877 matches
-
limite extreme, în care se epuizează toate formulele ponegririi. În general, un cuvânt echivoc, o glumă au mai mult succes decât un gând serios. E bine totuși să nu ne încredem în această aparență frivolă. Românii sunt vicleni; ascund o disimulare profundă sub un aer de absolută bonomie. Au o inteligență pătrunzătoare și știu să se servească de ea. Pentru ei, străinul e întotdeauna așezat pe un piedestal; îl fac să pozeze cu îndemânare, fără ca el să-și dea seama; îl
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Ochi obosiți, încă albaștri, cenușii, ca de fum, dar sticloși, pleoapele roșii, riduri sub pleoape. Nas mare, de delfin, cu nările oblice, retrase. Botul mic, mofluz. Început de gușă, sub bărbia cândva dreaptă. Înfățișare oarecare, simplu înveliș, una din ipotezele disimulării ? Nu se vedeau rănile, vinovăția, egoismul, renunțările, șiretenia adaptabi lității, resemnarea. Nu era încă desfigurat, cum s-ar fi cuvenit ? Acest cap putea fi împrumutat unei păsări, unui pește bizar, semănând prea bine cu omul, sau cârtiței pământii ? Ticul buzelor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ar putea întrerupe cumva lumina și trebuie s-o aibă acolo ,pregătită. Cậnd soseau “călăii”, ascundea grabită lumậnarea, de frică să nu fie trădată în credința ei unică și definitivă. Neputința, dar mai ales persistența în minciună, în prefăcătorie și disimulare credulă, acestea erau atributele credinței aceleia rătăcitoare care-i distrusese dragostea, familia, casa părintească, satul natal și o despărtise cu ură de copiii ei dragi. Plậngeam în hohote prin curte, fără ca ea să mă vadă, dar nu puteam să-i
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
și vrăjitorești pentru a pune la dispoziția celor interesați un minimum necesar pentru apărare. Am preluat esențialul din scrierile oculte, făcând o sinteză a aspectelor ce se aseamănă între ele, pentru a justifica unitarismul vrăjitoriei și, mai ales, al artei disimulării"183. De partea cealaltă, cercetările care vin dinspre domeniul antropologiei sociale și culturale, etnologiei și istoriei au rămas puncte de referință în domeniu 184. Cercetările sociologice actuale în domeniu sunt mult mai evidente în spațiul Europei Occidentale și al Americii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un asemenea hiatus, în care cercetările se realizează cu ajutorul tehnicii observației participative, venind din partea membrilor autentici ai comunității studiate. Constrîngerile pe care le conține sociologia, mai mult ca știință decît ca un produs cultural spontan, impun un oarecare grad de disimulare, chiar în cazul celui mai empatic observator. Deși unii prieteni temporari devin treptat prieteni pe viață, vor exista mult mai mulți care nu vor face acest lucru. Chiar dacă cercetătorul își propune să nu păcălească niciodată persoanele pe care le chestionează
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
diferit și era însoțită de un accent pus pe slăbiciunea muritorilor de rînd și pe tendința lor de a se lăsa păcăliți. Atitudinea lui ambivalentă este bine ilustrată de unul din "principiile" sale: Există o anume ură față de minciuni și disimulare, care este rezultatul unui delicat simț al umorului; există de asemenea o ură similară care este însă rezultatul lașității, provenind din aceea că falsul este interzis de legea divină. Prea laș pentru a minți... (Nietzsche 1911:6) În comparație cu ceea ce s-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minți cu scopul de a împiedica pe cineva să știe mai multe este, după părerea lui Simmel, numai una din modalitățile posibile, tehnica pozitivă și agresivă, cum s-ar spune, al cărui obiectiv este în general atins prin secretivitate și disimulare. (Simmel 1906:448-449) El continuă apoi să discute, mult mai pe larg, caracteristicile societăților secrete, în care se practică din plin această tehnică defensivă. Există două aspecte în analiza lui Simmel asupra minciunii care merită subliniate. Primul este accentul pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
28), scria că el l-ar lăuda pe omul care în viața sa de toate zilele trăiește liber și cinstit și se folosește de nesinceritate numai rareori, atunci cînd îl îndeamnă la aceasta un motiv foarte important... în probleme esențiale disimularea aduce un profit maxim, cu atît mai mult cu cît persoana în cauză are o reputație de om cinstit, fiind astfel mai ușor de crezut. (cf. Barzini 1964:164) În secolul al XVIII-lea, pericolele unui exces de minciună au
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pînă la urmă o respingere premeditată a vreunui cod retoric sau este exteriorizarea unei atitudini temperamentale față de lume? „A vorbi despre candoarea retorică a lui Defoe - polemistul - ar echivala cu o inițială ignorare a condiției ironistului, condiție ce obligă la disimulare și reticență studiată.” Și În cazul lui Defoe, și În cel al haiku-ului, este vorba de o concizie, de o exprimare eliptică, de lipsa modulațiilor afective, de evitarea inflexiunilor care să trădeze emoția, de suspiciunea față de literaturizare. Cu un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
