645 matches
-
între informațiile care ajung la el și părerile sale. Când o informație este în disonanță cu o părere (o credință, un comportament, etc.Ă, acest lucru creează o stare neplăcută pentru individ. Pentru a o evita, el încearcă să reducă disonanța modificând una din cele două poziții contradictorii, sau pe amândouă. Căutarea de informații care să confirme părerile sale este una din strategiile pe care le poate utiliza pentru a-și consolida părerea inițială. Evitarea informațiilor discordante este alta. Goetzman și
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
la cititor („tema tăcerii“ din poeziiă, despre forța iradiantă a mitului eminescian, ajuns să inspire operații subtile de sabotaj, precum în palpitantul „Dosar M“ din 1885, despre experimentele ironice realizate de către inteligentul Caragiale, autor cu un perfect auz al tuturor disonanțelor encomiastice, al ipocriziei cuprinse în tămâiere, al imposturii epigonilor eminescieni. Romanța eminesciană este și ea excelent analizată ca text „subversiv“, care amenință coerența transparentă a genului, „falsificându-l“ prin note de neașteptată profunzime și de o prospețime care nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
dar ascunsă, inima cea bună caută bucuroasă să atragă atenția, luînd cuvîntul în mod direct, așa încît cordialitatea se prefăcea în sentimentalitate. Se adauga la aceasta optimismul simplu al epocii, care făcea viața sufletească superficială. Se trecea cu ușurință peste disonanțe. Sensibilitatea pentru infinit și misterios, care fusese atît d dezvoltată la Shakespeare și la Milton, era pe cale să se piardă la poeții acestei epoci 102. A fost totuși important faptul că a apărut acel curent spiritual și literar care a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cealaltă în vederea răspândirii și se transmit în societate, precum genele în interiorul unei specii. Culture jammer-ul vrea să folosească puterea memelor. Trebuie să identifice macromemele și metamemele și să le instige împotriva memelor concernelor. Un metameme desăvârșit trebuie să genereze o disonanță cognitivă de cel mai înalt nivel. Spoturile publicitare, anti-afișele și subvertising-ul se perindă prin realitatea noastră mediatizată și dezvăluie momentul gol al spectacolului. Distorsionarea mesajului nu face referire în primul rând la produs. Disonanța cognitivă ia naștere pe un plan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
metameme desăvârșit trebuie să genereze o disonanță cognitivă de cel mai înalt nivel. Spoturile publicitare, anti-afișele și subvertising-ul se perindă prin realitatea noastră mediatizată și dezvăluie momentul gol al spectacolului. Distorsionarea mesajului nu face referire în primul rând la produs. Disonanța cognitivă ia naștere pe un plan mai general, acolo unde valorile comunicate ale originalului sunt puse sub semnul întrebării. Iată un avantaj al acestei tehnici: culture jammer-ul poate lăsa imaginea valorând milioane a oponentului să lucreze pentru el. Insurecția nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
întrucît ar pune în pericol coabitarea, dacă ar fi acceptată teoria lui Balladur. Această compatibilitate este necesară pentru a pregăti scadența electorală în cele mai bune condiții. Situația ar putea fi conceptualizată din perspectiva rolurilor: cum pot fi interpretate fără disonanță roluri diferite? și din perspectiva jocurilor: cum să cooperăm, cu alte cuvinte, cum să ne comportăm pe plan instituțional într-un joc cu miză, luptînd în același timp pentru a ne întări șansele de succes în calitate de candidat, într-o confruntare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
experimentatorului care-i insultaseră, indivizii devin și mai ostili față de provocator. Într-adevăr, după ce individul și-a manifestat violența, el retrăiește experiența subiectivă a unui conflict interior ce se duce între normele sale morale și consecințele imediate ale actelor sale (disonanță cognitivă), mai ales dacă victima este inocentă. Pentru a reduce conflictul și a rezolva problema morală, individul își poate insufla că provocarea durerii unei alte persoane nu este indecentă. De aceea încearcă să-l considere pe celălalt vinovat, oricare n-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
astfel încât să se obțină rezultatele dorite/anticipate. Dată fiind apropierea dintre psihologia socială și perspectiva asupra comunicării ca proces de influență, nu este surprinzător faptul că teoriile clasice propuse la mijlocul secolului trecut cu privire la dinamica grupurilor (Kurt Lewin), persuasiune (Carl Hovland), disonanță cognitivă (Leon Festinger) au fost repede preluate de teoria și cercetarea comunicării, tendință care s-a menținut o bună perioadă de timp și care, într-o măsură considerabilă, este prezentă și astăzi. Psihologia socială va fi răspunzătoare pentru impunerea ideii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Funcțiile mass-media (Lasswell, Merton și Lazarsfeld). 5. Teoriile cu privire la dinamica procesului de comunicare în interiorul grupului (Lewin). 6. Teoria cu privire la rolul mass-media în consolidarea stereotipurilor (Cooper și Marie Jahoda). 