14,255 matches
-
umane, omogenitate/diversitate. Câteva întrebări specifice fie-cărei dimensiuni: pentru relația organizației cu mediul "Organizația se percepe pe sine ca fiind dominantă, armonizatoare, monopolistică, de nișă?"; natura activității salariaților "Modul corect în care oamenii ar trebui să se manifeste este cel dominant/proactiv, armonizant, sau pasiv/fatalist?"; natura adevărului "Cum definim ceea ce este adevărat și cum determinăm practic valoarea de adevăr a unui fenomen: testare pragmatică, consens social, încredere în înțelepciunea celui delegat să judece problema?"; orientarea companiei în raport cu timpul "Care este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Week, Capital, Efinance, Business Week, Cariere și Săptămâna financiară. În aceste publicații au fost monitorizate și analizate toate articolele în care apăreau subiecte legate de dimensiunile și temele-cheie stabilite în grilă ca având relevanță din perspectiva brandingului de angajator. Dimensiunea dominantă în presa de specialitate a fost cea a beneficiilor urmărite de potențialii angajați și angajații actuali de la un angajator. Această dimensiune a fost asociată cu un număr de 1 242 de articole, cel mai mare scor fiind înregistrat de Săptămâna
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a asociat 108 articole cu această dimensiune. Celelalte publicații au avut sub 30 de materiale dedicate, excepție făcând Revista Capital, cu un număr de 72 de articole. Dimensiunea gradul de conștientizare a brandului de angajator de către companii îi urmează dimensiunii dominante la o distanță extrem de mare; articolele care au tratat această problemă au fost în număr de 151. Și de această dată Săptămâna financiară este cea care bate recordul de materiale 129. În aceste articole au dominat subiectele legate de interesul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cercetările recente. Pe de altă parte, presa de specialitate, ca o tendință generală, reflectă mai degrabă necritic paradigma companiilor și pe fondul faptului că este susținută financiar de publicitatea pe care acestea o cumpără în paginile ziarelor. De aceea, opiniile dominante ale articolelor sunt, de cele mai multe ori, în litera viziunii formale a brandului companiilor despre care vorbesc. Câteva extrase din articolele monitorizate sunt ilustrative din perspectiva celor afirmate mai sus. Pentru tema-cheie implicarea socială a companiei: ,,Operațiunea ghiozdanul, desfășurată de Carrefour
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
la fel, despre (f) numai una, iar despre (g) nici una. Doar tema definiții ale reputației de bun angajator înregistrează patru referiri, câte una în Capital, Cariere, Efinance și Business Week. În orice caz, majoritatea acestor articole tratează pro-bleme generice, subiectele dominante fiind de tipul celor ilustrate în cele ce urmează: "Jack Welch de la firma General Electric spunea că pentru a reuși în lumea afacerilor în anii '90 trebuie să te gândești tot timpul cum poți face o persoană mai valoroasă, mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ca într-un ghem de lînă alcătuit din zeci de fire de nuanțe diferite, practic inseparabile, din care unul sau două ies totuși totdeauna în relief. Cunoaștem desigur, destule personalități publice al căror chip exprimă cu destulă fidelitate trăsătura lor dominantă de caracter: o fire duioasă, tandră, răzbate chiar și într-un zîmbet abia schițat; o natură poetică, interiorizată sau pasională - în melancolia, reflexivitatea sau văpăile privirii, o înclinație spre duritate și cruzime - în asprimea trăsăturilor, în lama de oțel a
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
de încredere. Totuși, lipsa nuanțelor știrbește obiectivitatea dorită, scriitorii anului 1954 fiind reprezentați numai de mărturiile lor cele mai compromițătoare, care sunt în spiritul devotamentului față de ordinele partidului. De fapt, scriind în plin proces al comunismului și urmând direcția acestuia, dominantă începând cu anii '90 până în zilele noastre, Anei Selejan i-ar fi fost greu să se detașeze. Iar scrierile, faptele "gloriosului deceniu" sunt privite dintr-o perspectivă morală, ghicită printre rânduri, care umbrește fireasca cercetare istorică "la rece". Iată unde
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
schimb, concilierea dintre poetici atât de divergente e un câștig periculos. Tulbură apele netede ale lirismului triumfător în '60, clatină cazematele ancorate în real pe care și le-au edificat optzeciștii, acordă nesperate privilegii unor direcții marginale ale unor figuri dominante (să ne gândim numai la dimensiunea politică a poeziei lui Mircea Ivănescu sau la profunzimile ivite din jocurile parodic-virgiliene puse în pagini și-n grupaje de Mircea Cărtărescu). Ce i se poate reproșa unui studiu ca Labirintul de oglinzi - metodologic
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
