778 matches
-
submucos și astfel favorizează refluxul 22; - Acțiunea relaxantă a progesteronului asupra firelor netede ureterale și vezicale, favorizează staza ureterală și crește capacitatea vezicală 22. S-a mai constatat 2,17 scăderea densității urinare și creșterea pH-ului urinar prin creșterea diurezei, ceea ce ar putea favoriza infecția urinară prin scăderea în acest fel a activității bactericide naturale a urinei . Dilatația căilor urinare de excreție regresează după naștere și dispare după două luni de la naștere. În majoritatea cazurilor, calculii reno-ureterali devin simptomatici în
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
1982 au fost publicate 50 de cazuri 3. Este o afecțiune ereditară transmisă autozomal recesiv. Ea poate fi constatată în cursul tratamentului cu allopurinol (care inhibă xantin-oxidaza) la indivizi cu deficit enzimatic (hipoxantină-guanină, fosfo-ribozil-transferază). Tratamentul acestei litiaze include cura de diureză și regimul alimentar sărac în purine; alcalinizarea urinilor este discutabilă. LITOTRIȚIA ÎN TRATAMENTUL LITIAZEI URICE În general, calculii de acid uric pur, se fragmentează ușor. Fac excepție calculii de dihidroxiadenină și cei de xantină, care se întâlnesc numai în cadrul unor
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
600-800 μmol) în cazul existenței unei litiaze și sub 330 mg/l (1400 μmol) la hipercistinuricii nelitiazici (în scop preventiv în primul rând) - trebuie continuat nedefinit. Aceste obiective pot fi atinse într un număr de cazuri numai prin cura de diureză și alcalinizante. În cazurile în care alcalinizantele sunt greu tolerate, ca și în cazurile în care cistinuria este amenințătoare, recurgerea la medicația cu D-penicilamină sau alte medicamente de același gen, este justificată și de cele mai multe ori eficace. Durata tratamentului necesar
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
are ca rezultat înlăturarea calculului sau numai stabilizarea procesului litiazic. Extragerea chirurgicală a calculului sau înlăturarea acestuia prin L.E.C., N.L.P.C., U.S., trebuie urmată de tratament preventiv, care include și acela al fragmentelor de calculi reziduali. Tratamentul preventiv urmărește menținerea unei diureze de peste 3 l/zi, a unui pH urinar între 7-7,5, a cistinuriei la sub 375 mg (1500 μmol) prin reducerea aportului alimentar de metionină și sodiu. Desigur, el include și corectarea altor eventuale anomalii metabolice care reprezintă factori de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
prezenței legiunilor romane. Un document din 1760 relatează despre moșia clucerului Toma Olănescu, pomenind și despre izvoarele minerale de la Olănești [3]. Scopul crenoterapiei este creșterea globală a volumului urinar, creșterea eliminării de săruri litogene și influențarea pH-ului urinar. Creșterea diurezei se obține prin apa potabilă, prin apele minerale oligominerale, care conțin deci sub 1 g/l de substanțe dizolvate și prin apele minerale hipotone, care conțin între 1-7 g/l substanțe dizolvate. Toate apele potabile conțin sub 1,5 g
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
mg/l (Constanța), depășirea unui g/l constituind excepție, ca de exemplu 1,1 g/l pentru Giurgiu. După cum este cunoscut, nu numai cantitatea mică a sărurilor dizolvate îi conferă apei proprietăți diuretice, ci și calitatea acestor săruri. Pentru creșterea diurezei sunt recomandabile apele sulfuroase hipotonice oligominerale: Olănești, Călimănești, Căciulata, ca și apele hipotonice carbogazoase de la Slănic Moldova, Borsec, Buziaș, Tușnad, Biborțeni ș.a.. Oricum, efectele apelor minerale se stabilesc prin observație și prin cercetare farmacologică. În acest fel au fost stabilite