7. Teoriile cu privire la expunerea, atenția, percepția și rememorarea selective (Schramm). 8. Teoria disonanței cognitive (Festinger), studiile cu privire la difuzarea inovațiilor (Ryan și Gross, continuate de către Rogers). 9. Teoria învățării sociale (Bandura). 10. Teoriile privind difuzarea știrilor și competiția dintre rețelele interpersonale și mass-media (Deutschmann). 11. Teoriile privind criteriile de actualitate - newsworthiness criteria (Galtung și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dintre individ și societate. Important este să renunțăm la obișnuința de a-i trata ca entități distincte. Mai mult, psihologia socială, în latura sa experimentală, studiază conflictul ca inițiator al schimbării. În acest sens putem face apel fie la teoria disonanței cognitive a lui Festinger (1957), fie la teoria divergențelor de opinie în polarizarea colectivă a lui Doise și Moscovici (1984). Confruntată uneori cu stereotipii de gândire și acțiune, educația poate evidenția efectele nocive ale acestora: instalarea neîncrederii și a climatului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
informația care le ajută să avanseze în cariera lor politică, media selectează știrile pe care le consideră cele mai atractive pentru audiență, fără să-și riște, în același timp, relația cu elitele politice și financiare, iar publicul tinde să evite disonanța cognitivă și caută informații care să îi susțină părerile. Din ce în ce mai des, atunci când unii dintre membrii audienței nu sunt de acord cu încadrarea făcută de canalele de televiziune, sunt căutate știri în mediul online. Astfel, grație Internetului și accesului la resurse
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în alcătuirile lor și soarele e același." (p. 119) [25] "[Filaret:] -Sunt mulți? [Breb:] -Prea mulți, domnul meu; sărăcimea Bizanțului e o oaste fără număr. [Filaret:] -Mărire lui Dumnezeu: grădinile raiului sunt destul de largi ca să-i adăpostească." (p. 120) Dincolo de disonanța intelectuală și/sau afectivă dintre personaje 422, aceste texteme indică în același timp neîncrederea unuia dintre interlocutori în pertinența "discursului repetat". Într-o vreme de tulburări politice (care coincid, de altfel, cu intensificarea dramatismului romanului), indivizii ajung să pună la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și culte ale acestei povești se întâlnesc încă din Antichitate, atât în spațiul cultural greco-roman, cât și în cel iudaic (v. Graham Anderson, Fairytale in the Ancient World, Routledge, Londra/New York, 2000, pp. 24-42). 422 În ultimă instanță, o atare "disonanță" rămâne o proprietate constitutivă a dialogului in general. V. în acest sens considerațiile edificatoare ale Elenei Dragoș: "dialogul se naște mai cu seamă din neconcordanța sau opoziția atitudinii propoziționale a participanților la dialog și trebuie să ducă la schimbarea universului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu referire, în special, la conținutul disciplinei sale. Atitudinea elevului poate fi modificată spre bine dacă profesorul va reuși să: - ofere elevilor săi un mesaj persuasiv și foarte bine argumentat; - modeleze și/ sau să încurajeze comportamentele dezirabile și pertinente;inducă disonanță între componentele cognitive, afective și comportamentale ale atitudinilor; d) Necesitățile Necesitățile unui elev diferă enorm de cele ale altora. Cea mai cunoscută clasificare în acest sens și cea mai des utilizată este ierarhia necesităților realizată de A. Maslow; acesta le
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
locului de muncă pentru a satisface nevoile clientului. O dată ce emoțiile întră pe tărâmul organizației, ele nu mai sunt autentice și imaculate, deoarece devin standardizate în scopurile organizației. De cele mai multe ori, angajații trebuie să fie falși și să trăiască cu o disonanță emoțională, un conflict între sentimentele interioare și expresiile exterioare. Acest disconfort psihologic este maximizat atunci când angajații se comportă fals cu rea-credință, sau atunci când exprimă emoții prescrise pe care ei nu le consideră parte din munca lor. În cazul însoțitorilor de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ansamblul ei. Rezultatele evaluării schimbului cu organizația pot conduce, în accepțiunea lui Adams, la două situații: schimbul este perceput ca fiind echitabil, respectiv, schimbul este considerat inechitabil, fie în direcția sub-recompensării fie în direcția supra-recompensării. Inechitatea este definită ca o disonanță cognitivă, o tensiune pe care angajații caută să o diminueze sau să o elimine. De altfel, Adams afirmă că teoria echității poate fi văzută ca un caz particular al teoriei disonanței cognitive elaborată de Leon Festinger 7, a cărui discipol
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fie în direcția supra-recompensării. Inechitatea este definită ca o disonanță cognitivă, o tensiune pe care angajații caută să o diminueze sau să o elimine. De altfel, Adams afirmă că teoria echității poate fi văzută ca un caz particular al teoriei disonanței cognitive elaborată de Leon Festinger 7, a cărui discipol a fost. În final, teoria echității propune o serie de strategii pe care angajații le pot utiliza pentru a reduce inechitatea, fie prin modificarea contribuției ori a recompenselor, fie prin distorsiunea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
