Încet, încet, jurnaliștii au suscitat o creștere a interesului pentru această boală
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de comportament ce reglează relațiile interpersonale, au o aptitudine mai elastică, mai comprehensivă și mai optimă de a reconstrui realul prin medierea cognitivului cu afectivul. Altfel spus, totul În comportament sunt reprezentări sociale ce includ atitudinile, opiniile, capacitatea de a discerne, În final, ele orientând comportamentul și stăpânind sau nu o situație. Astfel, de exemplu, pedofilia constituie o alterare a reprezentării despre copii (ca victime a maltratării), autismul și schizofrenia o alterare a reprezentărilor despre sine și cu ceilalți. Reprezentarea relevă
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
sus se remarcă faptul că întreaga personalitate a bolnavului este modificată (conturul neregulat al cercului mare) la fel ca și „zona conștiinței critice” a acestuia (cercul punctat neregulat din interior). Din acest motiv bolnavul psihic nu mai este capabil să discearnă situația sa reală. Bolnavul psihic nu se consideră „bolnav” și respinge, dintr-o atitudine cu caracter defensiv, orice ajutor medical (săgeata punctată), considerând-o chiar, în unele situații clinice, ca fiind ostilă persoanei sale. Rolul medicului psihiatru este în acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este echivalentă cu boala. Suferința reprezintă „situația” trăită de bolnav ca pe o stare particulară proprie, intimă a acestuia. Boala este rezultatul medicalizării suferinței de către medic. Suferința este interioară, pe când boala este suferința exteriorizată, obiectivată. Pe aceste considerente trebuie să discernem, dincolo de aspectul pur medical al bolii, și o dimensiune antropologică a acesteia (F. Laplantine). Psihologia medicală, axându-se în principal pe suferință, ca fenomen sufletesc de „limită”, va cerceta în primul rând aspectele antropologice ale acesteia. Elementul care sintetizează dimensiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestei grupe: Paranoicii inventatori ocupă un loc important. În această categorie, seria de inventatori patologici, se înscrie de la debilul autodidact de tip inferior, până la individul dotat cu cunoștințe tehnice precise, însă lipsit de bun simț care să-i permită să discearnă între fantezie și realitate, între posibil și asburd. Paranoicii autodidacți completează forma precedentă. Autodidacticismul este foarte frecvent la paranoici și se explică prin tendințele speciale ale acestora. Datorită orgoliului lor, această categorie de bolnavi caută să-și dobândească un grad
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Încă din 1979, Goodlad a observat că există tendința de a atribui, cu funcție de epitet, numele de „curriculum” oricărui curs sau formă de pregătire formală, nonformală și informală. Goodlad critica această extensie, întrebându-se dacă teoria curriculumului este aptă să discearnă între „ce este rău și greșit” și „ce este bun și corect” în educație; concluziona că această utilizare abuzivă a lui „curriculum” are ca efect confuzia cu privire la practica educativă și perspectivele ei. El reclama asumarea unei dimensiuni restrictiv-prospective care lipsește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
minte cu bună știință. Dar Socrate îl salvează pe Ulise în fața unui fals paradox: de fapt, cel care înșală cu bună știință, ca Ulise, îi este superior celui care falsifică adevărul fără să-și dea seama, ca Ahile. Primul - Ulise - discerne adevărul de fals, deci este capabil să le enunțe pe ambele, precum muzicianul care poate cânta și corect, și fals. Cel de-al doilea - Ahile - minte cu bună credință pentru că ignoră adevărul și este incapabil să-l enunțe. Nu contează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le-am numit (a) normale (evoluție obișnuită, fără convulsii, cu „trezire” târzie, uneori incompletă), altele (b) marcate de persecuții și suferințe, unele pe care le-am numit (c) perverse și altele (d) ambivalente (cazuri când actorii sociali, deși capabili să discearnă răul, disfuncționalitățile, au adoptat atitudinea „împăcării”, a acceptării pasive, chiar a identificării cu sistemul sau doar a acomodării cu acesta, pentru a supraviețui profesional și personal. Aceștia recurg, de regulă, în diferite grade, la discursul nostalgic, idealizând adesea sau accidental
