691 matches
-
prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 267. 161 Ibidem, p. 266. 162 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 274. 163 Ibidem, p. 274. 164 De exemplu Ioan Damaschin atunci când în lucrarea sa Dogmatica ridică problema existenței liberului arbitru preciza: "Căci nu este cu cale să atribuim lui Dumnezeu acțiunile rușinoase uneori și nedrepte" (Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, pp. 86-87). Cum Dumnezeu în plan metafizic nu putea fi autorul răului din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ed. cit., p. 274. 163 Ibidem, p. 274. 164 De exemplu Ioan Damaschin atunci când în lucrarea sa Dogmatica ridică problema existenței liberului arbitru preciza: "Căci nu este cu cale să atribuim lui Dumnezeu acțiunile rușinoase uneori și nedrepte" (Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, pp. 86-87). Cum Dumnezeu în plan metafizic nu putea fi autorul răului din lume la fel și în plan gnoseologic nu putea fi cauza erorii. 165 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei canonice și al dogmaticii ortodoxe, într-un timp în care chiar unii ierarhi ai Bisericii cercetau posibilitatea "înnoirii" dogmelor dupa moda aggiornamento și a valabilității canoanelor, Nae Ionescu declanșează adevărate campanii de presă pentru îndreptarea unor nereguli care începeau să-și facă loc în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de slujbă. Uitarea și chiar disprețuirea lor face ca predica de astăzi să fie inconsistentă, sub raportul doctrinei, și neclară, sub raportul discursului Cărțile de Slujbă cuprind în interiorul lor Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deopotrivă. De altfel, întreaga exegeză și dogmatică a Bisericii este inclusă în aceste Cărți de Slujbă. Prin urmare, Cărțile de Slujbă reprezintă summa theologiae orthodoxae 2. În Cărțile Sfinte se regăsește o armonie deplină între Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, întrucât textele liturgice care nu au fost
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează asupra aparentului, logica omului autonom îndepărtându-se de Real și înlăturându-l ca fiind inutil și incognoscibil... Realul depășește speculațiile dialectice ale rațiunii presupus autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea de asemenea articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit Sfântului Toma este inerent esenței lucrurilor ca ființe create faptul că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștinismului, ci ar fi o abordare mai relaxată față de regulile de viață propovăduite de Biserică și chiar față de principiul conform căruia autoritatea eclezială poate să stabilească adevărul adevărat. Pentru Vattimo, creștinii contemporani se simt aproape de Iisus nu în disciplina și dogmatica Bisericii oficiale, ci în adevărul care se oferă în istorie și se certifică în dialogul cu contextul cultural al vremii. Credința este autentică doar în urma unei interpretări asumate a semnelor vremii, care preia versiunea oficială după ce o trece prin experiența
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pe care l-ar avea asupra epocii să fie cât mai marcant. Secolul al XX-lea a fost străbătut de teologul în discuție care a reușit să sintetizeze cultura, teologia, filosofia ori știința timpului, mereu atentă la confirmarea valorilor creștinismului, dogmaticii și patristicii în special. Existențial, Dumitru Stăniloae a fost martorul perioadelor ante, inter și postbelice, cu toate prefacerile aferente, astfel încât o atitudine a ”teologului cetății” (Theodor Baconsky) venea să confirme posibilitatea ca viața să poată fi trăită așa cum Dumnezeu planificase
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Facultatea de Teologie din Cernăuți (intre 1923 și 1927), unde va și obține doctoratul, în anul 1928. Este trimis de mitropolitul Nicolae Bălan la Facultățile de Teologie din Atena î19271928Ă, Munchen și Berlin (1928 - 1929) pentru a se specializa în Dogmatică și Istorie Bisericească și face călătorii de studii și documentare la Paris și Belgrad. Reîntors în țară, ocupă funcția de profesor suplinitor (1929), apoi provizoriu (1932) și titular din 1935 de Dogmatică la Academia teologică “Andreiana" din Sibiu. Funcționează ca
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Berlin (1928 - 1929) pentru a se specializa în Dogmatică și Istorie Bisericească și face călătorii de studii și documentare la Paris și Belgrad. Reîntors în țară, ocupă funcția de profesor suplinitor (1929), apoi provizoriu (1932) și titular din 1935 de Dogmatică la Academia teologică “Andreiana" din Sibiu. Funcționează ca profesor până în 1946. Între 1929 - 1932 și 1936 - 1937 predă Apologetică, între 19321936 Pastorală iar între 1929 și 1934, Limba Greacă. A fost numit rector al Academiei teologice în 1936 și ocupă
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
pentru a-l avea sub control strict, cu amenințarea de a închide Academia, în cazul neexecutării ordinului dat. Din 1947 e transferat așadar, la Facultatea de Teologie din București, catedra de Asceză si Mistică, desființată ulterior, părintele rămânând profesor de Dogmatică pentru doctoranzi. În 1958 va fi închis la Aiud pe motivul de a fi fost membru al grupării de renaștere isihastă “ Rugul Aprins”, lucru infirmat de fiica sa, Lidia, care a precizat că deși nu era membru grupării, adesea participa
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
