599,398 matches
-
adevărat la conceptele hegeliene de dialectică și adevăr.” Mai mult decât atât, intuițiile hegeliene sunt plasate, elegant, într-un context cultural mult mai amplu și luate drept punct de pornire pentru numeroase alte elaborări care au avut loc, ulterior, în domeniul teoriei jocului: „recursul hegelian la joc și seriozitate ca parodie a filosofiei prefigurează tacticile, folosite de artiștii-metafizicieni (Nietzsche, Fink, Gadamer), de a întrețese (mai degrabă decât de a contrasta) polii joc-seriozitate.” În sfârșit, aș avea două critici la această carte
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
imense, fiecare de mărimea unui stadion, pline cu standuri mai mari sau mai mici (după posibilități și după mărimea companiilor) cu tot ce există În lume În materie de aparatură de imagerie umană, ba chiar și veterinară! Marii « jucători » În domeniul medical ocupă Întotdeauna spații importante, pentru care plătesc zeci de mii de dolari. Cele mai mari standuri anul acesta le-au avut - În ordine - companiile General Electric, Philips, Siemens și Toshiba, urmate de Fujifilm, Hitachi Medical, Agfa Healtcare, Canon USA
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
cei 100 000, având unde să locuim și să ne veselim, și câți nu or fi mai fost ca noi! În cele șase zile cât a durat RSNA-ul, au fost planificate și prezentate 1750 de comunicări științifice În toate domeniile și sub-domeniile medicale Înrudite: imagerie a sânului, cardiacă, pulmonară, gastrointestinală, genito-urinară, a sistemului muscular-scheletal, neurologica, pediatrie, imagerie și intervenție vasculară, radiații pentru oncologie, radiobiologie, fizică etc. S-au ținut 237 de cursuri de Împrospătare (refresher) a cunoștințelor și 114 „multisessions
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
multe fraze în ultimul deceniu. Dacă însă au curs pînă acum destule valuri de proteste în mass-media pe tema poluării solului și a apelor patriei, nu țin minte să fi auzit mai mult de două-trei voci ale lucrătorilor din acest domeniu al vieții oricărei societăți civilizate despre poluarea fonică. Fenomenul nu e, de astă dată, specific românesc, el atingînd, după cît îmi dau seama, proporții globale (în ce ne privește, însă, noi românii, avem și aici un trist „trend” ascendent!). Mă
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
bibliografie exigentă nu reține mai mult de cinci-șase titluri fundamentale - de la scrierea de tinerețe a lui Lukács pînă la contribuțiile deja clasice din anii noștri ale lui Wayne Booth, Gérard Genette, Lubomir Dolețel ori David Lodge. Or, tocmai în acest domeniu stilisticianul și hermeneutul Toma Pavel ne oferă acum o contribuție care, cu trecerea timpului, va deveni fără îndoială de referință: La pensée du roman este o veritabilă poetică a artei romanești, de la originile ei alexandrine și pînă astăzi. Lumile ficționale
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
în ciuda unei extreme proliferări a inovațiilor și a erorilor și a unei generale relaxări a normelor, apelurile la corectitudinea lingvistică nu sînt rare; vorbitorii iau asupra lor sarcina corectării reciproce. Rezultat al cunoștințelor dobîndite în școală, competența teoretică relativă în domeniul normativ devine în genere „lingvistică populară”: acționînd împotriva devierii, dar adesea cu argumente atacabile științific, diferite de cele ale specialiștilor. În cazul dat, o intervenție ironică ridiculizează forma copii, evocînd omonimia sa (grafică) cu pluralul substantivului copil: “Se pare că
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
sărăciei absolute» - Inima mea este pe înățimi de Saroyan - sau un decor «al imensei prostii», «al stupidității» - Căsătoria și, respectiv, Revizorul.” Am avut bucuria să citesc zilele acestea o carte, unică pînă acum la noi din punctul de vedere al domeniului investigat, despre o anumită profesiune și despre un profesionist. O carte serioasă și complexă despre creația arhitectului scenograf PAUL BORTNOVSCHI, un model, un artist de anvergură în lumea teatrului. Și nu numai. Impresionant rămîne devotamentul și simțul datoriei, într-un
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
comentatori, mi se pare că aduce un beneficiu acum, prin această apariție dirijată de Valeriu Moisescu, chiar dincolo de recuperarea complexității unei personalități formidabile ca aceea a lui Paul Bortnovschi. Mi se pare, totodată, și un fel de inițiere într-un domeniu cultural de mari subtilități și profunzimi, cum este, în fond, scenografia. M-am gîndit mereu la omagiul pe care regizorii mari ai lumii, dacă ar fi să-i numim doar pe Peter Brook și pe Giorgio Strehler, dar și numele
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
