609 matches
-
a-și întrerupe cursurile de la Iași, director în Ministerul Învățământului. Anul 1952 i-a adus îndepărtarea de la catedra universitară, dar în 1953 devine cercetător științific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, calitate pe care o deține până în 1968. Doctor docent în 1962, va fi din 1963 și profesor la secția de biblioteconomie a Institutului Pedagogic de pe lângă Universitatea din București. În 1968 Facultatea de Limba și Literatura Română a aceleiași Universități l-a primit printre profesorii săi. A ieșit la pensie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
pentru a se dedica studiului matematicii și fizicii, unde, datorită sârguinței sale, a fost remarcat de renumitul profesor de fizică Herman von Helmholtz care i-a oferit ocazia de a lucra ca practicant în laboratorul său. În 1883 a devenit docent privat pentru fizica teoretică la universitatea Christian-Albrecht din Kiel, pentru ca, ulterior, între 1885 și 1889 să predea fizica la universitatea tehnică din Karlsruhe. Din 1889 a fost profesor de fizică la Rheinischen Friedrich-Wilhelms-Universität din Bonn. În anul 1887, Heinrich Rudolf
Google îl omagiază pe Heinrich Rudolf Hertz () [Corola-journal/Journalistic/67248_a_68573]
-
vară al umorului - Brăila ’79, dintr-o participare de 63 de concurenți din țară“. (Drapelul Roșu din 8 iulie 1979) „Prof. dr. doc. Ștefan Gavrilescu. În ziua de 6 iulie 1979 a încetat din viață, într-un tragic accident, prof. dr. docent Ștefan Gavrilescu, rectorul Institutului de Medicină din Timișoara, reputat medic, cadru didactic și om de știință“. (Drapelul Roșu din 8 iulie 1979) 5 ani „Deschiderea unui muzeu de profil. Sâmbătă, 10 iulie, între orele 10-18 va fi deschis, la sediul
Agenda2004-27-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282601_a_283930]
-
avea nevoie de vreo prezentare. Totuși, reamintesc cititorilor câteva date sumare. După studii la Universitatea București a obținut, aproape simultan, două licențe: în „Litere”-„Filologie Modernă” (italiană, istoria artei, engleză) și în „Filosofie” (psihologie-pedagogie, estetică). Este doctor în Psihologie, doctor docent în Științe. În 1946 a reușit prima pe țară la Concursul („Capacitatea”) în pedagogie. Profesor suplinitor la Liceul Pedagogic (București), 1949, și profesor la școli din Ferentari (1952-1954). Din 1954 până în 1968, cercetător, până la gradul de șef de secție la
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
putea fi vizitată până în 29 septembrie, iar, la vernisaj, lucrările vor fi prezentate de dr. Tiberiu Alexa din Baia Mare. din presa vremii acum... 100 ani „Profesor de limba română în Viena. Aflăm că dl Dr. Sextil Pușcariu... e întărit de docent privat la universitatea din Viena. Colegiul profesoral l-a fost ales cu unanimitate“. (Controla din 11 septembrie 1904). „Primarul comunei Cornea, după cum ne scrie din Lugoj, a înnebunit și archivului i-a dat foc“. (Controla din 15 septembrie 1904). 75
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
Atîrnă vechea blană-n vechi cuier, De farse mi-amintește, cu ce fler Îl învățam odată pe student, Să-și treacă tinerețea, poate,-ardent. Tu, cald și afumat veșmînt, îmi vine Nebună poftă să te pun pe mine Și ca docent s-apar din nou, ca-n toate S-arăt că pe deplin eu am dreptate. Savantul drumul spre izbîndă-l știe, Drum ce pe drac nu-l mai îmbie. Baccalaureus E-aici al tinereții nobil rost! Cît n-am creat-o
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
bătaia la palmă, Al. Piru trimite "elevii" din prima bancă pe locuri mai modeste, în spate. Spiritul critic e necesar să opereze, cu asprime chiar, dar nu în sensul polițist de "curățire a terenului" pe care i-l dă dr. docent Al. Piru. După cîte știu domnia sa nu suportă deloc săgețile critice". Sau despre condescendența lui Adrian Marino: "A. Marino, acest infatigabil vînturător de fișe critice mereu juste (de altfel) - grăiește cu netulburată superioritate (în Cronica) despre Pompiliu Constantinescu pe care
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
în 1879, o recenzie la Zur rumänischen Lautgeschichte de Moses Gaster. Sosit în România, Nyrop avea să pătrundă, foarte repede, în chiar miezul vieții culturale române. La data de 2/14 mai 1884, Titu Maiorescu notează în jurnal: „La cină, docentul privat Kristoffer Nyrop din Copenhaga, care vrea să învețe aici românește..." E începutul relațiilor acestuia cu lumea literară română, relații cultivate, prin corespondență până la moartea sa, în 1931, inclusiv în mulții ani de la sfârșitul vieții când, din cauza orbirii sale progresive
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
ai făcut-o și ai rânduit-o, fie folosind fără măsură lucrurile admise, fie arzând de dorul lucrurilor care nu sunt permise în această folosință care este contra firii (Rom. 1,26)”<footnote Fericitul Augustin, „Confessiones”, trad. de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, ediția a II-a, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p.131. footnote>. Astăzi însă, omul trupesc și secularizat nu simte gravitatea și urmările păcatului în sine, așa cum le simte cel duhovnicesc