ales. Toți cei trei mari Sfinți Părinți au fost traduși în mare parte de către marele teolog roman: Sf.Maxim Mărturisitorul, prin Ambigua, Capete despre Dragoste si Capete gnostice,( Filocalia II), Răspunsuri către Talasieî Filocalia IIIĂ,Mistagogia ori Epistole duhovnicești si dogmatice. Sf.Grigorie Palamas este tradus în Filocalia VII, iar Sf.Chiril al Alexandriei e tradus în 4 volume din colecția P.S.B.î Părinți și Scriitori Bisericești Ă, cu traduceri la Comentarii la Ioan, Glaphyra sau Comentarii la cărțile lui Moise
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
botezați, fiind o dovadă a spiritului deschis al evangheliilor. Informația este încă o confirmare că iudeo-creștinismul ca religie nu are nimic cu ideologia mozaică și practicile ei de cult ci cu religia geților atît în practica cultului cît și în dogmatică. Episcopul vorbește de ereticii din sectele mozaice la fel ca Suetoniu și spune că se converteau, deci chiar de sub pana unui prelat iudeo-creștin a ieșit adevărul că religia creștină nu se trage nici din mozaism nici din schisma lor numită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
facă mai tîrziu sataniștii greci și romani pentru a-și veșnici crima împotriva culturi, religiei și istoriei geților. Dar și lucrarea lui Origene a fost privită cu suspiciune de către clerul care dorea să aibă toată puterea în mînă atît cea dogmatică cît și cea politică și mai tîrziu a fost condamnată ca o scriere eretică și distrusă, pentru că ea nu convenea deloc acelor tartori care erau în fruntea șărpăriilor de la Roma și Constantinopol, așa că s-a purces iarăși la traduceri și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
știe bine de pe unde a izvorît iudeo-creștinismul. Istoricii de astăzi se scarpină pe oriunde se poate să ,,afle adevărul” dar nu sînt în stare să-i dea de capăt. Pentru a-și însuși ideile acestui mare mincinos, primii scriitori ai dogmaticii iudo-creștine: Clement din Alexandria și Origene iar mai tîr-ziu Grigorie de Nyssa, Dionisie Areopagitul, Ambrozie și Maxim Mărturisitorul, au imitat scrierile lui Filon fără nici o reținere iar plagiatul lor ne este prezentat cu nerușinare drept teologie creștină cînd ea este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Filon fără nici o reținere iar plagiatul lor ne este prezentat cu nerușinare drept teologie creștină cînd ea este toată numai făcătură mozaică în cea mai mare parte chiar străină de mozaism sau hoție la drumul mare și se lipește de dogmatica cultului crucii ca nuca de perete. Noi astăzi cunoaștem această jonglerie sub denumirea ,,alba-neagra” dar care nu are pretenții de revelație divină, ci de iuțeală de mînă și de gură. Însă el, iuțindu-și gîndurile pînă n-a mai reușit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Dar făcătura numită Apocalipsa - mărturisire, revelație în greacă - a fost admi-să ca scriere sacră în iudeo-creștinism, tîrziu, în anul 419 prin conciliul de la Carta-gina pentru că mulți au văzut-o drept o nebunie și o impietate asupra bunului simț și a dogmaticii, sau poate că erau prea străvezii și proaspete faptele criminale făcu-te împotriva vechiului cult monoteist al geților iar memoria colectivă a popoarelor încă mai funcționa, pînă ce au apărut generațiile îndobitocite în iudeo-cretinism. Mai avem alt izvor tot din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i se pare foarte secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine), în cazul căreia prealabilele dogmatice determină rezultatul încă dinainte ca efortul teologic să demareze. Situație instalată ce trebuie însă depășită. Claude Geffré, teolog dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a covîrșit pe celălalt? Prealabilele dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să treacă de la starea cînd se predase, macerat, vieții, cînd uitase ce-nseamnă a fi, la starea în care, diabolic, a sfidat, poate mai mult ca oricînd, chiar moartea. Omul inert împotriva inerției, omul ateist împotriva ateului, omul dogmatic împotriva dogmaticii, omul împotriva chiar a omului, a morții proclamate de mult în Europa ce poate fi mai straniu în istoria din ultimele decenii, cea care ne-a făcut, rînd pe rînd, săteni, plugari, semănători, intelectuali sau politicieni? O istorie care, nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a primelor secole creștine, care atribuie două naturi (divină și umană) persoanei lui Isus Hristos. Doctrina creștină a apărut după o luptă între două tendințe în organizarea materialului cristologic-teologic, afirmă Lucian Blaga 65: una mitică-raționalizantă, care ducea la erezie, și alta dogmatică, sau, altfel spus, o tendință de a organiza rațional-logic materialul teologic și alta care se așează în dezacord cu funcțiile logice ale rațiunii. A câștigat tendința dogmatică. A triumfat paradoxalul, absurdul, imposibilul, ilogicul. De ce oare? Simpla nevoie de sinteză nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii filosofice, astfel încât antinomicul intervine în întreaga cunoaștere. La Blaga, el survine numai în anumite situații ale acesteia și doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logică românească", un relativism metodologic latent. Am să închei cu un pasaj din această scriere a lui Vasile Băncilă: Nu credem că un astfel de fond sufletesc a putut să fie fără de nici un rol în condiționarea unei metode ca cea dogmatică, în care logica e prealabil epuizată, dar e relativizată, pentru a permite sinteze mai bogate. Blaga afirmă, într-o rară mărturisire a sa, că ceea ce l-a îndemnat să se ocupe de dogmă a fost caracterul structural cu totul nou
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]