823 matches
-
28.10.2002 Statistică întreprinderilor ANCHETĂ DE OPINIE PRIVIND SITUAȚIA ȘI PERSPECTIVELE ACTIVITĂȚII DIN COMERȚ 1. OBIECTIVUL, SFERA DE CUPRINDERE ȘI CONȚINUTUL CERCETĂRII Domeniul statistic: Statistică comerțului Obiectivul: Elaborarea previziunilor economice pe termen scurt și mediu, asupra activității din comerțul distributiv Sfera de cuprindere: întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul comerțului distributiv Tipul de cercetare: Cercetare statistică selectivă - anchetă calitativa de opinie Numărul de unități cercetate: 1300 Principalele variabile cercetate: Situația economică, volumul fizic al vânzărilor de marfuri, comenzile adresate
HOTĂRÂRE nr. 175 din 20 februarie 2002 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2002*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140604_a_141933]
-
ACTIVITĂȚII DIN COMERȚ 1. OBIECTIVUL, SFERA DE CUPRINDERE ȘI CONȚINUTUL CERCETĂRII Domeniul statistic: Statistică comerțului Obiectivul: Elaborarea previziunilor economice pe termen scurt și mediu, asupra activității din comerțul distributiv Sfera de cuprindere: întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul comerțului distributiv Tipul de cercetare: Cercetare statistică selectivă - anchetă calitativa de opinie Numărul de unități cercetate: 1300 Principalele variabile cercetate: Situația economică, volumul fizic al vânzărilor de marfuri, comenzile adresate furnizorilor, volumul stocurilor, situația financiară, numărul de salariați, prețurile, cauze de limitare
HOTĂRÂRE nr. 175 din 20 februarie 2002 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2002*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140604_a_141933]
-
volumul fizic al vânzărilor de marfuri, comenzile adresate furnizorilor, volumul stocurilor, situația financiară, numărul de salariați, prețurile, cauze de limitare a vânzărilor 2. FLUXUL INFORMAȚIILOR Unitățile furnizoare de date: Întreprinderile selectate din baza de sondaj cu activitate în domeniul comerțului distributiv Modul de colectare a datelor primare: Formular statistic auto-administrat A.CON.COM. Interviu prin telefon Periodicitate: Lunară Momentul/Perioadă de referință: Luna curentă Termenul limită de transmitere a datelor: A 15 zi calendaristica a lunii curente Locul de transmitere a
HOTĂRÂRE nr. 175 din 20 februarie 2002 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2002*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140604_a_141933]
-
28.11.2003 Statistică întreprinderilor ANCHETĂ DE OPINIE PRIVIND SITUAȚIA ȘI PERSPECTIVELE ACTIVITĂȚII DIN COMERȚ 1. OBIECTIVUL, SFERA DE CUPRINDERE ȘI CONȚINUTUL CERCETĂRII Domeniul statistic: Statistică comerțului Obiectivul: Elaborarea previziunilor economice pe termen scurt și mediu, asupra activității din comerțul distributiv Sfera de cuprindere: Întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul comerțului distributiv Tipul de cercetare: Cercetare statistică selectivă - anchetă calitativa de opinie Numărul de unități cercetate: 950 Principalele variabile cercetate: Situația economică, volumul fizic al vânzărilor de marfuri, comenzile adresate
PROGRAM din 18 decembrie 2002 privind cercetările statistice în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147461_a_148790]
-
ACTIVITĂȚII DIN COMERȚ 1. OBIECTIVUL, SFERA DE CUPRINDERE ȘI CONȚINUTUL CERCETĂRII Domeniul statistic: Statistică comerțului Obiectivul: Elaborarea previziunilor economice pe termen scurt și mediu, asupra activității din comerțul distributiv Sfera de cuprindere: Întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul comerțului distributiv Tipul de cercetare: Cercetare statistică selectivă - anchetă calitativa de opinie Numărul de unități cercetate: 950 Principalele variabile cercetate: Situația economică, volumul fizic al vânzărilor de marfuri, comenzile adresate furnizorilor, volumul stocurilor, situația financiară, numărul de salariați, prețurile, cauze de limitare