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de Filologie, din Iași, până în 1983, fiind, pe rând, asistent, lector, conferențiar și profesor. A fost șeful Catedrei de Literatură română și comparată "G. Ibrăileanu", din 1964. Doctor în filologie (în 1956), va primi, în 1968, și titlul de doctor docent, precum și, totodată, dreptul de a conduce doctorate în specialitățile literatură română și literatură comparată. Timp de trei ani (1959-1962), a fost profesor asociat de limbă și civilizație română la Paris, predând la Sorbona și la Ecole Nationale des Langues Orientales
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
demn de a fi realizat pe scară largă, în conștiința fiecăruia, în practica socială și în cea a scrisului: disocierea între "o forță de creație impresionantă" și posibila ei atragere în vâltorile unor curente de idei extremiste, ilogice, rasiste. Fostul docent, vreme de 20 de ani, la Seminarul de Romanistică al Universității din Heidelberg, este indestructibil legat de cultura română, căreia îi datorează formația sa intelectuală, după cum mărturisește, în pagini impresionante, dar și de cea iudaică, inerentă destinului său individual. O
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
Titlul? Ați ghicit: In vino veritas. Cronicarul nu crede însă că ați ghicit din prima, cum se zice acum, ce e cu ochii albaștri? Mai încercați! Culmea umorului negru-absurd îl găsim în pagina pe care Ion Țugui o consacră doctorului docent Petru Perciun, "autor al unor descoperiri științifice de reală valoare", "comunicate la timpul respectiv la NASA", și care l-a infirmat pe Einstein. În corespondența "cu specialiști de la National Aeronautics and Space Administration", doctorul cu pricina le-a adus la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
ca asistent (în 1946) la Catedră de Chimie organică și o încheie ca profesor (promovată în 1969) la aceeasi catedră. Obține în 1956 titlul de doctor în științe chimice cu lucrarea „"Formazani și săruri de tetrazoliu"”. În 1971 devine doctor docent în Științe la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. a fost profesor invitat la diverse universități din Europa (Gând, Bruxelles, Paris, Nantes, Marsilia, München, Heidelberg și Bonn) și membru al unor societăți de fizică și chimie, naționale și internaționale. A
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
pușcării sunt vitrege. Îți dai seama cum ar fi să stai într-o celulă cu Pora, măcar 29 de zile și nopți? Adevărul a aflat cum reușesc ungurii să aibă un sistem sanitar performant. Iată ce a descoperit domnul doctor docent, specialist în igienă publică, Grigore Cartianu: ”În Ungaria, reforma sănătății a început în 2007, pe vremea când în România banii se risipeau. Atunci, vecinii noștri au redus cheltuielile cu 30%. Acum, ei nu duc lipsă de medicamente. Altă metodă de
Ziare, la zi: Maicăle, te-ai dus, Maicăle! Tatulici e încă aici () [Corola-journal/Journalistic/28071_a_29396]
-
și în cel de-al treilea Guvern Ion Antonescu, cu aceeași funcție, în perioada 1 aprilie- 26 mai 1941). * ** După încheierea studiilor de la Școala Română din Roma (1922-1924), profesorul Alexandru Marcu face carieră universitară de anvergură, începînd prin a fi docent universitar la Catedra de Limba și Literatura Italiană a Universității din București, devenind profesor titular în 1928. Pînă în 1944, cînd puterea comunistă procedează la epurări în Universitate, profesorul Alexandru Marcu își aduce enorma contribuție la dezvoltare„a activității catedrei
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
Statelor Unite ale Americii, potrivit Brigăzii Rutiere București. Traficul rutier va fi restricționat, miercuri, între orele 16:00 - 19:30, pe următorul traseu: bd. Kiseleff și străzile adiacente, între Piața Arcul de Triumf și str. Ion Mincu, respectiv str. Barbu Delavrancea, între str. Docenților și str. Ady Endre. Brigada Rutieră București recomandă următoarele rute ocolitoare: Piața Arcul de Triumf - bd. Constantin Prezan - Piața Charles de Gaulle - bd. Aviatorilor - Piața Victoriei și Piața Arcul de Triumf - bd. Mareșal Averescu - bd. Ion Mihalache - Piața Victoriei. Circulația
Ziua națională a SUA, blochează traficul în București. Unde poți să suni dacă ai probleme by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78106_a_79431]
-
istorici postbelici ai Germaniei. Răsfățat de massmedia, a întâmpinat mari reticențe din partea colegilor de breaslă din cauza viziunii sale socialiste. A fost profesor din 1971 până în 1996 la Universitatea din Bielefeld, unde a întemeiat de altminteri Facultatea de Istorie. A fost docent invitat în centre din Harvard, Princeton și Standford. În 2008 Hans-Ulrich Wehler și-a terminat Opus magnus, cele cinci volume din Deutsche Gesellschaftgeschichte (Istoria societății germane), acoperind intervalul 1771-1991 din trecutul nemților. Principala obiecție pe care lucrarea a întâmpinat-o
