15,628 matches
-
loc în data de 7 decembrie, ora 17, la Centrul amintit, prilej cu care va fi prezentat și planul de programe pentru anul viitor. MONICA DIANA PAVEL Terapie prin artă l Curs susținut de specialiști din Marea Britanie Prin amabilitatea doamnei Doina Pocioianu, președinte al Organizației „Terapia prin Artă“ Timișoara, am aflat că în perioada 29 noiembrie-2 decembrie, organizația amintită, în parteneriat cu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Timiș, va organiza un curs de art-terapie. Acesta este o continuare a sesiunilor de
Agenda2004-48-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283101_a_284430]
-
lei); Boris Vian - Nuvele (Ed. Univers, 207 100 lei); Juan Valera - Pepita Jimenez (Ed. Leda, 119 900 lei); xxx Plagiatul la români (Ed. Arc, 180 000 lei); Claus Stephani - Basme evreiești: culese pe meleagurile Carpaților (Ed. Hasefer, 130 800 lei); Doina Jela ș.a. - Afacerea meditației transcendentale (Ed. Humanitas, 350 000 lei); Sei Shonogan - Însemnări de căpătâi (Ed. RAO, 158 999 lei); Martin Walser - Vânătoare (Ed. Allfa, 179 000 lei); Roberta Pazzi - Evanghelia după Iuda (Ed. Leda, 159 000 lei); Hermann Hesse
Agenda2004-48-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283109_a_284438]
-
Dorina, 71 ani l Dancea Maria, 74 ani l Chicere Ioan, 50 ani l Drăgan Arcadie-Teodor, 76 ani l Ciubean Ioan, 77 ani l Coste Ioan, 62 ani l Marinescu Leontiona, 91 ani l Botaș Iulia, 84 ani l Căiman Doina, 54 ani l Cardos Irina, 35 ani l Bugarschi Neboisa, 75 ani l Valușescu Petru, 70 ani l Chitescu Brana, 47 ani l Popescu Maria, 79 ani l Nanu David-Andrei, 4 zile l Vesici Leposava, 74 ani l Popescu Petru
Agenda2004-48-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283104_a_284433]
-
David-Andrei, 4 zile l Vesici Leposava, 74 ani l Popescu Petru, 54 ani l Opra Milea, 82 ani l Marcu Iren-Matild, 88 ani l Druca Anita, 82 ani l Purcar Maria, 69 ani l Stoica Marin-Florin, 26 ani l Munteanu Doina, 60 ani.
Agenda2004-48-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283104_a_284433]
-
activitate artistică și pedagogică, fiind distins cu Diploma de Excelență de Centrul de Cultură și Artă Deși octogenar, „Vanu“ Odrobot și-ar dori să mai dăscălească și chiar să simtă vibrațiile arcușului unei viori grațioase prin intermediul căreia să „spună“ o doină știută numai de el. Pentru întreaga sa activitate meritorie, maestrul va primi și Trofeul Pro Cultura Timisiensis 2004, acordat de Consiliul Județean Timiș, prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, pentru nouă artiști de elită. În ciuda influențelor occidentale sau orientale
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Odrobot, cum îl numesc cunoscuții apropiați. El a contribuit la îmbogățirea zestrei culturale a Banatului, grație interesului de a descoperi texte, în satul uitat de lume, pe care să le transmită apoi prin intermediul corzilor și al baghetei dirijorale în veritabile doine. Setea de autentic a fost și este o caracteristică forte a maestrului. De curând, marea familie a soliștilor și rapsozilor bănățeni a avut onoarea de a-l felicita pe Vanu Odrobot, cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Octogenarul artist
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
uneori sever, dar iubit, sunt sigur de asta. Acum am satisfacția să le urmăresc ascensiunea ca soliști și instrumentiști. Deși... acum e mai greu. Majoritatea prietenilor nu mai sunt. Mă bucur, însă, că am reușit să formez primul ansamblu profesionist, Doina Banatului, de care m-am îngrijit ca director trei ani, între 1960-1963. În componență erau 26 de instrumentiști și doi soliști. E greu să fii și dirijor și instrumentist, în același timp, dar am reușit să le fac pe amândouă