analizează dragostea oarbă a artistului pentru - și în pofida - individului pozitivist. Proza scurtă din Mătușa Matilda, 1931, este marcată de psihologism și naturalism, analiză și observație adâncă, subtilă, în registru alternativ grav și comic. În Nu mă călca pe umbră, 1969, dominant este studiul detașat al moralei și psihologiei angajării nereflectate de conștiință. Critica și istoria literară - dacă trecem peste debutul în roman, remarcat de Ibrăileanu (începutul autoarei se produsese la revista "Viața Românească", unde el era redactor) - n-a adus-o
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
avantaj pe care i-l dă această ancoră este că nu trebuie să-și schimbe opinia după gradul de periclitare pe care aceeași opinie îl poate aduce în viața lui. Așa se face că istoricul știe să fie împotriva mentalității dominante chiar cu riscul de a îndura represalii în numele ideilor pe care le susține. Nu se numără așadar printre cei prinși în acea masă de manevră ce poate fi manipulată prin pîrghiile ce nu au dat niciodată greș atunci cînd s-
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
La origine o teză de doctorat, Utopia negativă în literatura română păstrează destul de puțin din ariditatea academică și din sterilitatea - necesară, ce-i drept - unui asemenea tip de lucrare. Adică ceea ce e, față de convenția universitară, opțional. Personalitatea autorului e - aici - dominantă, iar nu vreo specie de obediență tematică ori de bigotism bibliografic. Și ea se exercită până într-acolo încât, în unele aplicații privitoare la literatura contemporană, Bogdan Crețu își permite mostre de abordare primară, jocuri de verdict specifice, în mai
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
este că, atunci cînd încearcă să vorbească despre trecut, nu o poate face decît împrumutînd optica prezentului. E ca atunci cînd povestești istoria turnînd-o în tiparele schemelor actuale. Procedeul ia naștere în două feluri: fie prin preluarea deliberată a mentalității dominante - caz în care spiritul oportunist dă regula jocului - fie printr-o molipsire involuntară, iscată de o contagiune colectivă - caz în care, chiar mînat de bune intenții, autorul intonează un refren ce i-a fost sugerat subliminal. În ambele situații, concluzia
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
nu există discurs despre trecut care să nu fie impregnat de ideologia prezentului. Deosebirea apare doar în privința gradului de impregnare, dar în nici un caz în ceea ce privește prezența sau absența ei. Chiar și un autor care vrea să scape de constrîngerile opticii dominante nu va reuși decît în anumite limite. Iar motivul ține mai puțin de înclinația servilă de a fi pe placul celor puternici, cît mai mult de neputința de a-ți depăși epoca și spiritul ei. Toți trăim în etuva unei
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
dar nici măcar nu e unic. Că sunt tot atîtea adevăruri cîte puncte de vedere pot fi închipuite. și că dacă totuși unul precumpănește asupra altora nu este pentru că ar fi mai adevărat decît celelalte, ci pentru că este impus de mentalitatea dominantă. Iar în Istorie și mit în conștiința românească, Lucian Boia își prezenta punctul de vedere, fără pretenția de a-l considera singurul infailibil. Urmarea a fost că admirația unora a fost însoțită de indignarea altora, Boia fiind considerat cînd un
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
mentalul românilor. Grație lor, Lucian Boia a devenit cu timpul o figură incomodă și bizară. Incomodă, fiindcă nu putea fi atacat pe seama prestației din perioada comunistă, și asta deoarece nu se număra printre istoricii care își plecaseră fruntea în fața mentalității dominante de atunci; bizară, fiindcă nu iubea publicitatea și prefera discreția unei vieți retrase. Pe scurt, nu se identifica cu imaginea pe care ceilați și-o făcuseră despre el și nu era dispus să-și irosească timpul în dezbateri TV inutile
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
irosească timpul în dezbateri TV inutile pe marginea unor controverse istorice. Frumusețea este că, după 2000, Lucian Boia și-a rămas fidel sieși. Nu s-a repezit, ca noua generație de istorici, să emită semnale de obediență față de noua mentalitate dominantă - stîngismul corectitudinii politice - și nici nu a dat semne că, de dragul unor profituri temporare, va începe să rescrie istoria secolului XX în așa fel încît să facă pe placul noilor focare de presiune ideologică. Erau destui oportuniști în cursă ca să
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
s-o ia înaintea celorlalți. La anul 1000 zestrea de însușiri nu favoriza pe nimeni. Toți erau deopotrivă de egali, adică deopotrivă de slabi. Și totuși, concurentul care s-a deprins de pluton devenind, cel puțin pentru o vreme, jucătorul dominant pe harta lumii, a fost Occidentul. Factorii care au dus la acest triumf sunt analizați cu minuție de Lucian Boia: condițiile geografice (mai ales suprafețele uriașe de pădure), primul salt tehnologic reprezentat de morile de vînt și apă, apoi ridicarea
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
