752 matches
-
devine foarte adesea pentru Balcerowicz un instrument de corectare și de reașezare a mentalităților în vederea schimbărilor economice. Elementar va fi de aceea din perspectiva sa fenomenul psihosocial (un cuvânt în genere ignorat la noi) - sau, într-o traducere mai puțin doctă: grija pentru calitatea vieții (în limbaj economic: "funcția bunăstării"). Compararea aproape involuntară a acestui tip de discurs cu cel obsedant "macroeconomic" din România arată limpede că în multe privințe individul rămâne la noi încă o figură de stil sau o
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
Floarea adevărului », carte din care se păstrează un singur exemplar, și acela în străinătate. Ea este opera colectivă a „cuvioșilor ieromonași” de la Blaj, respectiv a tuturor călugărilor greco-catolici, în frunte cu călugărul-episcop Petru Pavel Aron. Cartea este o explicare foarte doctă a celor patru puncte dogmatice sub care s-au unit românii cu Roma la 1700, implicând justificarea rațională a evenimentului. Ca mod de exprimare, cartea este un mesager timpuriu al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
niciodată numit popular, ci, de exemplu. "vorbire incultă" - singurul în care pot să apară erori. în ideologia lingvistică autohtonă, limba literară și limba populară sînt concepte exclusiv pozitive, în vreme ce critici și corecții se aplică doar corespondentelor lor negative: stilul livresc, doct, savant - și limbajul incult (mai ales orășenesc). Ar trebui să vedem de ce oralitatea - ale cărei calități mult apreciate sînt naturalețea și accesibilitatea - e o valoare pozitivă la începuturile literaturii românești moderne: în proza narativă ea e recomandată de estetica realistă
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
ceva inefabil și incomprehensibil în sine. Sau ceva cu adevărat straniu, cum ar fi golirea de orice semnificație a lumii trăite, nimicul acesteia. La limită, termenul poate semnifica locul unui mister, o taină. (p. 10)” Ce urmează e o incursiune doctă prin paginile lui Cicero, Tertulian, Borges, Kant, Nietzsche, Kierkegaard, Heidegger, Wittgenstein, Eugen Coșeriu sau Umberto Eco, cu analiza tipului de absurditate de care e vorba la un gînditor sau altul. Volumul, în ciuda voinței pedagogice de a da o clasificare absurdităților
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
dar critica - repusă pe picioare - nu trebuie să ignore romanul. L.V. Critica literară are în cazul dvs - și nu numai - și o latură didactică. Mă gândesc pentru moment la îndrumarea lucrărilor de diplomă și doctorat. Mulți universitari, critici sau doar docți, impun candidaților folosirea uneia sau mai multor abordări critice în sensul că cer să fie cunoscute sintagmele criticilor, fac istoricul acestor sintagme, știu anul când au fost puse pe hârtie, cer să fie știute modificările aduse de contexte ulterioare... Cer
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
le-aș spune astfel), luate de peste tot și folosite otova. Regret, nu-i un semn de mare intelectualitate. Un pojar care trece... L.V. Observ că în Anglia critica s-a canalizat pe două direcții: pe de o parte, critica universitară, doctă și lăudabilă, pe de altă parte critica de întâmpinare, despre care vorbeați încă de acum treizeci de ani. Critica de întâmpinare e un fel de paria, găzduită de ziare, sub formă de recenzii-reclamă. Mă gândesc din ce în ce mai insistent la minunata critică
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
absurd și de-așa comic! Pentru practicarea ("subversivă") a "respirației adînci". Punct. Apropo de schingiuiri. Parcurg în "R.l." un eseu excepțional, extrem de savant. Nu credeam că tortura, cu nelimitatul ei ambitus, se poate oferi, ca subiect, pentru speculații atît de docte. Lucrul se întîmplă ca atare în "Limbajele durerii", două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
mai controversate interpretări. Imitînd complexitatea realității, el a putut să recurgă la perspective inedite (sau doar anticonvenționale) asupra unor povestiri ori scheme narative în circulație pe atunci; este tocmai cazul nuvelei despre Alatiel, asupra căreia se pot apleca cu acribie docții, dar care se pretează și la o lectură ce privilegiază dimensiunea ludică inclusă în rebusul intertextual activat de scriitor cu povestiri puse în circulație de literatura din antichitatea tîrzie și de cea mai recentă tradiție hagiografică Note: 1 Decameron. Prencipe
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