Victimile datoriei”, “Revizorul”, “Danton”, “Căsătoria”, “Generoasa fundație”, “Caligula”... Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Moni Ghelerter, Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, Valeriu Moisescu, Horea Popescu, Sanda Manu, Dinu Cernescu, George Teodorescu... Ce impresionează este nu doar incursiunea teoretică inedită la noi într-un domeniu puțin și temător abordat, ci, mai întîi de toate, discursul solid a lui Paul Bortnovschi, exprimat prin cuvînt și imagine, un discurs plin de forță, de un rafinat și modern mod de a-și privi profesiunea și contemporaneitatea, presărat de-
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
Rodica Zafiu Domeniul formulelor de salut e probabil mai dinamic decît se crede de obicei, dar vorbitorii înșiși îi percep mai greu transformările: pentru că elementele de bază se conservă, iar cele care nu mai sînt la modă nu dispar imediat. Ca și în
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
cele mai naive utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate lingușeli, cele mai deșănțate avînturi propagandistice și cele mai crispate dorințe de putere se întîlnesc - și se consolidează reciproc - aici. Nu există formațiune politică, organizație cu pretenții reprezentative sau domeniu al vieții publice, mai mult sau mai puțin militarizat, care să nu se simtă obligate de a negocia cu veșnicia prin cîte un măreț insemn statuar. În cele mai multe cazuri amatorismul și aroganța merg mînă în mînă cu gradul de autoritate
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
e perfect normală. Cînd mita, pilele, nepotismul, traficul de influență, fărădelegea sînt generalizate, noțiunea de moral e scoasă din joc sau devine demagogică. „Am ales în aceste comisii - mai spune Răzvan Theodorescu - pe cei care, după opinia mea, sînt în domeniul lor printre cele mai importante personalități”. Iată importantele personalități ale Comisiei Naționale pentru subvenții de carte și reviste culturale: Dan Berindei (președinte); D. R. Popescu (vicepreședinte); Doina Banciu; Gheorghe Buluță; Silvia Colfescu; Mircea Ghițulescu; Dan Grigorescu; Eniko Marko; Lucia Ovezea
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
prin urmare, o mare apropiere între imaginație și memorie și jocul cu imaginile. Cealaltă dimensiune a imaginației este cu adevărat creatoare; ea nu mai este limitată de memorie, ci este inovație, explorare a potențialităților. Astfel, de exemplu, cazul imaginației din domeniul tehnicii, al științelor, în care imaginația inventează noi îmbinări ale realității, precum în science-fiction sau în domeniul tradițiilor religioase în care imaginația vizionară permite conținuturi sensibile, vizuale a ceea ce se poate întîmpla după moarte ori la sfîrșitul lumii. Aici imaginația
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
este cu adevărat creatoare; ea nu mai este limitată de memorie, ci este inovație, explorare a potențialităților. Astfel, de exemplu, cazul imaginației din domeniul tehnicii, al științelor, în care imaginația inventează noi îmbinări ale realității, precum în science-fiction sau în domeniul tradițiilor religioase în care imaginația vizionară permite conținuturi sensibile, vizuale a ceea ce se poate întîmpla după moarte ori la sfîrșitul lumii. Aici imaginația dezvăluie alte moduri de existență decît cele pe care lumea ni le permite să le observăm și
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
prin care indivizi sau grupuri fabrică, produc sens și valoare. Imaginarul permite așadar progresiv să fie raportat la un mare număr de probleme nu doar estetice, ci și epistemologice și axiologice, atingînd norme și valori. Această folosire a lui în domeniul francofon, care a cunoscut un mare succes și în România, cunoaște o înflorire specială în arii culturale precum America Latină sau Extremul Orient unde raționalitatea europeană occidentală a întîlnit tradiții anterioare autohtone, în care imaginile, afectivitatea și sensibilitatea, corpul joacă un
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
și mai multe centre ale imaginarului din România (Craiova, Cluj, București). Cum vedeți acest interes, de fapt, destul de recent pentru teoretizarea și cercetarea imaginarului din România? J. J. W. - Sînt foarte impresionat de bogăția, diversitatea și dinamismul cercetătorilor români în domeniul pluridisciplinar al imaginii și imaginarului. Mi se pare că această proximitate a culturii române cu imaginarul are rădăcini culturale și istorice foarte vechi și care fac ca România să fie, poate, în Europa, țara care a păstrat un substrat mitologic
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Istoria contemporană a provocat paradoxal, prin catastrofele ei, un fel de urgență a chestiunii dimensiunii duble a omului și a culturii. M. C. - În încheiere, o întrebare tradițională: care sînt proiectele dumneavoastră actuale, care vă sînt cărțile în lucru din domeniul imaginii și al imaginarului? J. J. W. - În luna mai a apărut la P. U. F. un volum cu titlul Imaginarul, simetric cu volumul mai vechi Imaginația, în care clarific problemele pe care le-am evocat acum și în care
