3,502 matches
-
mai mult decât încântat în privința recepției postume a spuselor sale, chiar dacă nu există un Foucault unitar și clar vizibil, precum multe dintre memorabilele sale tablouri scriptice. Foucault e un gânditor al unor vizibilități discontinue. De altfel, Foucault gândește disparat și discontinuu, iar o "unificare" a gândirii sale rămâne doar un proiect ideal scriitoricesc. Ceea ce încerc aici este un Foucault universal, valabil pentru orice contemporan indiferent în ce zonă geografică trăiește, indiferent ce fel de afinități ideologice și politice are, în fine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
precum Heidegger (1889-1976), Dumézil (1898-1986), Lévi-Strauss (1908-2009), Braudel (1902-1985), Deleuze (1925-1995), Chomsky (n. 1928), Veyne (n. 1930) etc. Tot acest fond de cunoaștere personalizată dezvoltă un raport clar-obscur în gândirea foucauldiană. Din această perspectivă, gândirea și dialogurile lui Foucault sunt discontinue. De aici și mitul "postmodernului Foucault". Foucault nu a fost niciodată postmodern. Totuși ce poziție avea Foucault în societatea franceză contemporană? Din ceea ce spune el și din ceea ce spun prietenii lui (Veyne ș.a.), Foucault a fost mai tot timpul criticat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
deschis o întreagă discursivitate contemporană în universități din întrega lume. A urmări o temă foucauldiană acolo unde ea se intitulează (de exemplu, nebunia în Istoria nebuniei în epoca clasică, sexualitatea în Istoria sexualității) rămâne o pretenție din moment ce Foucault gândește disparat, discontinuu, clar-obscur, iar a crede că în Istoria nebuniei... este vorba despre nebunie, în forma ei evidentă, empirică, sau că în Istoria sexualității avem de a face cu sexualitatea, în forma ei manifestă, nudă, sunt percepții înșelătoare pentru un public mult
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
despre nebunie, în forma ei evidentă, empirică, sau că în Istoria sexualității avem de a face cu sexualitatea, în forma ei manifestă, nudă, sunt percepții înșelătoare pentru un public mult prea "ordonat" și pozitivist în gândire pentru a înțelege pozitivismul discontinuu și experimental al gânditorului francez. Astfel că avem de a face cu "relații de putere", "câmpuri de cunoaștere", "puteri-cunoașteri", "posibilități de discurs" în toate cărțile lui Foucault. Gânditorul francez a trecut dincolo de subiectele puse în dezbatere pentru a deschide o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
marea intenție a scrierilor lui Foucault: noi posibilități de discurs. Istoric, analist, teoretician al cunoașterii, Foucault a creat un discurs istoriografic și filosofic suveran și aflat în suveranitatea intențiilor și a semnificațiilor ce decurg din el. Discursul său, disparat și discontinuu, a rămas un abis pentru lumea intelectuală în ciuda efervescenței pe care a stârnit-o în universități. Scrierile abstracționist-universitare foucauldiene și gândirea lui Foucault sunt două mâncăruri diferite. Epistemologia "tradițională", cum definea istoriograful Keith Jenkins epistemologia ce vizează raporturile dintre lucruri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Michel Foucault, 1976 Concepția istoricului francez coincide cu modul său de a cerceta și a scrie, unde o problemă care i-a reținut atenția este tratată istoric și filosofic într-o carte, reluată într-o altă carte, pe o filieră discontinuă, iar a-l înțelege pe Foucault implică o lectură a tot ceea ce a scris și spus. Încă nu-l putem înțelege "pe deplin", pentru că nu avem tabloul complet al scrierilor și spuselor sale. Dar îl putem înțelege prin cărțile sale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istorie bazată pe perspectivă; trăiește în prezent, dar privește spre viitor. Istoria efectivă presupune o triplă întemeiere epistemică: 1) istorie-reminiscență; 2) istorie-continuitate (aici Foucault a rupt-o cu o întreagă percepție a mediei, care vedea în el un istoric al discontinuului); 3) istorie-cunoaștere. O istorie îndreptată împotriva concepției tradiționale despre memorie; o istorie ce pune în practică "o cu totul altă formă de timp"201. În concepția foucauldiană, această istorie efectivă de sorginte nietzscheană ar presupune trei mari utilizări ce sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Foucault sunt atipice pentru peisajul istoriografic modern mai ales pentru că profesorul francez a practicat scrierea lor ca pe un discurs 206 despre relații social-politice și despre putere, iar, prin natura lor, istoriile de discurs vizează un mod de prezentare discontinuu, atât timp cât avem de a face cu analize, comentarii, relatări, descrieri, aprecieri, reacții critice la adresa unor idei și moduri de a gândi. Toată această investigație istorică taie după voie timpii neîncetați ai omenirii, seria infinită de secvențe imediate din cronologie. Așa cum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
