1,391 matches
-
perioad) anume, de la r)zboi încoace, lumea a fost bipolar). Puțini par s) cread) că ea r)mane așa. De ani de zile, Walter Lippmann a scris despre lumea bipolar) că aflându-se în permanent) într-un proces de rapid) disoluție (de exemplu, 1950 și 1963). Mulți alții conținu) în prezent tradiția pe care el a instituit-o atât de ferm. În obținerea concluziei c) bipolaritatea este pe cale de dispariție, sau deja disp)rut), este implicat) o num)rare bizar). Înclinația
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de a rezolva probleme se presupune c) le-ar poziționă pe o treapt) mai înalt) sau mai joas). În locul capabilit)ților, pot fi studiate relațiile dintre state, iar de vreme ce ultimele sunt întotdeauna multilaterale, lumea se presupune a fi multipolar). Astfel, disoluția blocurilor era menit) s) semnalizeze sfârșitul bipolarit)ții, chiar dac) a infera bipolaritatea din existența blocurilor înseamn), în fond, a confundă, relațiile dintre state cu capabilit)țile acestora. Lumea nu a fost niciodat) bipolar) pentru c) dou) blocuri s-au
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
f)cut s) fie strâns interdependenți. Interdependenta aliaților, plus intensitatea competiției dintre cele dou) tabere, însemna c), în timp ce orice tar) își putea angaja asociații, nici una, din nici o tab)r), nu putea exercita controlul. Dac) Austro-Ungaria marșa, Germania trebuia s) urmeze; disoluția Imperiului Austro-Ungar ar fi l)sat Germania singur) în mijlocul Europei. Dac) Franța marșa, Rusia trebuia s) urmeze; o victorie german) asupra Franței ar fi însemnat o înfrângere pentru Rusia. Și așa se petreceau lucrurile peste tot, în interiorul cercului vicios. Întrucât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
una pe cealalt). Aceast) situație, dac) este corect observat) și exploatat), permite o anumit) r)sturnare a semnificației expansiunii globale americane, o expansiune asumat) în mod ironic, în numele opoziției fâț) de comunism. Maturizarea lumii bipolare este cu ușurinț) confundat) cu disoluția să. La mijlocul anilor 1970, declinul competiției hegemonice, într-o er) a destinderii, precum și proeminenta a relațiilor dintre nord și sud i-au determinat pe mulți s) cread) c) lumea nu mai putea fi definit) în termeni bipolari. Ins) declinul competiției
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
social destul de larg; efectele contradictorii ale capitalismului în plan social-economic; cultura politică paseistă, cea sămănătoristă ori poporanistă, opuse celei burgheze, mult mai firavă; precaritatea morală a clasei politice, care a intrat, la sfârșitul ciclului interbelic, într-un proces accelerat de disoluție, la care se adaugă inconsistența asumării valorilor și a culturii politice democratice; soluțiile mesianice promovate de carlism, dar și de regimurile legionar și antonescian, care au coincis cu aruncarea peste bord, fără o rezistență semnificativă a instituțiilor și a culturii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Solaris aparține „canonului” postmodern, narațiunea apocaliptică (the apocalypse narrative, ilustrată de nume precum A.Burgess, R.Hoban, K.Vonnegut, D.Lessing) fiind una dintre speciile la modă ale romanului contemporan. Sensibilitate orfică, dar în regimul negativului, al deconstrucției și al disoluției, poetul imaginează o apocalipsă universală care coincide cu apocalipsa interioară. Violența imaginii (imaginea recurentă a ferăstrăului, emblematică pentru spiritul modernist, în opinia lui Hugo Friedrich), tehnici ce amintesc de dicteul automat și de colajul avangardist, ilogicul asocierilor verbale, lipsa de
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
unui neam. Acest vast tablou simbolic se adumbrește în structura complexă a ciclului de poeme Titanic, în care combină original și straniu imaginea marelui vas scufundat în 1912, devenit aproape firesc semn al unei civilizații îndreptându-se inconștientă spre neantul disoluției valorilor sale, cu cea a lui Robinson, supraviețuitorul, nimerit însă nu în paradisul insular, ci în infernul orașelor. Expresia poetică se desface în imagini nude, directe, care transmit „radiografiile” unei lumi despuiate de iluzii, într-o călătorie închipuită până dincolo de
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
stihuri dedicate țării, caracterizate printr-o dragoste vibrantă față de plaiurile românești, se strecoară accente nostalgice, în acord cu o predilecție bine marcată atât tematic, cât și stilistic, spre confesiune. În Cântece de țară, rătăcit printre clădirile orașului, poetul are revelația disoluției în citadin a atmosferei satului de acasă: „Orașu-i îmbracă culoarea diurn,/ Din ziduri respiră stejari,/ Ploile fug pe străzi cu pași mari, / Găleata soarelui se ciocnește de turn” - Câmpul. În Semne pe scut vara devine, prin imaginea razei transformate în
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