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
multe și felurite articole de larg consum»“. (Drapelul Roșu din 17 decembrie 1953). 25 ani „La Paris a avut loc ședința anuală de acordare a premiilor pentru științe ale Academiei Franceze. Printre laureați se numără și savantul român, prof. dr. docent Gheorghe Marinescu“. (Drapelul Roșu din 13 decembrie 1978). „Prin grija Trustului de Construcții Montaj Timișoara a fost editat un îndrumător pentru buna folosire și întreținere a blocurilor de locuințe și apartamente. Broșura a fost difuzată tuturor Asociațiilor de locatari“. (Drapelul
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]
-
în 1986 obține premiul 3 la Concursul cântecului pentru tineret, cu “Pentru anii noștri tineri, pace vrem”, precum și premiul UTC la “București ‘86”, cu “București, cetatea tinereții”. Un timp cântă la Teatrul de revistă “C. Tănase” și în paralel este docent de canto și corepetitoare la Școala populară de artă. Orchestrează și susține partitura de claviaturi la toate piesele sale, participă la toate competițiile importante, face turnee, este nelipsită de la radio și TV, face parte din jurii. La Festivalul internațional “București
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
manuscris redactată în germană el reacționează față de afirmațiile dintr-un editorial apărut în Neue Freie Prese din Viena la 2 februarie 1871 unde era negată romanitatea românilor. În schimb, el publică o notă despre lucrarea profesorului Jung (la acea dată docent la Universitatea din Insbruck, apoi profesor la Universitatea din Praga) Die Anfange der Rumanen. Kritisch ethnographische Studie în Curierul de Iași din octombrie 1876 și, apoi, în Convorbiri Literare din 1 noiembrie 1876 o recenzie elogioasă în care remarcă modul
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
după propria mărturisire, mult mai atras de această artă decât de literatură. După terminarea Conservatorului, și-a continuat studiile la Praga la Academia de Artă Cinematografică (FAMU), în cadrul căreia, după absolvire, a ocupat timp de mai mulți ani postul de docent de literatură universală. în această calitate i-a avut studenți pe cei mai mulți din promotorii "noului val" al cinematografiei (Milos Forman, J. Menzel). Anul 1968 a produs o falie în viața omului și artistului Kundera. între invazia sovietică, care a marcat
Milan Kundera arta romanului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8717_a_10042]
-
unii româniști străini, asemenea acte "de curaj" puteau însemna o coborîre "ad inferos". Într-adevăr, exilul nostru românesc, apărînd valorile culturii românești "uitate, exilate", și ignorate - nu a reușit să-și facă simțită prezența în Universitate. Numai Catedrele conduse de docenți, ei înșiși exilați (Paris IV- Sorbona, Firenze, Palermo, Napoli), sau de profesori străini cu viziune largă beneficiau de lucrările românești apărute - cu greutăți de tot felul, - în lumea liberă. În Spania, în Portugalia, însă, centrele de studii românești aveau, în
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
Ioan Casian, Scrieri alese. Așezămintele mănăstirești și Convorbiri duhovnicești, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, prefața, studiu introductiv și note de profesor Nicolae Chițescu, 1990. Vol. LXIV - Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri -, traducere și indici de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, 1985. Vol. LXXI - Boethius și Salvianus, Scrieri. Articole teologice și mângâierile filozofiei. Despre Guvernarea lui Dumnezeu, traducere, note și comentarii de prof. David Popescu, 1992. Vol. LXXV - Casiodor, Scrieri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la Cluj, apoi a profesat ca medic în clinica prof. Goia. A fost medic șef la Sibiu. Din motive politice (era descendent dintr-o familie de baroni înnobilați), s-a refugiat în Germania, unde a profesat ca medic primar și docent, până în 1985. Pensionat, se dedică? cu verva scrierii epice (române) medicinale și filosofice, studii și istorie. A fost rezident o vreme la Laguna Hils. Victor baron de Coroianu a scris opera să de vârf în California și în Germania. Pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la Cluj, apoi a profesat ca medic în clinica prof. Goia. A fost medic șef la Sibiu. Din motive politice (era descendent dintr-o familie de baroni înnobilați), s-a refugiat în Germania, unde a profesat ca medic primar și docent, până în 1985. Pensionat, se dedică? cu verva scrierii epice (române) medicinale și filosofice, studii și istorie. A fost rezident o vreme la Laguna Hils. Victor baron de Coroianu a scris opera să de vârf în California și în Germania. Pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]