912 matches
-
confruntat încă de la începutul preluării puterii cu forme de opoziție individuale și colective. "Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" al cărei membru este Monica Lovinescu, iar președinte Vladimir Tismăneanu, numește trei tipuri de refuz al cooptării de către regim: disidența, rezistența și emigrarea. Comisia definește cooptarea drept totalitatea strategiilor de natură socio-economică prin care populația acceptă regimul fără să protesteze deschis: industrializarea masivă, urbanizarea, accesul la educație, locuri de muncă, locuințe. Din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de la un caracter la altul, având grade de periculozitate mai mici sau mai mari, de la simplul refuz la încălcarea legii. De obicei, acțiunile sunt mărunte, individuale și constau în ocolirea cenzurii, în evaziune, în blocarea dispozițiilor, în colaborarea clandestină cu disidența din afara țării. În anii '60 apare literatura de evaziune cu teme precum închisoarea, colectivizarea, ancheta. Această generație neagă predecesorii compromiși. "Regimul ar fi trebuit să admită această evaziune în literatura pură, în care răul devenea alegorie și simbol. Mai mult
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aminti că pentru o mentalitate comunistă cuvântul are forță magică. El nu exprimă obiectul, el este obiectul. De unde frica, asemănătoare cu a primitivului în fața vorbelor"48. Comuniștii se confruntă în primele două decenii cu rezistența intelectualilor, în următoarele două cu disidența, un fenomen de amploare în anii '70. Disidența apare datorită politicii de consolidare a relațiilor cu Occidentul și a semnării "Actului Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa", elaborat la Helsinki în 1975. Actul face referire la respectarea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
forță magică. El nu exprimă obiectul, el este obiectul. De unde frica, asemănătoare cu a primitivului în fața vorbelor"48. Comuniștii se confruntă în primele două decenii cu rezistența intelectualilor, în următoarele două cu disidența, un fenomen de amploare în anii '70. Disidența apare datorită politicii de consolidare a relațiilor cu Occidentul și a semnării "Actului Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa", elaborat la Helsinki în 1975. Actul face referire la respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale (libertatea de gândire
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de adeziune la Charta '77", adresată lui Pavel Khout (unul dintre inițiatorii protestului din Cehoslovacia al cărui document program, cunoscut sub denumirea de Charta '77, cere autorităților să se comporte în conformitate cu precizările Actului de la Helsinki). Este primul act public al disidenței românești, preluat de radio "Europa Liberă", comentat și sprijinit de Monica Lovinescu. "Mișcarea Goma" reprezintă cel mai însemnat protest anticomunist din România, cu puternice ecouri în occident. Monica Lovinescu realizează mai multe emisiuni al căror subiect e Paul Goma, dar
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Conferința de la Belgrad; 17 februarie începutul campaniei de intimidare împotriva semnatarilor; 3 martie dezvăluirea detaliilor internărilor psihiatrice pentru delict de opinie ; formarea la Paris a "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" cu scopul de a susține mișcarea de disidență; 26 martie o televiziune franceză filmează casa baricadată în care Goma este ținut și agresat zile întregi de un fost boxer; 1 aprilie arestarea lui Paul Goma și a semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Goma și a semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din România a constat în principal dintr-o sumă de gesturi izolate ale unor oameni curajoși, care au refuzat avantajele cooptării, îndrăznind să critice deschis regimul. Cu alte cuvinte, istoria disidenței românești din acea perioadă nu poate fi decât o
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din România a constat în principal dintr-o sumă de gesturi izolate ale unor oameni curajoși, care au refuzat avantajele cooptării, îndrăznind să critice deschis regimul. Cu alte cuvinte, istoria disidenței românești din acea perioadă nu poate fi decât o sumă de biografii individuale. Tocmai datorită obedienței generalizate, gesturile lor singulare au avut mai multă semnificație decât un gest similar născut din mijlocul unei societăți civile mult mai active"49. În
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
urmările devastatoare ale "Tezelor". Ideologia ia locul competenței, colaboraționistul artistului, cultura redevine spațiu al propagandei. Cărțile, spectacolele, programele de radio și televiziune reintră sub vigilența cenzurii. Reapare tipul militantului obtuz, pe jumătate îngropat de liberalizare"82 și primele forme de disidență. Deoarece o carte interzisă poate crea tensiuni, cenzura folosește o nouă metodă, denumită de autoare "pulverizare": ""Pulverizarea" constă în a scoate o carte dar a o distribui doar într-o librărie sau două din centru, în puține exemplare, epuizate într-