cetățenii (comunitățile) lui. Arieratele și firmele-căpușă au reprezentat soluțiile pe care tehnocrația industrială le-a oferit drept compromis al rezolvării unor conflicte ce păreau, pe de o parte, ireductibile, iar pe de altă parte, de nerezolvat și care amenințau cu disoluția statului și a societății. Arieratele anihilau puterea deținătorilor centrali, naționali și internaționali asupra economiei locale, iar firmele-căpușă exprimau insubordonarea birocrațiilor locale față de birocrația națională și politicile guvernamentale. Victoria nu era absolută. Compromisul provenea din faptul că amândouă erau ilegale și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
face ca viziunea sa să fie organică”. Această percepere specială a timpului dobândește înfățișări particulare în O, rămâi, expresie a unui timp paradisiac, în Afară-i toamnă („timpul încărcat de tristețe și fatalitate”), în vreme ce în Epigonii sentimentul dominant este al disoluției lucrurilor, al unui timp trecând inexorabil. Progresiv, poetul „a răsturnat perspectiva timpului, întorcând ochii (de la viitor) spre trecut, unde a stabilit plenitudinea lucrurilor cari în prezent trec, se duc, se destramă și mor”. G. a tradus o selecție din poezia
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
funcțiilor familiei; familia ca element al structurii sociale, interrelațiile dintre ea și alte instituții; rolurile și activitățile din familie; raportul părinți-copii, socializarea și educația; factorii sociali în alegerea partenerului de cuplu conjugal; ciclurile de viață familială; cauze și consecințe ale disoluției (de drept sau de fapt, formale sau informale) familiale. Alături de acestea, cei mai mulți autori includ și problemele menajului și gospodăririi, nu numai din punctul de vedere al distribuirii sarcinilor și al așteptărilor de rol, ci și din punct de vedere economico-bugetar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
astfel foarte numeroase. După Sussman (1982), în Paris, în jurul anului 1800, numai 1 din 30 de copii era alăptat și îngrijit de propria mamă. • Divorțialitatea și recăsătorirea focalizează un număr impresionant de studii. Se urmărește depistarea variabilelor relevante implicate în disoluția mariajului. Patru seturi principale de variabile (independente) sunt considerate răspunzătoare pentru divorț: condițiile premaritale (școlaritate, vârstă, etnie, religie); „investițiile” (materiale și psihologice) pe care partenerii le fac la căsătorie și în timpul ei; forțele pieței de muncă (ocupația soților, veniturile, șomajul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
context de coparticipare (cum este și cel familial) nu judecă „dreptatea” doar după egalitatea simplă „cât mi-ai dat, atât îți dau și eu”, ci după egalitatea raportului dintre „cât dai, cât primești”. Se apreciază că o cauză majoră a disoluției familiei este atunci când unul sau amândoi soții percep o inegalitate profundă în raportul respectiv. Tăria și atracția exercitate de paradigma costuri-beneficii constau în aceea că ea utilizează un avansat aparat matematic (teoria jocurilor, ecuații min-max ș.a.m.d.). Mulți experți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
uzul personal al tânărului. Cunoașterea variabilității socioculturale a familiei, a rezultatelor experimentale și statistice privind variabilele ce intervin în relațiile de prietenie și dragoste și în selecția partenerului conjugal, a dinamicii rolurilor și comportamentelor din familie, factorii de risc ai disoluției cuplului etc. reprezintă avantaje în optimizarea deciziilor de căsătorie și a vieții de familie în general. Desigur, ar fi naiv să credem că atare cunoștințe asigură automat o mai bună reușită în mariaj. Alți parametri - trăsături de personalitate, cum ar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ești loial cu partenerul (și declari ca atare), dar odată întrebat, acesta va răspunde că nu a simțit așa ceva. Oricum, neînțelegerile grave din familie, nerezolvarea lor, însoțite de insatisfacții cronice sau episoade emoționale tulburătoare, conduc, în cele din urmă, la disoluția cuplului, chiar dacă nu întotdeauna aceasta înseamnă separare legală. 6.4. Ciclul vieții familialetc " 6.4. Ciclul vieții familiale" Un traseu complet al indivizilor în societatea contemporană referitor la căsătorie și familie ar fi: întâlnirea („se face cunoștință”), perioada de curte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
flagrantă în efectuarea treburilor gospodărești, de gelozie. După cum arătam în subcapitolul 5.3.2., în viziunea mea, aceste caracteristici sunt atât de interdependente, încât formează un sindrom al incapacității de conviețuire normală care duce, în marea majoritate a cazurilor, la disoluția familială. În acest spirit, violența familială poate fi considerată o cauză directă a divorțului, dar și o variabilă intermediară, în sensul că ea cumulează efectele unor factori sociali și psihologici (situație materială precară, incompatibilitate de statut educațional, consum de alcool
