587 matches
-
se determina conform capitolului 3. Dacă se apreciază ca fiind neimportante în raport cu alte fluxuri de căldură, ele pot fi neglijate. ÎI.2.4.9.2.4. Căldură disipata sau absorbita de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare Fluxul de căldură disipat de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare se scrie: d(I,R,V) = d(I) + d(R) + d(V) (2.38) în care: d(I,R,V) - fluxul de căldură total, disipat de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare d
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de încălzire, răcire și ventilare Fluxul de căldură disipat de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare se scrie: d(I,R,V) = d(I) + d(R) + d(V) (2.38) în care: d(I,R,V) - fluxul de căldură total, disipat de la sistemele de încălzire, răcire și ventilare d(I) - flux de căldură de la sistemul de încălzire din spațiul climatizat, [W]; d(R) - flux de căldură de la sistemul de răcire din spațiul climatizat, [W]; d(V) - flux de căldură de la sistemul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
E.2. Debite de introducere a aerului E.2.1. Generalități Debitul de ventilare (debitul de aer exterior și introdus) se determina utilizând următoarele criterii: ● ocupare umană cu sau fără fumat ● alte emisii cunoscute ● degajările pentru încălzire sau răcire sunt disipate prin ventilare. În vederea prevenirii pierderilor necontrolate de aer introdus, conductele și canalele trebuie să fie etanșe. E.2.2. Ocupare umană Debitul de ventilare pentru ocupare umană se determina utilizând informațiile din 5.2.5 sau utilizând valori specifice pentru
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
al emisiilor în încăpere, în mg/s; V(inc) - volumul încăperii, în mc; ț - timpul, în s; E.2.4. Sarcina de încălzire și de răcire În anumite cazuri degajările de căldură pentru încălzire sau răcire care trebuie să fie disipate prin instalația de ventilare conduc la determinarea debitului de ventilare. Dacă din acest motiv debitul de ventilare devine mult mai mare decât cel precizat în 6.4.2.2, atunci poate fi mai eficientă din punct de vedere energetic o
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
căldură aferente echipamentelor montate la punctele de consum Alimentarea consumatorilor cu apă caldă de consum se realizeaz�� prin intermediul armaturilor (robinete, baterii, paneluri de ajutaje pentru dus etc). În funcție de construcția acestora și de materialul din care sunt realizate, aceste echipamente vor disipa, în timpul furnizării apei calde la consumator, la rândul lor, o parte din căldură conținuta de apă caldă de consum, determinând o întârziere în furnizarea, la punctul de consum, a apei calde la temperatura minimă necesară. Efectul imediat îl reprezintă mărirea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
acestea este în curs de elaborare. Anexă A9.4 PERFORMANȚĂ TERMICĂ A FERESTRELOR UȘILOR ȘI OBLOANELOR A. Prezentare generală Suprafețele vitrate reprezintă o pondere însemnată din suprafața anvelopei clădirii. Suprafețele vitrate reprezintă zone cu permeabilități termice ridicate prin care se disipează în atmosferă un procent însemnat din energia termică consumată pentru încălzirea clădirilor (15 %-45%); În mod operativ curent, transmitanta termică a elementelor vitrate se calculează prin metode simplificate (document de referință SR EN ISO 10077-1 "Performanță termică a ferestrelor, ușilor
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
relația (10.11) V(pd(k)) - relația (10.12) 4. Se determina rezistență termică medie: R(e) - relația (10.7) 5. Se determina temperatura exterioară medie de referință lunară: f2ι(eR(k)) - relația (10.8) 6. Se determina fluxul termic disipat prin sol către aerul exterior, în fiecare lună (k): Q(e(k)) - relația (10.16) A.10.3.1.2 Transfer de căldură către pânză de apa freatică 1. Se determina rezistentele termice: R(vf) - relația (10.14) R(pdf
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
2 Transfer de căldură către pânză de apa freatică 1. Se determina rezistentele termice: R(vf) - relația (10.14) R(pdf) - relația (10.15) 2. Se determina rezistență termică medie: R(f) - relația (10.13) 3. Se determina fluxul termic disipat către pânză de apa freatică în fiecare lună (k): Q(f(k)) - relația (10.17) A. 10.3.2 Clădire amplasată subteran pe un soclu A.10.3.2.1 Transfer de căldură către aerul exterior 1. Se determina suprafețele
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
relația (10.22) ι(pdsc(k)) - relația (10.23) 4. Se determina rezistență termică medie: R(esc) - relația (10.18) 5. Se determina temperatura exterioară medie de referință lunară: f2ι(esc(k)) - relația (10.19) 6. Se determina fluxul termic disipat prin sol către aerul exterior: Q(sce) - relația (10.25) A.10.3.2.2 Transfer de căldură către pânză de apa freatică 1. Se determina rezistență termică: R(fsc) - relația (10.24) 2. Se determina fluxul termic disipat către
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