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se tăinuie din ce în ce mai adânc, ca să n-o putem stârpi. Orice s-ar întâmpla. Știu că n-o să mă mai întorc în România, de pildă. Dar speranța mea n-o crede"137. O consecință pozitivă a exilului este că fără el disidența din România nu ar fi fost posibilă. Postul de radio "Europa Liberă" și revistele sunt esențiale pentru supraviețuirea disidenților, pentru apărarea lor de opresiunile comuniste, cu atât mai mult cu cât accesul presei occidentale este restricționat. Soții Lovinescu reușesc să
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
una proprie"195. După cum am mai spus, exilul este condiționat politic. Individul nu dorește să fie supus formelor comuniste, nu acceptă regulile lui, nu-i convine statutul primit, motiv pentru care îl refuză tacit (și îi rezistă) sau explicit (prin disidență și exil). Refuzul individualului se produce în numele universalului (putere, lege, ideologie), dar nu mai este o sfidare, ci un act de milă sau indiferență față de societatea sau individul care se supune orbește legilor. În indiferența lui, individul nu se atașează
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cuprinde cronicile emise între 1972 și 1977, ani marcați de apariția disidentului și de rezistența intelectualilor în fața criteriului etic comunist. Termenul de disident definește un tip de opoziție bazat pe critica regimului și a legilor acestuia. România apare pe harta disidenței datorită lui Paul Goma, căruia Monica Lovinescu îi acordă destul de multă atenție, întâmpinându-i scrierile și angajându-se în conflicte mediatice cu scriitorimea română care-i contestă aptitudinile. Timpul și faptele fac însă din Goma una dintre cele mai mari
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
una dintre cele mai mari decepții ale autoarei. Cu toate acestea, nu retractează elogiile la adresa lui. Perioada cuprinsă între 1978 și 1982 este transcrisă în cel de-al treilea volum din Unde scurte. Autoarea numește două fenomene caracteristice acestor ani: sprijinirea disidenței de către intelectualitatea franceză și neoproletcultismul. Intelectualii francezi și exilații se alătură acțiunilor întreprinse de "Europa Liberă" ca împreună să destrame imperiul comunist. Neoproletcultiștii români, "curteni ofensivi ai lui Ceaușescu", se organizează în "grup de atac și în purtători de cuvânt
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
inițiază programe de demolare a monumentelor și de reconstrucție arhitecturală comunistă. O mică parte din intelectualitate i se opune: printre ei se numără și optzeciștii care intră astfel în atenția cenzurii. Ceea ce-i salvează este ermetismul în spiritul căruia scriu. Disidența rămâne în continuare un act rar. Împotrivirile sporadice sunt ascunse și eliminate cu atâta violență, încât nu au timp să adune adepți. Tomul se termină cu un asemenea exemplu de revoltă: o întreagă emisiune, difuzată pe 3 decembrie 1987 are
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înfierat, încărcat de adjective și sintagme ce transmit ura de clasă, ordinea, radicalitatea și normalitatea comunistă. Disidenții sunt numiți "bandiți", "criminali", "teroriști", "asasini", "dușmani ai statului", "elemente dușmănoase", "dușmanii clasei muncitoare" ca să formeze o opinie publică potrivnică lor. Reușita împotriva disidenței se materializează la nivelul limbajului prin note eroice, prin slăvirea eroilor căzuți în lupta cu anticomuniștii. Violența acestui tip de lexic sugerează arhitectura gândirii unui sistem - reprezentant al "binelui" aflat în lupta cu "răul". Folosirea "limbii de lemn" în discursurile
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cunoașterii. Autoarea analizează comparativ atributele literaturii române cu cele ale literaturii exilului, luând în considerare contextele evoluției lor. Printre temele emblematice din Unde scurte se numără romanul politic, specia scriitorului-delator, subversivitatea, reabilitarea și recuperarea generațiilor, conflictul dintre generații, evazionismul, cenzura, disidența, retrospectivele la sfârșit de an, imaginea comunismului din România, totalitarismul, originalitatea cazului românesc. "Este greu să se certifice o corelație între situația de exilat și temele alese de fiecare autor în parte. Cu siguranță, sunt de depistat asocieri atunci când este