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Sunt mulți soliști vocali și instrumentali care nu sunt așa cum ar trebui. Nu au ce căuta pe scenă. Nu pot să ascult așa ceva, nu suport! E în afară de muzica tradițională populară. Muzica bănățeană e specifică prin muzicalitatea ei, cu multe influențe. Doina e specifică Banatului, de aceea nu poate fi interpretată de oricine“. Vis pe jumătate împlinit „Dacă ar fi să mă întorc în trecut, tot muzică populară aș alege. Nu m-aș despărți de Luță Ioviță și de cei doi: verișorul
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
întorc în trecut, tot muzică populară aș alege. Nu m-aș despărți de Luță Ioviță și de cei doi: verișorul primar violonist, Moise Mustață, dirijor, și Ionel Budișteanu, dirijor. Le sunt recunoscător, în special verișorului primar de la care am învățat doine necunoscute de ceilalți folcloriști bănățeni. Însă, am avut un vis, de mic. Să fiu violonist... într-o orchestră simfonică. Dar am părăsit gândul muzicii clasice când m-am îndrăgostit de folclor“, mărturisește taica Odrobot, cu o privire definită de albastrul
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
1964-1965), lector universitar și profesor de vioară. În 1960, a înființat orchestra populară de la Clubul 1 Mai, pe care a slujit-o cu dăruire 30 de ani. Cu această orchestră a reprezentat Banatul și România peste hotare, ducând nealterate „Hora, Doina, Sorocu și Prălocu“ la Festivalul de Folclor de la Bremen și München și multe altele. A format și modelat în tainele artei muzicale numeroși soliști vocali, interpreți binecunoscuți azi: Vasile Conea, Elena Moldovan, George Adam, Eugenia Eurelaru, precum și instrumentiști: Silviu Golban
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
anul 2003, cu Diploma de Merit. Pentru aportul adus în cultură, radio și televiziune prin numeroasele înregistrări și spectacole, a primit o distincție de merit pentru activitatea cultural-educativă. Câștigător a numeroase premii la festivaluri folclorice ca și conducător al formației „Doina Timișului“, lui Ioan Odrobot i-au fost recunoscute meritele de formator și dirijor de formații artistice. A mai obținut, în 1999, Diploma de Merit a Societății Culturale Banatul, Diploma de Excelență a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
a adaptat și montat textul la Teatrul Național București, este în primul rând acela de a găsi... omul potrivit în rolul potrivit, „așa încât minunatele actrițe distribuite de el aproape că își joacă propriul rol, propria condiție de viață“, subliniază dna Doina Popa, președinta Fundației „Artmedia“, cea care oferă publicului timișorean prilejul fericit de-a vedea spectacolul marți, 7 decembrie, de la ora 19, pe scena Naționalului timișorean. În haine marca Janine, Rodica Popescu Bitănescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ioana Bulcă, Sanda Toma, Mihai Fotino
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Daniel Știrlea și Laurian Popa, Corul Bisericii Penticostale Elim - dirijori Emanuel Alăzăroaie și Daniel Hasan, Corala Carmina Dacica - dirijor prof. Flora Toth, la pian Teodora Matei l 9 decembrie, Corul Catedralei ortodoxe Sârbe - dirijor Ioța Bugarschi, Corul Vicariatului Greco-Catolic - dirijor Doina Bosca, la pian Flora Toth, soliste Monica Andriș și Valentina Cotinschi, Corul Szabolcska Mihály al Bisericii Reformate - dirijor Hindrich Sandor, Corul Carmen Sylva al Facultății de Muzică - dirjor Mariana Muller l 10 decembrie, Corul Bisericii ortodoxe din Oravița - dirijor Nicolae