termic disipat prin sol către aerul exterior: Q(sce) - relația (10.25) A.10.3.2.2 Transfer de căldură către pânză de apa freatică 1. Se determina rezistență termică: R(fsc) - relația (10.24) 2. Se determina fluxul termic disipat către pânză de apa freatică în fiecare lună (k): Q(fsc(k)) - relația (10.267) A. 10.3.3 Determinarea temperaturii spațiilor neocupate f2ι(s(k)) 1. Clădire cu un singur spațiu neocupat (subsol): Ecuația (10.27) 2. Clădire cu
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
cu un singur spațiu neocupat (subsol): Ecuația (10.27) 2. Clădire cu trei spații neocupate (zone): Ecuația (10.28) - ι(s(k)); Ecuația (10.29) - spațiul 1 adiacent subsolului; Ecuația (10.30) - spațiul 2 adiacent spațiului 1. Determinarea fluxurilor termice disipate prin sol în cazul incintelor de tip subsol și spații ocupate caracterizate de temperatură de confort sau tehnologică f2ι(i(0)) se face cu relațiile (10.16), (10,17), (10.25) și (10.26) în care f2ι(s(k)) = ι
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
Pentru atingerea unor temperaturi de compostare suficient de mari pentru a distruge paraziții, bacteriile și semințele de buruieni, grămada de material de compostat trebuie să fie de cel puțin 1 m înălțime. Altfel, căldura generată în etapele inițiale se va disipa rapid înainte ca grămada să atingă temperaturi suficient de mari. Din motive practice, și pentru a menține o bună aerație, înălțimea grămezii nu trebuie să depășească 2 m. Spațiile de depozitare și compostare pot fi construite din materiale diverse, atâta timp cât
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
aplicare a îngrășămintelor azotoase sunt cele │ │în care cerințele de consum al culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se��� │astfel o eficiență maximă a acestui nutrient dar și alte rezultate benefice │ │cum este cel de reducere a cantităților de azot disipate în mediu, respectiv a│ │riscului de poluare a apelor prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de │ │suprafață. Aceste perioade depind de cerințele culturii dar și de condițiile climatice prevalente în zonă precum și de forma chimică sub care se găsește
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
Pentru atingerea unor temperaturi de compostare suficient de mari pentru a distruge paraziții, bacteriile și semințele de buruieni, grămada de material de compostat trebuie să fie de cel puțin 1 m înălțime. Altfel, căldura generată în etapele inițiale se va disipa rapid înainte ca grămada să atingă temperaturi suficient de mari. Din motive practice, și pentru a menține o bună aerație, înălțimea grămezii nu trebuie să depășească 2 m. Spațiile de depozitare și compostare pot fi construite din materiale diverse, atâta timp cât
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
aplicare a îngrășămintelor azotoase sunt cele │ │în care cerințele de consum al culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se│ │astfel o eficiență maximă a acestui nutrient dar și alte rezultate benefice │ │cum este cel de reducere a cantităților de azot disipate în mediu, respectiv a│ │riscului de poluare a apelor prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de │ │suprafață. Aceste perioade depind de cerințele culturii dar și de condițiile climatice prevalente în zonă precum și de forma chimică sub care se găsește
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
procedeele de captare și tratare a apei potabile aplicate în zona de utilizare luată în considerare. ... 2.5.1.4. Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor estimează posibilitatea că produsul de protecție a plantelor să se disipeze în aer în condițiile de utilizare propuse; dacă această posibilitate este reală, Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor efectuează cea mai bună evaluare posibilă, la nevoie cu ajutorul unui model de calcul adecvat și validat, a concentrației
ORDIN nr. 1.144 din 27 octombrie 2005 pentru aprobarea Principiilor uniforme de evaluare şi omologare a produselor de protecţie a plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172459_a_173788]
-
procedeele de captare și tratare a apei potabile aplicate în zona de utilizare luată în considerare. ... 2.5.1.4. Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor estimează posibilitatea că produsul de protecție a plantelor să se disipeze în aer în condițiile de utilizare propuse; dacă această posibilitate este reală, Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor efectuează cea mai bună evaluare posibilă, la nevoie cu ajutorul unui model de calcul adecvat și validat, a concentrației
ORDIN nr. 1.171 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea Principiilor uniforme de evaluare şi omologare a produselor de protecţie a plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172460_a_173789]
-
procedeele de captare și tratare a apei potabile aplicate în zona de utilizare luată în considerare. ... 2.5.1.4. Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor estimează posibilitatea că produsul de protecție a plantelor să se disipeze în aer în condițiile de utilizare propuse; dacă această posibilitate este reală, Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor efectuează cea mai bună evaluare posibilă, la nevoie cu ajutorul unui model de calcul adecvat și validat, a concentrației