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Remestype, 1 fiolă de 0, 2 ml, corespunzător la 2 mg. Se indică în doze de 1 mg la 4-6 ore, timp de 3-5 zile. Între timp se vor supraveghea, pînă la transportul la spital, următorii parametri: expectorația, pulsul, tensiunea, diureza, frecvența respiratorie. În unele cazuri, rare de altfel, se impune embolizarea unei artere bronșice, prin arteriografie. Alteori, în situația unei hemoragii cataclismice, se poate impune sancțiunea chirurgicală prin toracotomie. Ce nu trebuie făcut să se lase bolnavul nesupravegheat permanent. să
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
definitive pot urca până la 1200-1400 Hm Osm/kg sau de patru ori osmolaritatea plasmatică. Aceste valori caracterizează fenomenul de antidiureză, cu un minimum de 400-500 ml volum urinar în 24 hla om. în absența ADH, urinile sunt hipotonice, diluate, realizând o diureză apoasă. Osmolalitatea urinilor se poate reduce până la 50 Hm Osm /kg (1/6 din osmolaritatea plasmatică). Compoziția urinii normale este variabilă în funcție de aportul alimentar zilnic (valori medii și valori-limită dependente de aportul lichidian și de alimentație): - volum urinar/24 h: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
obstrucție. Prezența unor mase globuloase, policiclice, în fosele iliace sugerează prezența bolii polichistice renale. Punctele ureterale dureroase indică prezența unei obstrucții. însă, în majoritatea bolilor renale, nu este prezentă simptomatologia algică. La pacientul renal se va monitoriza atent și sistematic diureza, notându-se modificările de volum, culoare, miros (inspecția vizuală a urinii de către medic este obligatorie). • Aparatul genital. Infecțiile genitale (vaginite, anexite etc) favorizează infecțiile urinare. Neoplasmele genitale se pot manifesta ca sindrom edematos (sindrom nefrotic secundar) sau pot determina anurie
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
diuretice este necesară doar în cazurile asociate cu HTA sau edem pulmonar. Se folosesc de regulă diureticele de ansă (de exemplu, furosemid, 40-160 mg/zi), uneori asociate cu tiazidice sau/și cu antialdosteronice. Sub tratament diuretic, trebuie monitorizate: curba ponderală, diureza, TA, ionograma serică (Na, K), ureea, creatinina. Pacienții trebuie cântăriți zilnic, urmărind o scădere în greutate de circa 0,5-1 kg/zi, chiar și la cei cu edeme masive. O depletizare hidro-salină prea brutală poate antrena hipotensiune arterială și poate
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
text (trebuie introdusă la tehnoredactare) Tratamentul TM are următoarele obiective: • reducerea precipitării urinare a lanțurilor ușoare; • scăderea producției de lanțuri ușoare; • tratamentul de epurare extrarenală (dializa). Reducerea precipitării urinare a lanțurilor ușoare se realizează prin: • hidratarea pacientului (urmărind obținerea unei diureze > 3 l/24 h); • oprirea administrării de medicamente nefrotoxice (AINS, aminozide etc); • tratarea infecțiilor urinare; Colchicina (?). Aceste măsuri terapeutice sunt suficiente pentru ameliorarea funcției renale la majoritatea pacienților cu MM care se prezintă cu insuficiență renală. Chimioterapia: • schema M/P
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
implică teritoriul tubulo-interstițial: • afectarea imunologică mediată de antigen specific, care evoluează cu infiltrat limfocitar - limfocite B, limfocite T; • afectarea imunologică fără mediere prin anticorpi specifici - infiltrat inflamator constituit din macrofage. 11.3.3. Clinica • Insuficiență renală acută cu oligurie sau diureză conservată • Presiune arterială normală Investigații paraclinice • Sediment urinar activ caracteristic afectării interstițiale (vezi mai sus) • Ecografic rinichi de dimensiuni normale; pentru diagnostic se impune biopsia renală Diagnosticul diferențial • Cu necroza tubulară acută (diferă etiologia - vezi mai sus) • Cu glomerulonefrita rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se oprește aportul sodat și se reconsideră situația; în formele cu hTA și PVC > 10 cm H2O, se presupune existența unui șoc cu răsunet cardiac și se recurge la droguri cardiotonice sau/și vasoactive. La pacienții cu IRA funcțională (prerenală), diureza și funcția renală excretorie se vor ameliora semnificativ după corectarea volumului intravascular și a TA. La subiectul sănătos, dopamina în doză redusă (1-3 μg/kgc/zi) produce vasodilatație renală, natriureză și creșterea RFG. Pe baza acestor constatări, mult timp pacienții