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
își fac o multitudine de interese care izvorăsc, pe de o parte, din preocupări mercantile, pe de altă parte, din poziția ideologică sectantă a inițiatorilor sau cel puțin a unora dintre ei. Dar, evident, omul de știință va ști să discearnă între formă și conținut, preluând acele elemente raționale care servesc în ultimă instanță sănătatea mentală și fizică a omului”. Din referatul alcătuit pentru minister, la sfârșitul experimentului, s-a arătat că MT - ca procedeu de destindere și relaxare - are anumite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pericol real pentru sistem. În acest caz, controlul se exercită prin camere video, detectoare termice, de fum, de mișcare. 3.2. Identificarea și autentificareatc "3.2. Identificarea și autentificarea" În orice sistem de bariere fizice, sistemul de securitate trebuie să discearnă care sunt persoanele autorizate și care sunt vizitatorii și alte categorii neautorizate. Autentificarea poate să o facă corpul de pază, alte persoane care se ocupă de controlul accesului sau sistemele automate învestite cu această funcție. De regulă, identificarea și autentificarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
softwaretc "6.3.1. Obiectivele securitĂȚii prin software" Există trei funcții principale pe care softul trebuie să încerce a le asigura. Ele se referă mai degrabă la confidențialitatea datelor, decât la integritatea sau disponibilitatea lor. 1. Accesul. Softul trebuie să discearnă între utilizatorii autorizați și intruși, iar în ultimul caz să le blocheze accesul. 2. Delimitarea. Softul trebuie să delimiteze diversele activități ale utilizatorilor și să îi trateze după nivelul lor de autorizare la categoriile speciale de date ce urmează a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Convorbiri literare” ș.a. A fost bursier în Italia, la Perugia (1976, 1978). I s-au decernat mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor (1979, 1997), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1989). Încă de la volumul de debut, Umbria, se pot discerne la P. două tendințe sau componente ale lirismului: poezia ca „meșteșug” și poezia ca revelație (de conotație religioasă). Între construcția lucidă și ritmul orfic, între livresc și simbol, între decorativism și viziune, într-un cuvânt între formă și spirit pendulează
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
de situare a unor mari prozatori față de utopiile lor private. Utopiile sunt gândite drept mari goluri decupate premeditat, în care sunt absorbite operele reale - adecvări cu mijloace și grade diferite la proiecte niciodată realizate integral. Remarcabil apare efortul de a discerne, de fiecare dată, elementele de actualitate strictă pe care scrisul prozatorilor discutați le conține, dar și acela de a le reimpune valoarea în condițiile în care aceasta este, nu o dată, pusă sub semnul întrebării. R. aduce în cercetarea literară o
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
se subțiază pământie.// Oștile totuși durabil ne intră în lupte,/ rosturile ni se răresc în zadar,/ între înfrângeri bătălii se câștigă/ în amurgul nostru intermediar” (Investiție în alb). Dar în Orizontul regăsirilor (1976), „volum submediocru” (Dana Dumitriu), ideologia național-comunistă se discerne ușor (Munții Apuseni, străbunii, Horea, eroii, lupta pentru patrie etc.), surprinzând însă violența acesteia: „Lumină decisiv de clară-aștept,/ pedepsitoare și înălțătoare,/ spectralul său augur de monument / care ucide spre eternizare” (Vârstă de răscruce). Placheta Râul târziu (1981), dincolo de un ciclu
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
ca model cultural cosmopolit, „răscumpărarea estetică a unei drame istorice” în opera literară a unor „balcanici” precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Mateiu I. Caragiale, Ion Barbu. Se remarcă mai ales analizele unor texte aparținând literaturii române, în cazul căreia autorul discerne o forma mentis și o stilistică tipic balcanice (modelul paradigmatic ar fi cel barbian-matein), cu predilecție în proza și poezia interbelice și postbelice. Volumul al doilea al trilogiei, care corespunde cărții din 1986 (Permanențe literare românești din perspectivă comparată), se
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]