PROGRAM din 18 decembrie 2002 privind cercetările statistice în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147461_a_148790]
-
volumul fizic al vânzărilor de marfuri, comenzile adresate furnizorilor, volumul stocurilor, situația financiară, numărul de salariați, prețurile, cauze de limitare a vânzărilor 2. FLUXUL INFORMAȚIILOR Unitățile furnizoare de date: Întreprinderile selectate din baza de sondaj cu activitate în domeniul comerțului distributiv Modul de colectare a datelor primare: Formular statistic auto-administrat A.CON.COM. Interviu prin telefon Periodicitate: Lunară Momentul/Perioadă de referință: Luna curentă Termenul limită de transmitere a datelor: A 15 zi calendaristica a lunii Locul de transmitere a datelor
PROGRAM din 18 decembrie 2002 privind cercetările statistice în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147461_a_148790]
-
toți studenții - studenții. Observații: Pronumele mulți și puțini se apropie de adjectivul calificativ; cunosc diferite grade de intensitate: mai mulți, foarte mulți (puțini). De altfel, „formele de singular” sunt adjective calificative propriu-zise: multă vreme, puțin timp. d. pronume de cuantificare distributivă; exprimă numărul obiectelor devenit modalitate de organizare sau de distribuire a obiectelor: câte doi, câte trei: „Treptele erau putrede și negre - p-ici, pe colo lipsea câte una.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 29) Sub aspect deictic, pronumele de cuantificare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în opoziție cu morfemul Ø, marcă a nedeterminării: Doi au plecat, ceilalți se mai gândesc./ Cei doi au plecat, ceilalți se mai gândesc. Mulți au fost, puțini au rămas./ Cei mulți au plecat, cei puțini au rămas. Pronumele de cuantificare distributivă nu cunoaște categoria determinării. Numărultc "Num\rul" Categoria gramaticală a numărului este dominată de conținutul semantic, cantitativ, al termenilor clasei. În legătură cu aceasta, sub aspect semantic, singularul este reprezentat de un singur pronume: unu, celelalte reprezentând pluralul: doi, trei, patru etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai formă de plural. Formele de singular mult, multă sunt adjective calificative sau adverbe (mult, puțin). Realizează, în planul expresiei, opoziția singular-plural pronumele cu structură substantivală (zece, sută, milion, miliard etc.) din alcătuirea pronumelor compuse de cuantificare numerică simplă sau distributivă: douăzeci, trei milioane, câte cinci sute etc. Distincția singular-plural, impusă de termenul simplu din structura acestor numerale, este asigurată de dezinențe, aceleași din flexiunea substantivală: -e/-i (zece/douăzeci), -ă, -e/-i (o sută, o mie/două sute, două mii), -Ø/ -e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are natură semantică numai la unele pronume: singularul pronumelui de cuantificare simplă: unu/una, pronumele doi/două și termenii compuși pe baza lor: douăzeci și doi/douăzeci și două ș.a.m.d., la pronumele de cuantificare totalizatoare și de cuantificare distributivă compuse pe baza pronumelui doi: amândoi/amândouă, dar și tustrei/tustrele, câte doi/câte două, câte treizeci și doi/câte treizeci și două, pronumele de cuantificare nedeterminată: mulți/multe, câțiva/câteva. La feminin, plural, pronumele mulți, puțini și toți dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de gen (la plural) și la nivelul morfemului determinării: cei doi/cele două, cei câțiva/cele câteva. Cazultc "Cazul" În desfășurarea flexiunii cazuale, se accentuează deosebirile dintre subclasele pronumelui de cuantificare. Pronumele de cuantificare numerică simplă și pronumele de cuantificare distributivă realizează opozițiile cazuale prin flexiune analitică: • genitivul se exprimă prin morfemul a: Numele a doi dintre ei s-a șters., Am pus câte o masă în fața a câte patru. Observații: Pronumele de cuantificare distributivă se întrebuințează rar la