ORDIN nr. 1.017 din 3 octombrie 2005 pentru aprobarea Principiilor uniforme de evaluare şi omologare a produselor de protecţie a plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172455_a_173784]
-
procedeele de captare și tratare a apei potabile aplicate în zona de utilizare luată în considerare. ... 2.5.1.4. Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor estimează posibilitatea că produsul de protecție a plantelor să se disipeze în aer în condițiile de utilizare propuse; dacă această posibilitate este reală, Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor efectuează cea mai bună evaluare posibilă, la nevoie cu ajutorul unui model de calcul adecvat și validat, a concentrației
PRINCIPII UNIFORME din 3 octombrie 2005 de evaluare şi omologare a produselor de protecţie a plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173851_a_175180]
-
procedeele de captare și tratare a apei potabile aplicate în zona de utilizare luată în considerare. ... 2.5.1.4. Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor estimează posibilitatea că produsul de protecție a plantelor să se disipeze în aer în condițiile de utilizare propuse; dacă această posibilitate este reală, Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor efectuează cea mai bună evaluare posibilă, la nevoie cu ajutorul unui model de calcul adecvat și validat, a concentrației
PRINCIPII UNIFORME din 17 noiembrie 2005 de evaluare şi omologare a produselor de protecţie a plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173865_a_175194]
-
procedeele de captare și tratare a apei potabile aplicate în zona de utilizare luată în considerare. ... 2.5.1.4. Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor estimează posibilitatea că produsul de protecție a plantelor să se disipeze în aer în condițiile de utilizare propuse; dacă această posibilitate este reală, Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor efectuează cea mai bună evaluare posibilă, la nevoie cu ajutorul unui model de calcul adecvat și validat, a concentrației
PRINCIPII UNIFORME din 27 octombrie 2005 de evaluare şi omologare a produselor de protecţie a plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173864_a_175193]
-
nicio valoare, se poate aplica pentru clădirile de birouri o valoare prin lipsă, de 100 W/persoană în perioada de activitate; ... e) corpuri de încălzire - dacă zona climatizată este prevăzută și cu instalație de încălzire cu corpuri statice, puterea termică disipată de acestea se consideră ca fiind o degajare de căldură la interiorul zonei climatizate; ... f) alte surse - în funcție de destinația spațiului respectiv se pot lua în considerare și alte degajări de căldură (exemple: mâncare - zone în care se servește o mare
NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234421_a_235750]
-
Ne așteptăm acum ca inflația să atingă valorile maxime în lunile următoare, situându-se undeva puțin peste 8%, înainte de a începe să scadă, în 2011. Excluzând majorări semnificative într-o a doua rundă, efectele nivelului prețurilor ar trebui să se disipeze după jumătatea lui 2011, permițând astfel realizarea țintei pe 2011 de 3%±1 puncte procentuale. Există însă riscuri, dacă efectele de runda a doua se materializează sau dacă se produc ajustări semnificative ale prețurilor administrate. Deși caracterul singular al majorării
LEGE nr. 286 din 14 decembrie 2011 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 22 decembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 7 ianuarie 2011, şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238444_a_239773]
-
la alimente, ar putea împinge inflația cam cu 3'bd - 4'bd puncte procentuale peste traiectoria proiectată, situând-o la 7-8% la sfârșitul lui 2010. Excluzând majorări semnificative într-o a doua rundă, efectele nivelului prețurilor ar trebui să se disipeze după jumătatea lui 2011, permițând astfel realizarea țintei pe 2011 de 3% ± 1 punct procentual. 24. Deși caracterul singular al majorării prețurilor induse de TVA nu justifică un răspuns de politică monetară, se impune o vigilență sporită pentru menținerea sub
LEGE nr. 84 din 6 iunie 2011 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 24 septembrie 2010, şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232978_a_234307]
-
în limbi străine, Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii, Competența digitală, A învăța să înveți, Competențe sociale și civice, Inițiativă și antreprenoriat, Sensibilizare și exprimare culturală. Definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini, competențele-cheie sunt disipate pe nivelul gimnazial, în mod aplicat, în 10-14 discipline care se studiază începând cu clasa a V-a. Configurate să construiască profilul de formare al omului capabil să aibă o viață împlinită, competențele solicită școala la crearea unui context educațional
ORDIN nr. 3.960 din 3 mai 2012 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina opţională "Dezvoltarea abilităţilor de viaţă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241835_a_243164]