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Lugoj - Piața George Coșbuc; Făget; Jimbolia; mieii vor fi însoțiți de certificate sanitare veterinare de transport și bilete de adeverire a proprietății. Carcasele de miel, însoțite de certificat sanitar veterinar, se admit în halele agroalimentare din piețele: în Timișoara - Iosefin, Doina, Timișoara 700, Dacia, Badea Cârțan, Girocului și Ion Ionescu de la Brad; Lugoj - Piața George Coșbuc; Făget; Buziaș; Jimbolia; Sânnicolau Mare. Totodată, li se atrage atenția cumpărătorilor să se aprovizioneze numai din unități supuse controlului sanitar veterinar. De la toți mieii sacrificați
Agenda2003-14-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280862_a_282191]
-
Galleria 28 - Anastasia“: Sculptură Vasile Gorduz (16-20); „Buzunar“: Expoziție cu vânzare (9-19); Banca HVB: Expun Ion, Silvia și Camil Mihăiescu (10-16); „Carmen Art“: Expoziție cu vânzare (10-18); Facultatea de Științe Economice: Expoziție personală Ioan Pop Augustin (8-20); „Triade“: „In memoriam Doina Almășan Popa“. în librării Dino Buzzati - Bŕrnabo, omul munților. Secretul Pădurii Bătrâne (Ed. Polirom, 129 000 lei); Thomas Mann - Povestiri (Ed. RAO, 289 000 lei); Mario Vargas Llosa - Povestașul (Ed. Humanitas, 125 000 lei); Arthur Rimbaud - Opere (Ed. Polirom, 119
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
trăit. Știu că moartea e doar un episod al vieții“, mărturisește, cu zâmbetul amintirii, trandafirul Odeonului. În anii din urmă, drumurile ei spre Timișoara au fost cel mai adesea legate de-un alt om cunoscător al valorii teatrale și omenești: Doina Popa, președinta Fundației Artmedia. Timișorenii au venit mereu bucuroși la întâlnirea cu ea: în spectacole importante precum „Domnișoara Nastasia“ (în festival) sau „Stele în lumina dimineții“, dar și la întâlniri de taină și suflet, la Cafeneaua Vienesse sau Stil. Și
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
de la World Trade Center, Adriana Trandafir se juca de-a „Râsu-Plânsu“ la New York. Spectacolul de poezie cu acest titlu a fost creat alături de colegii de la Odeon pentru Centrul Cultural Român din New York. În fața românilor răsădiți peste ocean, actrița a cântat doine și balade și-a zis din vers. În ajunul acelui tragic 11 septembrie, Adriana Trandafir și colegii ei au vizitat Gemenii. „De fapt, trebuia să mergem acolo chiar în ziua tragediei, dar o modificare de program ne-a adus cu
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
de literatură română, literatura contemporană și teoria literaturii a Facultății de Litere din Cluj. În această întreprindere amplă s-au angajat 29 de cercetători (Georgeta Antonescu, Leon Baconsky, Ștefan Borbely, Ioana Boț, Nicolae Boț, Corin Braga, Cornel Căpusan, Sanda Cordoș, Doina Curticăpeanu, Sergiu Pavel Dan, Vasile Fanache, Livia Grămadă, Sară Iercosan, Mircea Muthu, Lăură Pavel, Gheorghe Perian, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Dumitru Pop, Ion Pop, Cornel Robu, Lionel Decebal Roșca, Octavian Schiau, Ion Seuleanu, Călin Teutisan, Silvia Tomus, Mihaela Ursa
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
contribuie la fixarea unei terminologii proprii, punând în circulație însuși termenul de folclor, în accepțiunea lui modernă. Studierea literaturii orale (în care este înglobata întreaga cultura populară) o efectuează în interdependenta cu limba și cu istoria, demonstrând originea dacica a doinei și cea latină a horei. În vederea alcătuirii unei arhive naționale de folclor, el trimite un chestionar, adresându-se în special preoților și învățătorilor, de la care și primește unele răspunsuri. Extrem de originală se dovedeste concepția lui Hașdeu despre basm, examinat amănunțit