genitiv. • dativul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numerică simplă și pronumele de cuantificare distributivă realizează opozițiile cazuale prin flexiune analitică: • genitivul se exprimă prin morfemul a: Numele a doi dintre ei s-a șters., Am pus câte o masă în fața a câte patru. Observații: Pronumele de cuantificare distributivă se întrebuințează rar la genitiv. • dativul (ambelor subcategorii de pronume) se exprimă prin morfemul la: Am dat la trei din ei câte un măr., Am dat un măr la câte doi. • nominativul are morfemul Ø, iar acuzativul morfemul pe, dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A mers săptămânal cu câte doi la film. Când pronumele nu se caracterizează prin trăsăturile ‘uman’ și ‘cunoscut’, distincția acuzativ-nominativ rămâne implicită în planul semantic al relației sintactice: Doi au venit. vs Doi ți-am trimis. Când pronumele de cuantificare distributivă realizează funcția de complement predicativ, distincția se fixează sintactic, prin intermediul complementului direct-regent nominal (pronominal): I-am așezat câte doi. față de S-au așezat câte doi. Pronumele de cuantificare colectivă și pronumele de cuantificare nedefinită se caracterizează prin flexiune sintetică. Opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
piară oamenii cu toți/S-ar naște iarăși oameni.” (M.Eminescu, I, p. 177); • atribut: „Moștenirea ta și-a tot: uitarea” (M. Eminescu, IV, p. 338), Gândurile multora sunt aceleași, dar puțini au curaj să le exprime. Pronumele de cuantificare distributivă realizează, în mod curent, gama cea mai redusă de funcții sintactice: complement predicativ, funcție specifică: S-au așezat câte doi., complement (indirect): Le-am dat la câte doi un album., atribut: Așezarea câte doi a fost cea mai potrivită. Pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțial. În dezvoltarea relației de dependență, pe poziția de regent se situează (uneori cu obligativitate) pronumele de cuantificare numerică și pronumele de cuantificare nedeterminată: „I-am văzut numai pe doi (câțiva) dintre ei.” Pronumele de cuantificare colectivă și de cuantificare distributivă nu ocupă în mod curent poziția de regent. În structura enunțului, pronumele de cuantificare se întrebuințează deopotrivă autonom: „Multe trec pe dinainte,/ În auz ne sună multe” (M. Eminescu, I, p. 194) și anaforic: „Sunt ani la mijloc și-ncă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ne-ntâlnirăm.” (Ibidem, p. 144) ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivul pronominal de cuantificare determină substantivul care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre studenți sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte îndrăznețe.” Varianta adjectivală a pronumelui unu și a pronumelui de cuantificare distributivă câte unu prezintă și forma o, respectiv câte o: o casă, câte o casă. Observații: Forma una (câte una) a adjectivului caracterizează stilul juridico-administrativ: Li se cuvine una casă (câte una casă). Opozițiile de gen, număr și caz, înscrise în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticii tradiționale sunt descrise și diferitele categorii de numerale, unele dezvoltând definiția generală, altele trecând dincolo de ea: 1. numerale cardinale: unu, doi, o sută etc. alte numerale cardinale: • colective: amândoi, tustrei etc. • fracționare: cincime, jumătate etc. • multiplicative: îndoit, înzecit etc. • distributive: câte doi, câte trei etc. • adverbiale: de două ori etc. 2. numerale cardinale: primul, întâiul, al doilea, al zecelea etc. Descrierea categoriilor de numerale și a valorilor acestora (substantivală, adverbială etc.) reflectă, pe de o parte, contradicția dintre denumire, definiție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de manifestare (bucurie, trăire interioară, sentimentul armoniei, înălțare sapirituală), până la descărcări explozive. Muzica nu este doar divertisment, cum este uneori apreciată superficial, sau numai o cale de sensibilizare, ci educă și dezvoltă procese psiho-intelectuale, priceperi și deprinderi, gândire logică, atenție distributivă și concentrată, memorie, spirit de ordine și disciplină. 5. Autonomia personală - nici un individ care trăiește într-o societate nu poate supraviețui fără un grad minim de autonomie personală. Autonomia personală se formează din copilărie, se dezvoltă printr-o permanentă recepție