grup de referință pentru individ - Altul (Other). Când talerele balanței sunt egale referitor la contribuții/intrări și beneficii/ieșiri, individul nu ar trebui să resimtă stări negative, datorate sentimentelor de inechitate. Am observat la Adams o strânsă legătură cu teoria disonanței cognitive a lui Leon Festinger, pe care acesta o dezvoltă în A Theory of Cognitive Dissonance 5. Atunci când se referă la contribuții și la rezultate, Adams ia în calcul patru caracteristici ale acestora: recunoașterea, relevanța, aditivitatea și interșanjabilitatea. Autorul identifică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care acesta o dezvoltă în A Theory of Cognitive Dissonance 5. Atunci când se referă la contribuții și la rezultate, Adams ia în calcul patru caracteristici ale acestora: recunoașterea, relevanța, aditivitatea și interșanjabilitatea. Autorul identifică existența unor factori care pot produce disonanță între modul de gândire al individului și faptele sale. De exemplu, studenții se înscriu la universitate cu scopul de a dobândi și aprofunda cunoștințe; cu toate acestea, indiferent de atitudinea permisivă sau constrângătoare, unii recurg la mijloace de fraudă intelectuală
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
asumat prin dobândirea rolului de student; cunoștințele acumulate de ei nu vor fi suficiente pentru integrarea lor pe piața muncii. Conform argumentelor lui Festinger, ar trebui să existe, în căutarea echilibrului și armoniei, un drum către consonanța între cogniții. Reducerea disonanței poate avea loc fie printr-o schimbare în comportamentul persoanei, fie prin una atitudinală 6. Conform teoriei echității, discrepanța dintre cunoștințele însușite de studenți (inputs) și nota pe care aceștia ar primi-o ca și recompensă (outcomes) determină inechitatea. Postulatele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o schimbare în comportamentul persoanei, fie prin una atitudinală 6. Conform teoriei echității, discrepanța dintre cunoștințele însușite de studenți (inputs) și nota pe care aceștia ar primi-o ca și recompensă (outcomes) determină inechitatea. Postulatele propuse de Adams pentru teoria disonanței cognitive afirmă că (1) prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională în intensitate cu valoarea inechității, și că (2) tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată 7. Teoria echității
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
5 Alexandru Buzalic, Ekklesia, Editura Buna Vestire, Blaj, 2005, p. 15. 6 " În ceea ce privește viața de după moarte 35,4% dintre respondenți împărtășesc o astfel de credință, în timp ce 49,9% o resping, iar 14,7% nu știu sau nu răspund. De remarcat disonanța între procentul relativ mic al celor care cred într-una dintre valorile fundamentale ale creștinismului în raport cu ponderea mare a celor care își declară încrederea în Biserică (aproape 70%)," INSCOP Research, "În ce cred românii", aprilie 2013, www.inscop.ro/ aprilie-2013-in-ce-cred-romanii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
socio-istorică"825. Această idee reușește să pună la îndoială cerința modernă a universalității și necesității, fără a cădea într-un anarhism epistemologic. "Ea face posibilă convergența fără coincidență, concordanța care nu îngheață într-o impermeabilă asemănare și armonia care permite disonanța"826. Traducătoarea cărții așează acest proiect al lui Calvin O. Schrag în spațiul paradigmei de gândire holist-complementaristă, de care aminteam la începutul acestui capitol, alături de acele filosofii din ultima parte a secolului al XX-lea care urmăresc "cea de a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Mi-a venit să leșin (să mor) de rușine” - iată o expresie care face parte din arsenalul interacțional al persoanelor care țin la reputația lor, Încercând Într-un mod elegant să iasă dintr-o situație jenantă, umilitoare. Ea exprimă o disonanță personală, o diviziune internă profundă, o falie Între o imagine de sine edulcorată și mesajele despre aceasta transmise de ceilalți. Vorbește despre constatarea unei sfărmări violente a reprezentării confortabile de sine, despre un sentiment de ilegitimitate pe care-l Încearcă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de absorbție de bunuri și servicii (estimativ, pentru anul 2005, aproximativ 540 miliarde dolari). "Greenwashing" s-a născut din necesitatea penetrării unei anumite piețe cu condiția menajării unei sensibilități speciale a componenților acesteia. Ca exemplificare, vom prezenta câteva cazuri de disonanță comportamentală notorii ale unora dintre marile concerne internaționale. ALTRIA GROUP, INC. este "părintele" companiei PHILIP MORRIS, dar și proprietara KRAFT FOODS, cel mai mare producator american în domeniul alimentar. O serie de studii publicate în timp au atras atenția asupra
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]