1,603 matches
-
puterii economice și politice americane acoperă sensul noțiunii de globalism, cel mai adesea confundat cu conținutul conceptului globalizării ca esență a celei de-a doua modernități. Valorile ce prefigurează arhitectura globalizării resimt rezistența bine sponsorizată a valorilor primei modernități, iar dislocarea lor presupune un interval mai mare de timp, greu de precizat, dar la capătul căruia modul orizontal de gestiune a puterilor va fi prevalent. Schimbarea radicală nu este una care vizează instantaneitatea timpului, ci are structura de frontieră între ere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu este decât o soluție vremelnică, fiind mult prea opusă fluidității vieții și surprizelor pe care ea le oferă, surprize în stare să pună bețe în roate tuturor programelor. Va exista întotdeauna un punct slab, o breșă, un început al dislocării. Britannicus sau supravegherea totalitarătc "Britannicus sau supravegherea totalitară" În Britannicus asistăm - formula îi aparține lui Roland Barthes - la nașterea „monstrului”. La luarea puterii și la expunerea strategiilor adoptate în acest scop. O atare lectură politică a piesei nu poate ignora
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pe arterele de comunicație, ambuscade În defileele marilor râuri (Someș, Mureș, Olt), organizarea unor răscoale țărănești Împotriva colectivizării etc. Contrapropaganda elaborată și lansată de grupurile de rezistență Împotriva ideologiei comuniste s-a concretizat În tipărirea și răspândirea unor manifeste, În dislocarea lozincilor și tablourilor, a simbolurilor comuniste, În distrugerea registrelor de cote și dări din zona rurală, În paralel cu intensificarea propagandei anticomuniste de la om la om. Acțiunile justițiare, punitive În fața abuzurilor autorităților comuniste constituiau, alături de obiectivele strategice, al doilea set
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
agricole colective, ale primăriilor, ale posturilor de miliție etc. Furtul valorilor mobile și devastarea au Însoțit mai peste tot această preluare „revoluționară” a bunurilor confiscate 14. Operațiunea de deportare a fost În afara legii, Întrucât Decretul nr. 83/1949 nu prevedea dislocarea și fixarea domiciliului obligatoriu. Faptul a fost sesizat ulterior chiar de autoritățile comuniste și, pentru a exista un temei legal, a fost emisă Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 1154 din 26 octombrie 1950, modificată prin HCM nr. 344 din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
singura măsura de represiune luată Împotriva populației germane din România În anii ’50. Pe lângă exproprierea pământurilor, a caselor, a inventarului agricol și a animalelor, În conformitate cu reforma agrară din martie 1945 (art. 3, alin. 9), se va duce o politică de dislocare a comunităților germane etnic omogene, În principal rurale, prin dirijarea spre acestea a unor coloniști din zona de vest a țării, a celor refugiați din Basarabia și Bucovina sau a unor coloniști macedoneni 6. Germanii au fost obligați să-i
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
despre eventuale Încercări de regrupare politică sau de revoltă. Supravegherea a durat până târziu, Securitatea plângându-se În permanență că măsurile luate nu au fost suficiente, astfel Încât, În martie 1955, În preajma eliberării deportaților din Bărăgan, generalul Nicolski Alexandru cere serviciului Dislocări și Domicilii Obligatorii de la Ministerul Afacerilor Interne să pună „accent pe recrutarea agenturii” (a informatorilor), implicându-i În această acțiune pe șefii birourilor din regiuni și raioane 15. Instalați cu forța În Bărăgan, cei deportați din zona frontierei de sud-vest
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vorba de o răsturnare brutală a destinului lor, una nefastă, care i-a obligat să-și reconsidere proiectele de viață și, Întrucât au fost persecutați multă vreme după ce li s-au ridicat restricțiile domiciliare și au fost deposedați prin actul dislocării de cea mai mare parte a bunurilor lor, i-a obligat să-și ascundă, atât cât a fost posibil, trecutul. Hiatusului provocat de transmiterea bunurilor i se asocia astfel unul al transmiterii memoriei, ambele cu consecințe importante asupra percepției identității
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