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
tisular, captează radicalii liberi de oxigen și provoacă vasodilatație intrarenală prin stimularea producției de prostaglandine. Ca și în cazul diureticelor de ansă, avantajul teoretic în prevenția IRA nu s-a confirmat în practică. Mai mult, manitolul poate precipita IRA prin diureză excesivă (la pacienții responsivi), respectiv edem pulmonar acut la pacienții hiperhidratați non-responsivi la manitol. Tratamentul afecțiunii specifice care a determinat IRA. Dată fiind etiologia foarte variabilă a IRA (vezi tabelul 2), terapiile specifice sunt foarte variabile. Aceste măsuri terapeutice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
1-1,3 g/kgc/zi (din care 60 % aminoacizi esențiali); în absența dializei, aportul proteic va fi de 0,3-0,5 g/kgc/zi (exclusiv aminoacizi esențiali) Aportul lichidian va fi redus la maximum, cantitatea admisă calculându-se conform formulei: diureza + 500 ml (pierderi prin perspirație și fecale) + pierderile extrarenale (vărsături, diaree) + 50 ml pentru fiecare grad Celsius peste normal. La bolnavii dializați, acest echilibru între intrări și ieșiri este mai bine controlat. Mulți pacienți care efectuează 3 ședințe de HD
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la 8 ore), zilnică, poartă numele de SLEDD (slow-efficiency extended daily dialysis). 14.8.6. Monitorizarea evoluției pacientului cu IRA. Pacientul cu IRA va fi evaluat clinic și paraclinic foarte atent și strâns. Parametrii stării de hidratare (tensiune, edeme, greutate, diureză, pierderi extrarenale, aport hidric per os și parenteral) vor fi evaluați zilnic la pacientul internat în secția de nefrologie/medicină internă și chiar mai des la pacientul supravegheat în secția de terapie intensivă. Retenția azotată și ionograma se determină zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
deseori gastroduodenită uremică, iar frecvența ulcerelor peptice este crescută. Mai frecvent decât la populația non-renală sunt prezente semnele și simptomele afectării hepatitice (de regulă prin virusurile hepatice B și C). în ceea ce privește sistemul reno-urinar, pacientul poate fi anuric, oliguric sau cu diureză normală (dar ineficientă). Chiar și la pacienții cu diureză normală, după inițierea dializei, diureza tinde să se reducă, fiind absentă la marea majoritate a pacienților dializați pe termen lung. Relativ frecvent este prezentă infecția urinară. Sistemul reproductiv este de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Mai frecvent decât la populația non-renală sunt prezente semnele și simptomele afectării hepatitice (de regulă prin virusurile hepatice B și C). în ceea ce privește sistemul reno-urinar, pacientul poate fi anuric, oliguric sau cu diureză normală (dar ineficientă). Chiar și la pacienții cu diureză normală, după inițierea dializei, diureza tinde să se reducă, fiind absentă la marea majoritate a pacienților dializați pe termen lung. Relativ frecvent este prezentă infecția urinară. Sistemul reproductiv este de asemenea afectat în uremia cronică. Amenoreea și impotența sunt frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
non-renală sunt prezente semnele și simptomele afectării hepatitice (de regulă prin virusurile hepatice B și C). în ceea ce privește sistemul reno-urinar, pacientul poate fi anuric, oliguric sau cu diureză normală (dar ineficientă). Chiar și la pacienții cu diureză normală, după inițierea dializei, diureza tinde să se reducă, fiind absentă la marea majoritate a pacienților dializați pe termen lung. Relativ frecvent este prezentă infecția urinară. Sistemul reproductiv este de asemenea afectat în uremia cronică. Amenoreea și impotența sunt frecvente (tratamentul anemiei renale corectează în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