sub semnul provizoratului. Proza lui pare o succesiune de fragmente înrudite, de încercări preliminare, în vederea conceperii unei viitoare mari opere, rămasă însă nescrisă. Prin hazard biografic, aceste însemnări au astăzi pentru noi valoare în sine. Paginile lui Russo relevă o dominantă tematică asociată unei dominante stilistice, amîndouă la fel de vizibile. Pe de o parte, obsesia timpului, detectabilă pretutindeni și avînd un sens clar - regretul pentru dispariția Moldovei patriarhale și arhaice. Luptător pentru progres, participant la Revoluție și convins de inevitabilitatea europenizării noastre
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
dar la un nivel și mai intim), graficul subiectivității, formula proteică a per-sonalității. Repulsia autorului față de locurile comune, truisme, tabuuri, socluri de statui, catedre rigid-profesorale îl face să înoate mereu împotriva curentului de opinie, să se plaseze programatic în contra direcției dominante (ca altădată Maiorescu, unul dintre puținele lui modele pozitive). Când el însuși ajunge la capătul analizei, când ar mai avea de făcut parada triumfătoare a încheierii demonstrației, se oprește deodată în loc și spulberă cu un gest "certitudinile", "definitivul". După ce îl
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
se situa deschis pe pozițiile clasei muncitoare, de a milita sub steagul partidului acestei clase, unic reprezentant al intereselor poporului". Nina Cassian se crede îndatorată a face rechizitoriul trecutului "odios", în care "artiștii, în afara celor care slujeau oficial țelurile clasei dominante, erau considerați ca niște simpli histrioni, nebuni inofensivi, amuzanți sau sîcîitori, de la caz la caz" și, evident, a omagia partidul într-o impecabilă terminologie stalinistă: "După 23 August, partidul ne-a investit (sic!) deschis cu titluri și răspunderi mărețe; astfel
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
al familiei, dac?nu dup?un iubit. Bucuriile, desf??ile spirituale sunt contrabalansate prea adesea de suferine fizice i morale, de insatisfacii i griji, de pierderea unor fiine foarte apropiate, ?conjurate cu o mare afeciune, care parc?? altereaz?chipul. Notă dominant?nu o mai reprezint?setea de a conduce, autoritatea, ci o asumare mai limitat?a puterii regale, că s?nu spun o resemnare, compensat?numai de marile delicii ale artei, sub toate formele ei, i de splendorile naturii. Prin excelen
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
și o concizie în stilul acestui intelectual cu care puțini eseiști contemporani se pot lăuda. Articolul în cauză e constatarea unei stări de fapt pe care toți europenii o trăiesc mai mult sau mai puțin conștient: cruciada împotriva creștinismului. Mentalitatea dominantă a epocii noastre are ca trăsătură principală o ostilitate constantă și eficace împotriva a tot ce este creștin. Mai mult, conținutul spiritual al lumii noastre se trage din această unică contestare vehementă a creștinismului. Și astfel, sub cuvînt că au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
o parte pot fi folosiți ca termeni politici internaționali, echivalenți cu engl. balkanize (rar) / balkanization, fr. balkaniser / balkanisation, germ. balkanisieren / Balkanisierung, it. balcanizzare / balcanizzazione etc., deci referindu-se la o "fragmentare conflictuală". Pe de altă parte, în română rămîne totuși dominant alt sens, tot negativ, dezvoltat din interior (și despre care am mai vorbit în legătură cu termenii balcanic și balcanism): reflectînd o viziune (auto)critică asupra tendințelor de comportament considerate ca orientale și non-moderne: evocând mai ales nonșalanța, lenea, amoralitatea, afacerismul etc.
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]
-
Substanța Universală" (11 decembrie 2005). O sondare a obîrșiilor ultime e fatalmente descărnată, conceptuală (de observat că aci conceptele posedă vibrația unor entități concomitent materiale și spirituale precum atomii în viziunea reprezentanților Școlii din Abdera): "în depresiunile/ acelea montane/ elementul dominant/ era noaptea// uneori dimineața/ pe lacurile înghețate./ Acolo Focul și Perla/ nu înfloreau/ decît în umbră" (2 ianuarie 2005). Uneori materia e adnotată brevilocvent, în înfățișarea sa compactă: "Noaptea trecută nu mi-a plăcut deloc// niciodată materia nu a fost
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
și vor prinde, ca prin minune, coerența unei pledoarii scrise pentru o anume cauză, bună de apărat în fața unui judecător imaginar. Revăzându mi însă textele publicate strânse laolaltă, trebuie să accept că ele nu servesc o miză unică sau măcar dominantă. Destul de eterogene ca tematică, sunt relativ greu de sistematizat ori de dizolvat în același cocktail, motiv pentru care am optat pentru prezentarea lor în ordinea cronologică a publicării (cu mici amendamente față de versiunea originală a unor articole, plus un text
Gâlceava cu juristul din mine by Florentin Ţuca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1340_a_2745]