început) randament = 89%; Indicații privind utilizarea sistemului rezistent (scripete-greutate) Sistemul rezistiv este utilizat pentru: dezvoltarea forței musculare prin tehnica exrcițiilor cu contrarezistența progresivă; -dezvoltarea amplitudinii de mișcare prin tehnica exercițiilor dinamice cu tensiuni la sfârșitul cursei; realizarea tracțiunilor continue sau discontinue ale membrelor sau ale rahisului. Principii de acționare 1.Locul de aplicare a corzii pe segmentul de membru care va fi mobilizat este important: cu cât va fi mai distal de articulația în mișcare, cu atât va solicita o forță
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
nu poate cere despărțirea fără să facă propria anchetaă, femeia întreabă, cercetează și rătăcește „pă unde i-au știut umbletele lui“. Neavând copii, ea se vede obligată să abandoneză gospodăria și să plece în căutarea soțului, urmând firul fragil și discontinuu al amănunte lor furnizate de cei care l au recunoscut după descrierile oferite și, mai ales, ghidându-se după bănuielile care s au adeverit de fiecare dată când a plecat de acasă. Regăsit, soțul se reîntoarce și promite că se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cunoaștere, să-și însoțească personajele, chiar cu riscul, de data aceasta, de a-și vedea propriul mormânt. Pare a ne spune: "iată, acesta este Râul cu majuscule, dar vă ofer și salvarea: speranța". Chiar dacă punțile dintre oameni sunt fragile și discontinue, ele, totuși, există, spune Sábato, iar asta ar trebui să fie suficient ca să ne facă să fim conștienți că există ceva dincolo de închisoarea noastră, ceva cu adevarat prețios, pentru că dă sens vieții noastre, poate chiar un sens absolut. De ce să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
intenției de a observa: observația ocazională, observația sistematică; c) prezența sau absența observatorului: observația directă, observația indirectă sau mediată, cu observator uitat, ignorat, cu observator ascuns; d) implicarea sau nonimplicarea observatorului: observația pasivă, observația participativă; e) durata observării: continuă sau discontinuă; f) obiectivele urmărite: integrală sau selectivă. 3.Calitatea observației depinde de o serie de particularități psihoindividuale ale observatorului: capacitatea de a-și concentra atenția, de a sesiza esențialul, de gradul său de sugestionabilitate precum și de anumite caracteristici ale percepției umane
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
se încadrează pentru fiecare din ele, între 40 60%.Această categorie cuprinde cele maisubdezvoltate state, de regulă din rândul statelor arabofone mixte (vorbitoare de arabă și de limbi nearabe), situate pe bordura sudică a arealului arabo-african, sub forma unei benzi discontinui, la contactul cu statele Africii nearabofone; excepție face Republica Arabă Yemen, țară arabă propriu-zisă, situată la limita naturală a spațiului arab de pe continentul asiatic (pe litoralul sud-vestic al peninsulei arabe). De remarcat faptul că majoritatea acestor state dețin efectiv sedii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
progresiv între 1954 și 1961 (pierderea a 58.000 de aderenți, fie 16,3%)". Philippe Buton, "Les effectifs du parti communiste français (1920-1984)" in Communisme, nr.7, 1985, pag.16. 22 Torgrim Titlestad, Qui était Peder Furubotn?, Stavanger, 1990, paginație discontinuă. 23 Joan Barth Urban, op. cit., pag. 217. 24 Citat de Marc Lazar, Maisons rouges. Les partis communistes français et italien de la Libération à nos jours, Aubier, 1992, 419 pagini, pag. 67. 25 Gérard Belloin, Nos rêves, camarades, Seuil, 1979, 190
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
căreia se găsesc celule hematoformatoare. § compartimentul vascular (componenta vasculară) este reprezentată de sinusuri și sinusoide, care sunt de fapt, echivalentul capilarelor din celelalte organe, de care se deosebesc prin: calibru mai larg și neuniform, confluează formând ‘’ lacuri’’ sanguine, au pereții discontinui, la formarea pereților participând și celula reticulată, ceea ce face ca, între stromă și componenta vasculară să fie o strânsă legătură. Se poate descrie chiar o structură unică numită tramă conjunctivo - vasculară. § componenta celulară (parenchim medular) - este formată din celulele seriilor
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
formată din celule reticulare stelate care formează o rețea prin care circulă și se filtrează sângele. sistemul sinusal - (sinusuri venoase), sunt formate din aceeași rețea cu ochiuri mari și alungite, tapetate cu celule reticulo-endoteliale și macrofage. Sistemul sinusal, are pereții discontinui ,, în grilaj”, prin care sinusul comunică cu interstițiul. Sinusurile largi, conțin sânge venos, plasmocite, macrofage; sinusurile mici, conțin limfocite; sinusurile cu lumenul îngust, conțin plasmă. Pulpa albă - conține țesut limfoid dens cu ochiuri mici și cu structură în două moduri
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
și diagnosticului poziției strategice a firmei, analizei politicii generale și misiunii firmei, ținânând seama de jocul puterii, apoi a unui plan operațional și în final bugetele. 57 Foarte variabil în structura sa, un plan strategic « conține studii exploratorii și adesea discontinue, analize ale potențialului intern, previziuni de produse piețe și pe categorii de utilizare, noutățile și tendințele mediului; diagnosticul strategic evidențiază pericolele și oportunitățile. « Produsul final » al acestor lucrări este pregătirea proiectelor strategice definite cu elementele lor tehnice, comerciale, umane și