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
de cărți. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca ar fi primii care ar deschide această listă de fideli ai Gulagului, ca să-i numesc cumva. Ar urma, apoi, Adrian Marino care, la un moment dat, a susținut chiar un serial în 22. Doina Jela se cuvine a fi amintită, la rîndu-i, cu cele trei cărți: Cazul Nichita Dumitru, Aceasta dragoste care ne leagă și, de curînd, Spovedania unui torționar, o premieră în Est. Există și trei tineri eseiști mai puțin cunoscuți, dar care
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
își formeze o idee cît mai apropiată de experimentul propus de trupă STAN. L-am întîlnit pe Dré Darden în spațiul românesc, unde au expus 16 artiști, pe care îi voi lista alfabetic, așa cum apar de altfel în catalogul expoziției. Doina și Puiu Antemir, Dragoș Buhagiar, Ștefan Caragiu, Liliana Cenean, Ștefania Cenean, Constantin Ciubotariu,Vittorio Holtier, Doina Levinta, Mihai Mădescu, Lia Mantoc, Maria Miu, Viorica Petrovici, Irina Solomon, Carmen și Gheorghe Rasovski. Artiști din generații diferite, dar indiscutabil numele cele mai
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
pe Dré Darden în spațiul românesc, unde au expus 16 artiști, pe care îi voi lista alfabetic, așa cum apar de altfel în catalogul expoziției. Doina și Puiu Antemir, Dragoș Buhagiar, Ștefan Caragiu, Liliana Cenean, Ștefania Cenean, Constantin Ciubotariu,Vittorio Holtier, Doina Levinta, Mihai Mădescu, Lia Mantoc, Maria Miu, Viorica Petrovici, Irina Solomon, Carmen și Gheorghe Rasovski. Artiști din generații diferite, dar indiscutabil numele cele mai importante ale scenografiei românești de astăzi. Dré Darden a fost plăcut impresionat de unitatea spațiului prezentat
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
plăcut impresionat de unitatea spațiului prezentat de români, de faptul că întreaga expoziție este organizată că o încăpere, o încăpere în care pătrunzi și din care, ieșind, păstrezi nu imagini fragmentare ci...o stare. O emoție. Că la teatru! Costumele Doinei Levinta de la "Richard al doilea" stînd în buna armonie cu decorurile Liei Mantoc de la "Petru" - piesa lui Vlad Zografi, sau cu cele ale lui Puiu Antemir la spectacolele sale Molière... Am vorbit și cu cîteva studente la scenografie din diferite
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
dezlănțuiri de sălbăticie ale minerilor asupra celor "diferiți") căutînd și, prin teatru, iată! - să se vindece de o boală sau de un blestem.. E drept că un element covîrșitor de important în această interpretare l-a avut cearceaful însîngerat al Doinei Levinta din "Richard al doilea"... O altă observație a vizitatorilor secției românești a Quadrienalei a fost una legată de... bani. Din nou în vedeta costumele semnate Levinta: cum se poate oare, au întrebat pictori de costume britanici și studenți olandezi
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
costume britanici și studenți olandezi, să creezi costume atît de spectaculoase, dar care necesită cheltuieli importante?Q O intrebare practică a unei lumi prin excelență mercantile.... "Ce bine că într-o țară săracă precum România există totuși bani pentru costumele Doinei Levinta"... mi-a spus însă, nu fără invidie, o conferențiara universitară la catedră de costume a Universității din Seul, doamna Hye Suk Chang, una dintre vizitatoarele care au zăbovit mult în spațiul României... Secțiunea cehă a expoziției merită, probabil o
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]