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum se mai spune. Într-adevăr, în multe familii, cei doi soți nu mai au practic o viață comună, deși din pricina copiilor, a profesiunilor sau din alte motive, ei nu se despart oficial. Am putea deosebi trei tipuri principale de disoluție maritală: despărțirea în fapt, dar cu locuință comună; separarea totală (și în ceea ce privește locuința), dar fără divorț; divorțul (despărțirea juridică). Primul caz se întâlnește mai des în țări mai puțin dezvoltate, unde locuința este o problemă, iar al doilea, în țări
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt răspândite teoriile de nivel microsocial care practică individualismul metodologic, pornesc adică de la interesele, informațiile și strategiile actorilor individuali. G. Levinger (1979) oferă un model explicativ al disrupției conjugale cu trei dimensiuni: atractivitatea maritală, alternativele existente și barierele ce împiedică disoluția. Indivizii iau decizii în funcție de recompensele și costurile percepute. Se includ factori de natură economică și îndeosebi psihosocială (constrângerile religioase, presiunea rudelor, satisfacții atitudinale și simbolice). Asumpția centrală a teoriei lui G. Becker (1991) este că, prin căsătorie, indivizii încearcă să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deoarece, pe de o parte, după căsătorie informația devine mult mai bogată și apar eventualele incompatibilități, iar pe de altă parte, odată cu trecerea anilor se acumulează un capital marital specific, cum sunt copiii și proprietățile a căror valoare scade, prin disoluție, pentru fiecare. Și întrucât partenerii nu sunt dispuși să piardă în jocul cu viața, ei vor ajunge mai greu la hotărârea de a divorța. Teoria lui G. Becker face predicții valide și pentru constatarea că, cu cât statutul socioeconomic e
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele calitative (vezi capitolul 2). Factorii și variabilele mai specifice ar putea fi grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA, și soțiile care nu au reușit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tendința ca mariajele interetnice să fie mai puțin stabile. În general, cu cât distanța culturală dintre partenerii conjugali este mai mare, cu atât și șansele de despărțire sunt sporite. Distanța culturală înseamnă școlaritate, capital cultural, dar și etnie. Diferențieri în disoluția maritală s-au constatat și comparând grupurile etnice între ele. În SUA, cuplurile de culoare sunt mai predispuse la destrămare. Controlându-se variabile-cheie (școlaritatea, statutul socioeconomic, vârsta etc.), s-a evidențiat determinația factorului etnic. Negresele divorțează mai mult, dar mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la factorii „obiectivi” la cei „subiectivi” au fost deja descrise, altele urmează în pasajele următoare. 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporaltc " 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal" În mod tipic, divorțul este punctul final al unui proces de disoluție maritală. El nu poate fi surprins prin date oficiale statistice, așa cum se întâmplă cu divorțialitatea. Studiile pe această temă fac apel la intervievarea subiecților implicați, adică la percepția lor asupra fenomenului. Multe cercetări referitoare la motivele pentru care partenerii conjugali
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afectează gândul la divorț la femei, dar nu și la bărbați. Alți cercetători (Udry, 1981; Booth et al., 1985) au urmărit corelația dintre percepția alternativelor maritale și resursele obiective (materiale și psihosociale) ale partenerilor, constatând o toleranță mai mare față de disoluție când resursele sunt mai mari și alternativele dorite sunt percepute ca fiind accesibile. O cercetare citată de G. Bryjak și M. Soroka (2001, pp. 200-201), efectuată de un trio de psihologi (Buechlman, Gottman, Katz, 1992) prin intervievarea intensivă a 52
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu uităm că indiferent de cât de „false” sau „adevărate” sunt credințele oamenilor, ele le ghidează acțiunile și în destule cazuri devin adevărate, materializate prin mecanismul „profețiilor care se autoîndeplinesc” (vezi și Radu-Geng, 2003). Investigarea mai îndeaproape a procesului de disoluție conjugală și familială presupune, de aceea, combinarea unor indicatori ai subiectivității (percepției) cu indicatori obiectivi (comportamentali, caracteristici socioeconomice și de altă natură), ceea ce implică cuplarea studiilor calitative cu date statistice demografice și economice de mare anvergură. 7.1.5. Consecințe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
simt o criză de autoritate. Cercetări mai extinse și profunde (Furstenberg, Spanier, 1987; Goldenberg, Goldenberg, 1994; Ganong, Coleman, 1994) au dezvăluit complexitatea procesului de recăsătorire, a satisfacției și stabilității maritale și a cauzelor care determină o probabilitate mai mare a disoluției conjugale la aceste familii. Constatări mai relevante sunt: • Așteptările față de noua căsătorie sunt oarecum contradictorii: având deja o experiență maritală și o deziluzie, unul sau cei doi parteneri sunt mai realiști, dar în același timp, tocmai fiindcă relația conjugală anterioară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]