aparent BCR stadiul 5, se obține o recuperare parțială a funcției renale, astfel că pacientul devine independent de dializa cronică la 3-18 luni după inițierea acesteia). Pacientul va fi dializat de 2-3 ori pe săptămînă (12-15 ore în total) în funcție de diureza restantă, starea metabolică și hemodinamică, precum și de performanțele tehnice ale echipamentului de dializă. Ca urmare a HD cronice corecte, starea generală se îmbunătățește rapid, pacientul putând duce o viață aproape normală, cu o activitate profesională ajustată și o viață afectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hemodializat cuprinde: Aport caloric normal și aport proteic normal: 1 - 1.5 g/kgc; Restricții privind aportul de sare și lichide, astfel încât greutatea predialitică să nu fie > 3 % din greutatea ideală; aceste restricții sunt mai puțin severe la pacienții cu diureza restantă normală și fără HTA severă; Controlul strict al aportului de potasiu și fosfați, prin evitarea alimentelor bogate în aceste elemente și respectarea regulilor de preparare a legumelor; Evitarea abuzului de alcool și interzicerea fumatului; Indicatorii biochimici ai stării de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
post-infarct miocardic; la pacienții cu insuficiență cardiacă este indicat carvediolul (2 x 6,25-12,5 mg-zi); IECA la pacienții dializați cu insuficiență cardiacă, hipertrofia sau disfuncția ventriculului stâng, nefropatie diabetică; IECA pot fi dezavantajoase, în doze mari, datorită posibilității închiderii diurezei restante, precum și a riscului de rezistență la efectul terapeutic al eritropoietinei; inhibitori de receptor AT1 ai angiotensinei II, în caz de tuse sau edem angioneurotic la IECA; blocanți ai canalelor de calciu (verapamil, diltiazem, dihidropiridine), la pacienți vârstnici, cu HTA
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de diagnostic imunologic); se soldează invariabil cu pierderea grefei renale în primele zile post-operatorii. Rejetul acut (RA) reprezintă o afecțiune inflamatorie sistemică, implicând atât imunitatea celulară, cât și pe cea umorală. RA se manifestă clinic prin febră, frisoane, artralgii, reducerea diurezei, dureri sau sensibilitate la nivelul grefei, creșterea durității acesteia, iar paraclinic prin retenție azotată acută (similar IRA) și histologic prin modificări vasculare/interstițiale renale caracteristice. RA este mai frecvent în primele 3 luni (în general în primul an) post-TR, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
vascular se evaluează clinic prin: • măsurarea TA, a frecvenței cardiace, a variațiilor lor în decubit și în ortostatism (fiziologic se acceptă variații ale TA sub 10 mmHg) și apariția unei senzații de rău, vertij, concomitent cu modificările de poziție; • măsurarea diurezei și a variațiilor ei, dovadă a calității perfuziei renale și indirect a volumului plasmatic; • aprecierea aspectului și temperaturii tegumentelor, dovadă a calității vascularizației cutanate și implicit a volumului plasmatic și starea de vasoconstricție a circulației capilare; • aprecierea clinică a stării
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prin cateterul Swann-Ganz (estimează în anumite situații presiunea de umplere a ventriculului stâng). în caz de diminuare a volumului sectorului plasmatic se observă accelerarea frecvenței cardiace, diminuarea presiunii arteriale în decubit sau în ortostatism, paloare cutanată și răcirea extremităților, diminuarea diurezei, aplatizarea venelor gâtului și a antebrațului, scăderea PVC și a presiunii arteriale de ocluzie. în caz de pierderi a peste 30 % din volumul plasmatic, apare șocul hipovolemic cu cianoza extremităților și semne neurologice de hipoperfuzie cerebrală (somnolență, confuzie, agitație). Invers
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]