întîlnesc în viața de fiecare zi, Alex Ștefănescu, Emil Hurezeanu și Ileana Mălăncioiu. Treptat, am descoperit că astfel o aud și pe Marta Petreu, cu vocea ei adevărată, nu profesionalizată de rolul de intervievatoare. Se spun tot soiul de bazaconii docte despre tehnicile interviului și despre formularea întrebărilor. În ceea ce mă privește, cred că și pentru interviu ai nevoie mai întîi de talent, apoi, ca și în proză, trebuie să-ți cunoști personajul, ca să nu-i pui întrebări prostești, iar în
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
atingerii, dar nu mai puțin mișcătoare, după cum mărturisește Psalmul 151 al lui Blaga: „Te simt dumineca și toată săptămâna/ cum ciungul simte o durere-n mâna/ pe care n-o mai are.” În această duminică s-a discutat, așadar, inspirat, doct și plin de miez o temă cu mult peste puterea de pătrundere a rîndurilor de mai sus - o tradiție a expunerii cu care Conferințele TNB ne-au obișnuit de ceva vreme și în care intervenția lui Ion Mircea reprezintă neîndoios
Ion Mircea la Conferințele TNB: despre mîngîierea achiropiită by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5481_a_6806]
-
și bogat în înfăptuiri e, crede Cronicarul (și i-ar plăcea să poată fi contrazis), programul Fundației A Treia Europă, de studiere și promovare a valorilor culturale și științifice ale Europei Centrale și de Est. Și asta datorită unor oameni docți, pasionați, perseverenți și foarte harnici (Adriana Babeți, Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Gabriela Colțescu ș.a.), care au instruit, la Universitatea de Vest, grupuri interdisciplinare de tineri specializați în problematica științifică și culturală central și est-europeană. Sub sigla Fundației timișorene au apărut
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
și pe mine mă preocupă (d. ex. Caragiale), iar pe de altă parte din pură plăcere. Mi-a făcut mereu plăcere să-i urmăresc spiritul liber și incisiv, inventivitatea, umorul și perpetua bună dispoziție, felul în care întrerupe o expunere doctă pentru a face loc unei glume sau pentru a evoca o întâmplare petrecută pe vremea când își făcea armata la artilerie. Dacă este să-l definesc succint, aș spune despre Ștefan Cazimir că este un cărturar ludic. Sunt termeni divergenți
Un cărturar ludic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5260_a_6585]
-
transferă cu totul în acest expansionist domeniu dubios. Or, cea dintâi constatare pe care o impune această nouă Istorie a României este soliditatea ei științifică. E o lucrare temeinică, sobră și așezată ca arhitectură, academică fără a fi greoaie și doctă fără a fi prolixă. O carte, totodată, bogată în formulări memorabile, dar prin justețea severă a expresiei, nu prin efecte de pirotehnie verbală. Proiectul însuși este unul de factură auster clasică, de prezentare a unei istorii naționale urcînd cronologic din
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
anului 1997 Asociația Română de Istorie a Religiilor publică, cu unele decalaje ale căror cauze sînt ușor de înțeles, o revistă extrem de interesantă, singura de acest fel de la noi - Archaeus, mult prea puțin discutată, deși studiile pe care le propune, docte analize ale unor subiecte de detaliu ale istoriei religiilor, ar merita comentarii foarte atente. Dacă primele numere din Archaeus, cu apariție semestrială, reuneau doar articole scrise în limba română, de ceva vreme revista, devenită trimestrială, apare într-o ținută internațională
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
vede în literatură un barometru destul de fidel al aspirațiilor, temerilor, traumelor și visurilor mângâietoare, cu alte cuvinte, al mentalităților colective ori individuale, demersul Corinei Ciocârlie nu intră în ceea ce s-ar numi border studies (în paranteză fie spus, un studiu doct de frontierologie, prin prisma geocriticii lui Bertrand Westphal, a publicat Romanița Constantinescu, în 2009: Pași pe graniță. Studii despre imaginarul românesc al frontierei). Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției este un eseu literar comparatist, construit muzical, trecând, grație
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
celuilalt, s-a orientat după ora vest și central-europeană, nu cea orientală, a cultivat, asemeni "Cercului literar de la Sibiu", cu care ne simțeam apropiați, prin multe opțiuni estetice, eseul, filosofia, registrul "grav", mai târziu ironia intelectuală și umorul, figura poetului doct, a traducătorului pasionat de universul liric al creatorilor de primă mână. Livrescul și manierismul de care a fost învinuită lirica "echinoxiștilor" au contribuit la "limpezirea apelor", cum ziceți, mizând pe substanța spirituală, pe un neomodernism, cu punctele de sprijin în
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