frunzelor și veștejirea lor? Copacii goi și golul toamnei. Fashion show Karyatides. Vegetable. afișul toamnei degradeul frunzelor - de-acum doar nudul Afișul, deși substantiv, absoarbe În el verbul a afișa și, mai ales, aluzia la manifestarea ostentativă, la aparență, mască, disimulare. Iar În degradeu, cum am spus mai sus, este prezent și ascuns cochet verbul a (se) degrada. Frunzele și nudul marchează cele două planuri pe care se desfășoară simultan ostilitățile - anotimpul și spectacolul. Statisticienii ar remarca satsifăcuți cinci substantive. Dar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Polemistul, printr-un factum elaborat, mizează pe adeziunea publicului, la care se raportează ca la o instanță critică responsabilă și imparțială. În cazul pamfletului, principala finalitate este delectarea publicului; captivarea atenției prin stimularea laturii imaginare, creative, a disponibilității pentru joc, disimulare, afectare, improvizație, poză sau, dimpotrivă, violentare și, prin asta, o defulare a urii, a agresivității, prin cuvânt. O logoterapie șamanică în care autorul și cititorul au o relație privilegiată. În pamflet, autorul are libertatea de a imagina ceea ce Marc Angenot
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca modalitate literară operantă în text, ironia își relevă particularitățile atunci când e situată în proximitatea satirei și a parodiei, de care se diferențiază prin anumite particularități. Astfel, satira presupune o ofensivă nedisimulată, direct și explicit asumată, pe când ironia presupune tocmai disimularea atacului sub masca diasirmului, a antifrazei, a litotei etc. Satiristul are intenția de a-și flagela public victima, ca o măsură punitivă exemplară de a deconspira și eradica răul, pe când ironistul vizează o discreditare camuflată a țintei, ca joc al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să ne ferim. O trăsătură indubitabilă a insului arghezian este adversitatea lui socială mărturisită explicit: "Sunt vrășmașul jurat al lucrurilor existente (astăzi)" sau dedusă din pasaje în care refuză formalismul și amabilitățile ipocrite, respinge aparența dată de convențiile sociale și disimularea profunzimilor sufletești: "Simțim că ne doare idealul sau sufletul și ne văetăm că ne strâng pantofii"113. De asemenea, inaderența la sistem și înțelegem prin sistem orice structură ordonată și disciplinată după rigori științifice și metodice (școala) sau după o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din scrisoarea deschisă argheziană un teritoriu nu al refutației propriu-zise, ci al luptei onorabile pentru restabilirea propriei imagini, compromisă prin afirmațiile mincinoase ale preopinentului. De aceea, finalul (combinând epitropa cu diasirmul) corespunde orizontului de așteptare al unui public deprins cu disimulările argheziene: "Primiți, vă rog, onorate domnule Iorga, încredințarea că zi și noapte mă rog ferbinte pentru dumneavoastră, citind molitvele cele duhovnicești de cuviință". Sau: "Primiți, vă rog, Ilustre Economist, omagiile admirației mele" și, în ultimul caz: "Primiți, vă rog, domnule
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cod al onoarei. Abandonarea acestui spațiu presupune o variabilă doză de prudență, pentru a evita sancțiunea publicului. Prin urmare, vehemența (cu figurile sale extreme: invectiva, anatema, imprecația) trebuie suprimată în favoarea unui atac subtil, care se bazează în exclusivitate pe jocul disimulărilor și pe o argumentație coerentă. Din perspectiva enunțării, polemistul recurge la uzualele forme de somație 155: solicitări, apeluri sau chiar ordine care stabilesc un raport "viu și imediat" între locutor și partenerul său direct de dialog. Spre deosebire de abordarea satirică și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și se dedă la nobila profesiune de gânditor se numește un intelectual". E, prin urmare, inferența unui întreg raționament prin apolog (Marc Angenot), destinat să deschidă lectorului apetența de a se aventura în căutarea sensului real. "Nebunul regelui"254 prefigurează disimularea argheziană prin asteism și diasirm, figurile de bază ale polemicii literare urbane. E un model de pamflet politic care combină ironia prin antifrază și zeflemeaua neagresivă, "glacială și nepăsătoare fața de obiect"255, și care simulează, cu o naivitate perfidă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de percepția personalității plurivalente a lui Iorga și va constitui una din principalele surse ale argumentației ad hominem; din această perspectivă, vanitatea e o trăsătură de caracter pe care polemistul o va denunța indirect uzând, în principal, de figuri ale disimulării și concesiei. Formele pe care le îmbracă refutatio sunt foarte diverse, în acest caz, însă există câteva predilecte, cum ar fi, de pildă, antonomaza, o armă a pamfletarului-ironist care se folosește de expresii, toate traducând orgoliul nemăsurat al savantului, grandilocvența