povesti Într-un catharsis necesar pare, În aceste condiții, miza cea mai importantă a relatărilor. Dar, În mod cert, nu este singura și nici nu e evident că este cea mai importantă. Un deportat era un om căruia, În momentul dislocării, i se ridicau actele de identitate, Înlocuite cu o simplă adeverință cu DO. I se refuza o minimă demnitate, aceea de cetățean, fiind identificat doar cu statutul de „dislocat”, un vinovat, un marginal, „un fel de apatrid”, cum spune unul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cioroianu) a lui Ceaușescu. În acest fel se poate explica și campania obsedantă a demolărilor 20 vizând În special edificiile de cult, de exemplu, biserica Văcărești 21, aflată În patrimoniul UNESCO. În cel mai bun caz, acestea sunt cruțate prin dislocarea și deplasarea lor pentru a le izola, a le ecrana. Izbânzile conducătorului sunt marcate de ctitorii, practic orice construcție de anvergură pe care o dictează și o coordonează Ceaușescu va purta acest nume, de la Canalul Dunăre - Marea Neagră (proiectul se reia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
doar să constate diferențe între cultura sa și cultura-gazdă, manifestă un interes moderat față de aceste diferențe, este amuzat sau surprins de acestea. Șocul cultural se manifestă în timpul contactelor mai lungi ale individului cu o nouă cultură. Este o reacție la dislocarea culturală, manifestată ca stare de anxietate ce apare în momentul când individul își pierde sistemul familiar de semne și simboluri. Se manifestă ca incapacitate temporară de comunicare acompaniată de stări emoționale negative (confuzie, neînțelegere, jenă, iritare, frustrare, rușine, furie). Termenul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a reflecta asupra simțurilor acestuia, de a negocia relația trupului și a conștiinței cu spațiul. Procesul de interfațare tehnologică a identității nu este străin de problematicile redefinirii și repracticării naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
narcisistă manifestată în cadrul realității virtuale sau seducția nemuririi și a indestructibilității, dincolo de biologia degradabilă, din discursul cyberspațial sau cel a ingineriei genetice sunt emblematice pentru aspectele psihologice ale identității virtuale (vezi Adams, 2000Ă. Identitatea la interfață este problematizată în conjuncturile dislocării eului unitar și referențial, în ocurențele sciziunii dintre teama față de efemeritatea umană și speranța în supraviețuirea digitală, în circumstanțele insecurității și ale dezordinii vieții interioare. De la anxietate la paranoia, impactul psihologic negativ al identității transmutabile se poate regăsi dincolo de idealurile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vorba de raportarea tensionantă, conflictuală la prezența ubicuă sau la intruziunea tehnologiilor acutale. Spre exemplu, am văzut în ce măsură impactul subiectiv al inserării tehnologiei în corpul biologic poate consta nu numai în teama față de fragmentarea mașinală a organismului, ci și față de dislocarea tehnologică a eului 25. O concluzie a acestui studiu este faptul că identitatea virtuală a (postăumanului nu poate exista fără corporalitate și fără materialitate, ci, dimpotrivă, interacționează cu identitatea real-fizică. Cu toate că subiectul (postăuman consemnează trecerea de la o existență predominant solidă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
freudismului. Nu dorește a se desprinde de feminismul diferenței, promovând un esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul lor limbaj, diferit de cel masculin și bazat pe o cunoaștere intuitivă și discontinuă. În timp ce pentru Haraway, feminismul cyborgic înseamnă dislocarea dualismului organic-mașinic sau a binarismului materialism-idealism în înțelesuri existențiale și social-politice, pentru Plant, feminismul digital este o ocazie de implementare a unui transcendentalism feminin. Autoarea nu dorește să utilizeze Internetul și noile medii virtuale în scopul ștergerii diferențelor de gen
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1. Incapacitatea birocrației de a soluționa probleme. Într-un articol al său, sociologul american Robert K. Merton (1940) afirmă că modul în care sunt alocate stimulentele îi face pe funcționari să se orienteze doar pe îndeplinirea consecventă a procedurilor și „dislocarea scopurilor”. Ei pot fi sancționați doar dacă încalcă regulile și sunt promovați atunci când le aplică consecvent. În felul acesta, birocratul virtuos ajunge să piardă din vedere scopurile și transformă procedurile în finalități; mijloacele devin scopuri în sine, sunt reificate, iar
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