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de-a lungul primului volum, aceste trăsături sunt rezumate în încheierea lui în puține, dar edificatoare cuvinte. Noțiunea de curaj, spune autoarea, este folosită în mod perfid. Să nu se uite că în perioada despre care vorbește, curajul înseamnă tăcere (disidența apare mai târziu), iar scriitorimea se confruntă cu evenimente în care trebuie să ia o poziție clară. Schimbările de atitudine sunt condiționate și psihologic, până la urmă. Nevoia de recunoaștere, de apartenență la un grup înseamnă și compromis, și acceptarea unor
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
obiectivitatea lor, cu atât mai mult cu cât au fost folosite și de Raportul final al "Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România". Urmează apoi o necesară clasificare descriptivă a principalelor fenomene apărute în comunism: mișcările muncitorești și studențești, disidența, rezistența, emigrarea, cooptarea, conformismul, obediența. Monica Lovinescu este solidară cu scriitorii disidenți și sfidează alături de ei viziunea abuzivă a puterii. Atrasă de mecanismele schimbărilor de atitudine, urmărește pârghiile prin care se realizează persuasiunea masei și a intelectualilor. Deoarece foarte multe
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
februarie 1961), tratează aceeași temă, demonstrând printre altele ce presupune în România curajul literar. Temele mari pe care le-am identificat în seria Unde scurte sunt romanul politic, specia scriitorului-delator, subversivitatea, reabilitarea și recuperarea generațiilor, conflictul dintre generații, evazionismul, cenzura, disidența, retrospectivele la sfârșit de an, imaginea comunismului din România, totalitarismul, exilul, condiția intelectualului, originalitatea cazului românesc. În prezent, emisiunile autoarei nu mai sunt ascultate, ci se citește rezultatul convertirii înregistrărilor audio în text tipărit. Din acest motiv apar două etape
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
F.M., Frații Karamazov, traducere de Ovidiu Constantinescu și Isabella Dumbravă, Editura Univers, București, 1982. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, Traducere I. Popa, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. Glodeanu, Gheorghe, Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, Editura Litera, București, 1999. Goma, Paul, Culoarea curcubeului '77, ediție îngrijită de Florin Ardelean, Editura Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1993. Grossu, Nicole Valéry, Binecuvântată, fii închisoare, traducere de Mioara Izverna, Editura Univers, 1997. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de la 137.000 km2 la 295.049 km2; a crescut populația de la 7.250.000 în 1918, la 18.052.896 locuitori în 1930; a accelerat ritmul de dezvoltare și modernizare a societății românești. 7. România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă 1. Preliminariile instaurării regimului comunist -La 20 iunie 1944 s-a constituit Blocul Național Democrat, format din: o Partidul Național Țărănesc; o Partidul Național Liberal; o Partidul Comunist Român; o Partidul Social Democrat. -Scopul Blocul Național Democrat era: o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
avut consecințe negative asupra românilor; a scăzut nivelul de trai; au fost organizate proteste care au culminat cu două acțiuni de amploare; greva minerilor din Valea Jiului (Lupeni), din 1977; revolta lucrătorilor de la Uzina „Steagul Roșu” Brașov, din 1987. Represiune și disidență anticomunistă -regimul comunist din România a acționat, încă de la început, pentru impunerea ideologiei marxist-leniniste; o acolo unde locuitorii se opuneau represiunea devenea maximă; -în perioada 1948-1952 s-a înregistrat un val de teroare în cadrul căruia: o peste 400.000 de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
e mult mai sus, spre cavaleri ai spiritului sans peur et sans reproche, cum ar fi Eugen Simion, Sorin Alexandrescu, Andrei Pleșu, Al. George, Florin Constantiniu, și chiar Peter Handke, hărțuiți în puseurile lor antioccidentale și antiamericane, fie în privința veritabilei disidențe europene ("frondă cu voie de la poliție"), fie în cea a revizuirilor unor ierarhii și concepții obsolete. În ciuda titlului ce ni se pare cam lung și inexpresiv, cartea lui S. Damian este una captivantă, de la prima la ultima pagină. Cât adevăr
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ar fi de cu totul altă părere. Una din cele două scrisori către Ion Vartic face vorbire chiar despre un blestem al "capodoperei locale", sancționând condiția scriitorului român (așa cum face și Sami Damian) care nu și-ar fi revenit din disidența de ostatec al comunismului, pradă încă sechelelor cum ar fi mentalitatea rurală "de lăutar bun numai pentru "bătuta locală"" (...): Poți fi pitoresc, poți smulge aplauze, dar a doua zi ai fost uitat pentru că tu confuzi Călușul cu Divina Comedie (...). Căci
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]