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
certificatul de deces, eliberat de spitalul din Los Angeles, unde a fost internat, County Harbor Hospital, și unde i s-a curmat firul vieții, la 1 noiembrie 1961. Aici sunt înregistrate datele personale, motivul decesului, ocupația „poet, atașat de presă, domeniul de activitate, ziaristica.” Urmează precizarea cine a transmis informațiile. Este o angajată a spitalului, Paula Gibson, în calitate de prietenă, cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri, sunt cuprinse ca într-o galerie de priveliști puse în evidență de
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
de membru corespondent autorului Rapsodiei iberice. Enumerarea de până acum este, prin firea lucrurilor, restrictivă. Ea reține parte din documentele care pot contribui la cunoașterea, în mare, a vieții poetului român. Starea lui de efervescență, de inițiative și înfăptuiri în domeniul creației, pe diverse planuri, ca factor de coeziune între popoare și de mobilizare a românilor prin activitatea sa de publicist, mereu în inima palpitândă a redacțiilor. Enumerarea a urmărit să pună în lumină aprecierea de care s-a bucurat Aron
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
coborîrii nivelului estetic, dorințele partidului. Legătura, semnalată pe vremuri de Sartre, între proză și ideologie se confirmă din plin acum”. După cum, în perioada postdecembristă, am asistat la o altă revenire la atmosfera ideologică, la reluarea unor clasamente și clișee din domeniul criticii literare, coroborate de reapariția în prim-planul vieții publice (în Parlament, în fruntea partidelor, pe micul ecran) a unor personaje ce n-ar putea semnifica altceva decît conservatorismul cras. Așa-zisa a doua generație de ideologi, după cea declarat
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
timp au acționat pretutindeni, stabilind ceea ce este sau nu interesant, ceea ce se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX-lea a teoretizat interesul științific pentru autenticitate, dar a exclus din domeniul publicabilului, din motive de cenzură ideologică, zone largi ale producției folclorice. De multe ori, culegerile de la sfîrșitul secolului al XIX-lea erau mai bogate și mai complexe decît cele care, peste un secol, urmau să sufere de varii restricții politice
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
producției folclorice. De multe ori, culegerile de la sfîrșitul secolului al XIX-lea erau mai bogate și mai complexe decît cele care, peste un secol, urmau să sufere de varii restricții politice, privind deopotrivă tematica și limbajul. Ca în multe alte domenii ale cercetării, în perioada totalitară problemele strict estetice - atemporale, abstracte, inocente - au fost privilegiate, în vreme ce aspectele sociolingvistice erau ocolite, pentru că se dovedeau mult mai riscante. Un exemplu perfect de limitare prin estetizare îl oferă ghicitoarea. Caracterizările tipice ale speciei sînt
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
ceremonios: „Vă mulțumesc cu multă considerațiune pentru răspunsurile acordate” (indaco.ro); „Asigurîndu-vă de întreaga mea considerațiune, vă doresc sănătate și succese (pdm.moldova.md); ceea ce nu exclude excesul parodic („ca semn al profundei noastre apreciațiuni pentru gândirea dvs. revoluționară în domeniu și având întreaga noastră considerațiune”- andreigheorghe.ro/ forum). Ar mai fi de văzut dacă actuala modă anglicizantă poate aduce schimbări în raportul dintre variante; probabil că nu, chiar dacă, teoretic, legătura etimologică (cu englezismele în -tion) ar putea sprijini formele în
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
române, și cu sprijinul statornic și entuziast al profesorului Klaus Heitmann, reputat romanist și românist, a invitat să țină conferințe destui scriitori români. După douăzeci de ani de absență din câmpul criticii noastre literare, unde se specializase mai ales în domeniul prozei, S. Damian revine în forță, publicând o serie de volume, dintre care, cel mai recent este, cu un titlu cam lung, Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, cu un sumar pe cât de bogat, pe atât de divers. El recunoaște cu
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
intrasem la Electronică și Telecomunicații, după un concurs tensionat (400 candidați pe 20 de locuri, în timp ce alți colegi aveau locul practic asigurat printr-un concurs separat). Participanții la seminar erau atrași în special de problemele de „cibernetică”, pe atunci un domeniu aproape prohobit, susținut de conferințe și seminarii neoficiale. Stimulați de extraordinarul profesor Moisil și la sugestia îndrumătorului nostru, am abordat domeniul recunoașterii și sintezei automate a limbii române, realizând ca lucrare de diplomă un mic aparat capabil atât de recunoașterea
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]