nasc puzderii de asociații roind în jurul temei „Marii Reîntoarceri". Astfel, un mit străvechi devine parțial compatibil cu destinele eroilor contemporani ai romanului. Următoarea secvență este o digresiune lingvistico-mitologică pornind de la titlul cărții. Reîntoarcerea înseamnă în greaca veche „nostos", ne instruiește doct autorul. „Algos" înseamnă suferință. Ecuația este simplă, deduce Kundera, nostalgia fiind suferința generată de dorința neîmplinită a reîntoarcerii. După ce enumeră cu osîrdie lexicografică termenii prin care diverse limbi europene o numesc, autorul ajunge la concluzia că nostalgia ar putea fi
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
Don Juan, susține Rousset, supraviețuiește mulțumită mai marii sale încărcături mitice și afective. Ultimul capitol al studiului, Don Juan astăzi, e interesant, dar parcă prea subțirel. E limpede că vine să întregească mai curînd din spirit de obligație o analiză docta și cu oarece ambiții de exhaustivitate. Altfel nu-mi explic de ce Rousset nu descoperă nimic cu adevarat semnificativ modificat în paradigmă mentală a mîțului lui Don Juan. Printre puținele chestiuni asupra cărora zăbovește se află modificarea primului invariant, figură Mortului
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
din textul pe care îl introduce; plagiatul, într-un asemenea caz, ar putea consta doar în copierea unor note introductive scrise de alți editori, ceea ce nu se întîmplă în situația dată. În acest caz, plagiatul este o imposibilitate logică; compararea doctă a unor pasaje și tonul apodictic îi pot însă produce unui cititor nefamiliarizat cu ideea de ediție critică impresia de argumentare obiectivă, bazată pe fapte. A treia secvență pseudo-argumentativă e cea mai insidioasă, pentru că se bazează pe o convenție pe
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
societății la această tragedie e o combinație de lașitate și cinism: nimeni nu-și recunoaște vreo vină, în schimb toată lumea râde în hohote de „perlele” elevilor. Spectacolul e grotesc: ca și cum de-o parte s-ar afla o populație de academicieni, docți și în matematică și în limba română, iar de cealaltă niște novici timorați de prestigiul și știința de carte a examinatorilor... Cât de competenți sunt aceștia din urmă, vedem vara, la concursurile de titularizare pe posturi. Nu intru în amănunte
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
trece ecranul. Un scenariu fantezist ne plimbă prin Valahia, pe la Curtea otomană și pe la New York, jonglînd amuzant cu epocile, cu muzicile, cu stilurile și cu limbile (ba engleză, ba română, mereu asincron), cu umorul voluntar sau involuntar, și cu informații docte, de tipul: "Vampirii nu fac parte din folclorul românesc". Ne-am liniștit! Oricum, dacă vă doriți un revelion (în doi) la Budapesta, merită să vedeți filmul. Altfel, nu.
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
o problemă: stau (băncile - n.r.) cu dobânzile de exemplu la ROBOR pe 12 luni cu mult deasupra noastră. Stau cu dobânzile la creditarea în lei cu mult peste dobânda noastră și apar prin presă și ne spun, cu un aer doct, că BNR nu stimulează creditul în lei", a exemplificat Mugur Isărescu, informează . În opinia șefului BNR, există două motive pentru această situație: fie băncile nu au avut încredere "în trecerea acestui impas cu inflația", fie "nu avem încă o piață
Mugur Isărescu: Mă aştept ca dobânzile la creditarea în lei să scadă () [Corola-journal/Journalistic/52979_a_54304]
-
dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul Dragobete ar fi „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică” (id.ib., s.n.). Punînd pe al doilea plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
avînți, ca părinte grijuliu ce ești, să-i explici candidatului ce vrea să zică autorul cărții care, chipurile, ar trebui să-i netezească elevului drumul spre materia pe care o studiază. Te trezești înnămolit într-un limbaj care se vrea doct și științific, dar care nu e decît o parodie involuntară a unor cărți de teoria literaturii prost digerate și a unui stil exegetic prețios, care face victime printre mulți dintre profesorii de liceu. Dacă n-aș ști ce se predă
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
certă finețe a femeii redescoperite, iar modul fermecător în care acesta îi face curte găsește o persoană sensibilă, receptivă la subtilități. George este însă descoperirea lui Giurgiu, personajul prin care poți citi o întreagă lume. Felul în care ascultă explicațiile docte ale doctoriței Gina Filip (Clara Vodă) privitoare la proasta calificare rasială pentru reproducere a muncitorilor români, cu o doză de naivitate amestecată cu timiditate, felul în care primește vestea în măsură să deconcerteze pe oricine, și anume că amantul focos
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]