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu privire la expertiza celorlalți în realizarea unei sarcini sunt corecte ) și împărtășire (gradul în care membrii unui grup au în comun anumite reprezentări). Borgatti și Cross (2003) consideră că o cerință de bază pe care trebuie să o satisfacă orice sistem distributiv al cunoașterii și expertizei este de a ști unde se află stocată informația în cadrul unei organizații, atunci când este nevoie de ea. Implicația directă a acestei cerințe constă în faptul că rețelele informale de comunicare profesională se dezvoltă în funcție de cunoașterea angajaților
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
elimină efectele produse de principiul echității. Potrivit lui Burgess și Nielsen (1974), dacă raportul dintre inputuri și outputuri pentru un actor i diferă în mare măsură de același raport în cazul unui actor j, atunci i va experimenta inechitatea sau injustiția distributivă. În consecință, actorii sociali pot defini drept inechitabile sau injuste tranzacțiile în care pentru inputurile egale profitul este inegal sau în care pentru inputurile inegale profitul este egal8. Pornind de la această definire a conceptului de echitate, unul dintre enunțurile teoretice
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de închidere a conturului poligonal cu vectorii componenți. Această regulă are avantajul când compunem (adunăm) mai mulți vectori coplanari și concurenți. reprezintă suma vectorilor ? , ? și ? concurenți în O și coplanari. Proprietățile sumei vectoriale: comutativă:? asociativă: ? distributivă: unde m și n sunt numere reale. 2. Scăderea vectorilor A scădea un vector ? dintr-un vector ? , însemnă a aduna la ? vectorul opus -? , adică: vector descăzut ? → vector scăzător ? → vector diferență Modul vectorului diferență ?
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
modulul vectorului dat ? se împarte la ? . Direcția vectorului ? ? este aceiași cu a vectorului ? , are același sens cu ? dacă p > 0 și de sens opus dacă p < 0. Înmulțirea vectorilor cu scalari este asociativă și distributivă: ? 7. Produsul scalar a doi vectori Produsul scalar a doi vectori constituie o mărime scalară, egală cu produsul modulelor vectorilor și cosinusului unghiului α dintre ei: ? Proprietățile produsului scalar: este comutativ: ? este distributiv: ? 8. Produsul vectorial
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scalari este asociativă și distributivă: ? 7. Produsul scalar a doi vectori Produsul scalar a doi vectori constituie o mărime scalară, egală cu produsul modulelor vectorilor și cosinusului unghiului α dintre ei: ? Proprietățile produsului scalar: este comutativ: ? este distributiv: ? 8. Produsul vectorial a doi vectori Produsul vectorial a doi vectori ? și ? se notează *și reprezintă un al treilea vector ? , având modulul: , unde α este unghiul dintre vectorii ? și ? ce sunt concurenți în O
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
concurenți în O și coplanari în planul format din cei doi vectori. Vectorul ? este perpendicular în O, modul se află cu relația ab sinα iar sensul în regula burghiului. Proprietățile produsului vectorial a doi vectori: este necomutativ: ?; este distributiv: ; este asociativ: . 1. MECANICĂ I. Cinematica punctului material. I.1. Definiții: mișcare mecanică: formă de mișcare în care un corp își modifică poziția față de alte corpuri într-un interval de timp. Un corp este în repaus dacă nu-și schimbă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]