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
voci critice, unanim recunoscute, echivalează, aici, cu proba irefutabilă deținută de un martor-cheie, convocat la momentul oportun. Dimensiunea dialogică a polemicii literare și implicita polifonie a discursului rezidă nu numai în structura specifică a comunicării tripartite, ci și în jocul disimulărilor, al echivocului și paralelismului revelator, pe care le induc, în special, ironia, sub toate formele ei, și parodia, ambele fundamentate pe o dubă enunțare. Așa cum am arătat în partea teoretică a demersului nostru, în enunțul ironic, din perspectiva aceluiași Ducrot
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
într-o coloratură diversă, relevantă pentru abilitatea scriitorului polemist de a metamorfoza realul-cotidian în autentică literatură. 2) La nivel intradiscursiv, situația se prezintă mult mai complexemplu Totuși, se poate observa că cele mai multe din textele argheziene antiiorghiste au, ca dominantă polemico-strategică, disimularea (aici includem și figurile concesiei). Aceasta corespunde, în planul intenției, unui atac camuflat ce presupune o ambiguizare artistică, mizând, în planul receptării, pe satisfacția procurată de decodarea "nespusului". Prefăcătoria, masca, înscenarea ca ocurențe ale fictivizării în pamflet sunt paliere ale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-le" apucături ilare sau grotești și proiectându-le în situații comice diverse (sugerate fie prin fine ironii aluzive, fie prin dezvoltarea unor scenarii în care ipotipoza e la mare rang), camuflându-se, însă, strategic în spatele propriilor vorbe. Procedeul pregnant al disimulării este identificabil în mai toate atacurile argheziene care vizează adversari concreți, denominați direct sau prin recurs la antonomază și traduce dubla intenție a polemistului de a atrage lectorul în jocul deconspirării și de a-l incita să formuleze el însuși
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
figuri ale economiei lingvistice și pe forța lor de sugestie, și paradigmatică (alegoria, parabola, hiperbola, enigma)305, relevând abilitatea polemistului de a selecta, din tropologia polemică, figurile cel mai adecvate pentru a stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios, la caraghioslâcul savant al unui simplu gest, până la comicăria generalizată a situației și râsul necenzurat sau până la deriziunea sarcastică, frizând umorul negru sau
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este cel mai bine plasat ca să facă geometrie". Se considera atunci drept evident faptul că lumea se explică prin ceea ce ne ascunde. În această sferă, adevărul, cum spune Lévi-Strauss, "se indică prin grija cu care se disimulează". În videosferă, această disimulare atestă falsul, iar neîncrederea vizează inobservabilul. Ceea ce nu este vizualizabil nu există. Dispariția ființelor de cuvinte, acele lucruri care nu țin decât să fie spuse, mituri în stare pură, fundamente ale vechiului Real: Națiune, Clasă, Lege, Republică, Îndatoriri, Progres, Interes
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
clasă. Cu alte cuvinte, ideologia nu apare numai în contextul relațiilor dintre o clasă dominată și o clasă dominantă, ci peste tot acolo unde este prezentă necesitatea legitimării autorității. Marx a analizat fenomenul ideologic exclusiv prin prisma funcției sale de disimulare sau, mai curând așa cum arată Paul Ricoeur -, a înțeles ideologia ca "distor-siune-comunicare"119. Este adevărat, ideologia are rolul de a legitima, uneori recurgând chiar la disimulare: "Acolo unde există putere, există o revendicare de legitimitate. Și acolo unde există o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
necesitatea legitimării autorității. Marx a analizat fenomenul ideologic exclusiv prin prisma funcției sale de disimulare sau, mai curând așa cum arată Paul Ricoeur -, a înțeles ideologia ca "distor-siune-comunicare"119. Este adevărat, ideologia are rolul de a legitima, uneori recurgând chiar la disimulare: "Acolo unde există putere, există o revendicare de legitimitate. Și acolo unde există o revendicare de legitimitate, există recurgerea la retorica discursului public într-un scop de persuasiune"120. Dar nu aceasta este calitatea esențială a ideologiei. Dimpotrivă, legitimarea, acțiunea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
legitimitate. Și acolo unde există o revendicare de legitimitate, există recurgerea la retorica discursului public într-un scop de persuasiune"120. Dar nu aceasta este calitatea esențială a ideologiei. Dimpotrivă, legitimarea, acțiunea justificatoare proprie ideologiei, chiar și prin apel la disimulare, este, în realitate, o prelungire a funcției sale integratoare. În opinia mea, atunci când discutăm despre calitatea integratoare a ideologiei, ce poate fi identificată prin acele teorii sau activități care au rolul "de a difuza convingerea că evenimentele fondatoare sunt constitutive
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]