evidențiată și de Philip Selznick (1949) încercetarea sa asupra Tennessee Valley Authority. El arată cum, într-o organizație publică înființată în cadrul programului New Deal1 pentru dezvoltarea comunitară din zona văii agricole a râului Tennessee, rolul structurilor informale devine crucial în dislocarea obiectivelor inițiale ale autorității. Structurile informale se creează atât în interiorul autorității pe criterii de specializare și expertiză comună, cât și prin atragerea unor membri din comunitate, ajungându-se la formarea unor rețele consolidate, cu obiective specifice legate de propriile sarcini
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale (referințe de pre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de propoziții. Sintaxa textului narativ își construiește trăsăturile distinctive pe spații mai ample, cea mai mare relevanță avândo incipitul, finalul și secvențele textuale care diferențiază planul sintactic al naratorului de cel al personajelor (construcții sintactice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
deschis semnificațiilor; rețele lexicale tematice, câmpuri semantice, termeni cu ocurență rară; - nivelul sintactic: structurarea riguroasă a textului, astfel încât fiecare secvență textuală participă la relevanța estetică a creației; procedeele și figurile de construcție au rol definitoriu în producerea semnificației (recurența, simetria, dislocarea, elipsa, opoziția); - la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă în structuri imagistice, în spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ziua, mă bate clipa. (T. Arghezi) Inversiunea poetică vizează modificarea expresivă a topicii obișnuite în propo ziție sau în frază; cuvântul/enunțul transferat în poziția primă își amplifică relevanța: Porni lucea fărul. Creșteau / În cer a lui aripe. (M. Eminescu) Dislocarea sintactică se evidențiază în construcția atipică a enunțului, prin izolarea a doi termeni dependenți sintactic între care se intercalează alte părți de propoziție. Această scindare a grupului conferă un relief stilistic neobișnuit fiecărui element textual, contribuind la sporirea ambiguității discursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
arte, din sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor stilistice, contaminarea acestora în același text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
căutarea identității și a originii, familia biologică și „familia“ spirituală, amnezia și anamneza, raportul dintre individ și istorie, războiul și consecințele lui nefaste, iubirea și trădarea ei, viața și moartea, cunoașterea și ignoranța, și, desigur, tema povestirii și a povestitorului. Dislocarea narațiunii este motivată și de condiția de orfani a celor trei personaje, fiecare fiind protagonist al unei „căutări“. Zare Popescu o caută, timp de trei ani, pe Ana; deși o găsește întrun sat de lângă Sfântu Gheorghe și apoi fata îi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
E. Becher, op. cit., p. 14. 172 A. Marga, op. cit., p. 62. 173 Cf. A. Comte, op. cit., p. 278. 174 A. Marga arată pe bună dreptate că la Comte istorie au "doar conținuturile structurilor sociale, dar nu și structurile înseși", fiindcă "dislocarea lor ar antrena în mod inevitabil <<haosul>>" (op. cit., p. 22). 175 Referindu-se la "structura revoluțiilor științifice", Kuhn arată că în "trecerea de la o paradigmă în stare de criză la o nouă paradigmă" nu mai avem de-a face cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
din compunerea structurilor marine sau aeropurtate), baze mixte aeronavale sau aeroterestre, baze de rachete, centre de stat major, comunicații și control, baze logistice și de mentenanță. Vor fi luate în calcul doar bazele cu statut permanent sau cu termen de dislocare nedeterminat, fără cuantificarea locațiilor temporare de staționare a unorsubunități(de exemplu, locațiile de cazarmare a numeroaselor contigente străine dislocate temporar în Irak, printre care și cele românești etc.). Totodată, vor fi luate în calcul și bazele permanente situate în teritorii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
între figuri și între tehnici de figurare, în domeniile analizei limbajului, în teoriile lingvistice, reprezentarea are funcția de a disocia și descompune ordinea lucrurilor pentru a accentua diferențele dintre acestea, dintre aspectele vizibile. Comentariul (critic) e o formă comună de dislocare. Însă această "dislocare" nu se poate face oricum, ci într-o serie cronologic-enunțiativă a evidențelor, o serie non-partinică a spuselor, într-o explorare a potențialului de creație a unei X, Y, Z teorie, carte, idee... Dislocările se manifestă în forme
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]