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
intenției de a observa: observația ocazională, observația sistematică; c) prezența sau absența observatorului: observația directă, observația indirectă sau mediată, cu observator uitat, ignorat, cu observator ascuns; d) implicarea sau nonimplicarea observatorului: observația pasivă, observația participativă; e) durata observării: continuă sau discontinuă; f) obiectivele urmărite: integrală sau selectivă. 3.Calitatea observației depinde de o serie de particularități psihoindividuale ale observatorului: capacitatea de a-și concentra atenția, de a sesiza esențialul, de gradul său de sugestionabilitate precum și de anumite caracteristici ale percepției umane
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
conferințe) spre lumea ficțiunii. Notele zilnice ne apar de o aparent dezarmantă monotonie, notațiile alternând între privațiuni materiale și idiosincrazii literare. Lectorul avizat nu poate trece cu vederea o serie de amănunte dintre cele mai bizare. Însemnările au un caracter discontinuu, luni și chiar ani întregi Camil Petrescu nu notează nimic. E de presupus, și aici Mircea Zaciu are dreptate, ca scriitorul să se refugieze în intimitatea jurnalului numai în anumite momente de criză existențială: "O figură istorică e înțeleasă, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Tamarix și Balanites (în ueduri), Aristida, Cornulaca și Calligonum (între dune). În părțile mai înalte din Sahara (Hoggar, Tibesti) și din Arabia (Tuwaiq) se dezvoltă formațiuni arbustive cu Acacia flava, Salvadora persica, Olea laperini, Balanites egyptica ș.a. Învelișul pedologic este discontinuu șisubțire, procesele pedogenetice suntreduse sau lipsesc, iar pe întinse regiuni din Sahara și centrul Arabiei există suprafețe nesolificate, cu roca la zi, cu dune, barcane și inselberguri denudate, unde predomină yermosolurile roșietice, nefertile. În lungul uedurilor apar fluvisoluri subțiri pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
euforică (trecut-am dintr-odată, sunt unul dintre fericiții candidați) descopăr că numele neutre de specializări pentru care optasem ("faute de mieux") acoperă o adevărată topografie, un sistem topologic al imaginarului idiomatic, o faună și chiar o floră. Malul e discontinuu, cu întrânduri în pământ (un fel de golfuri), cu peninsule și chiar mici insule, în care ochiul și auzul reperează ținuturi, chiar dacă uneori nu e prea clar pe unde trec granițele, cine le păzește, cine și cum le poate trece
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
halucinații cu bază nu doar etilică (a se vedea, spre exemplu, Noaptea leonidelor); am în vedere reveriile suprarealiste naturi moarte cu exoschelet polimorf, navigațiile "pe creasta valului psi", șaradele AC/DC fără alt scop decât autoflagelarea sau, în fine, fragmentele discontinue, tensionate, cu destinatar dezvăluit (Burs = Dan Ursachi) din seria tip E-Mail Art din Punțile Stalinskaya. Se pune, firește, întrebarea ce ascunde ceea ce se vede imediat în poezia lui Radu Andriescu, amalgamul uneori halucinant de semne ale realului, oniricului, psihologicului sau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de a fi într-o lume schimbată. Noul, actualul, devine principala categorie estetică când este vorba de a da formă eroismului vieții moderne, adică sentimentului de existență în marele oraș. Analiza modernității realizată de Baudelaire are ca obiect acea experiență discontinua a timpului, spațiului și cauzalității care se datoreaza noilor moduri de percepție aduse de lumea capitalista. D.Frisby a consemnat valoarea exemplara a acestei analize: "Obiectul de studiu este astfel determinat nu doar de o perspectivă particulară asupra vieții moderne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
liniare. Trecutul, prezentul, viitorul apar că un mozaic, format din mișcările ființei poetice dinspre un moment anumit către un altul: Discursul poetic capătă forma unei diagrame sinuoase și variate, cu un flux bidirecțional al amintirii ce nu este frânt sau discontinuu, ci mai complex.321 Cu toate acestea, deplasările între prezent și trecut nu fragmentează axa timpului, de-a lungul căreia reîntoarcerile eului se succed firesc. Unul dintre elemente de coeziune ale acestei axe este prezentă sonorității timpului, a curgerii clipelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tonala ce se regăsesc și în Visul, unde viziunea onirica se destramă treptat și lasă să apară nemiloasa realitate. Nu mai puțin dramatice, dar foarte diferite din punct de vedere structural, viziunile quasimodiene sunt când punctuale, monoimagistice, cănd fragmentate, întrerupte, discontinue, ca într-un tablou cubist ce se structurează pe o succesiune de scene aparent fără legătură una cu cealaltă. Deseori ermeticul juxtapune imagini disparate, ireale, pentru a spori tensiunea din momentul trezirii. Încărcătură emoțională diferită a visului și a stării
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]