561 matches
-
mută privirile de la unul la altul, suspicios. E adevărat că pot pleca așa, pur și simplu? — Ți-am zis doar. Mânia Domnului va ști unde să te găsească. — Mânia Domnului nu mă preocupă În noaptea asta. Pe când domniile voastre... Mascatul și dominicanul se ridicaseră În picioare. Noi am terminat, zise primul. Alatriste scrută fețele interlocutorilor lui. Candelabrul așternea peste ele, de dedesubt, umbre neliniștitoare. — Nu-mi vine a crede, spuse În sfârșit. După ce m-ați adus aici. — Asta, Încheie mascatul, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Nu-mi vine a crede, spuse În sfârșit. După ce m-ați adus aici. — Asta, Încheie mascatul, nu mai e treaba noastră. Ieșiră luând cu ei candelabrul, iar Diego Alatriste avu timp să vadă privirea teribilă pe care i-o aruncă dominicanul din prag, Înainte de a-și vârî mâinile În mânecile rasei și a dispărea ca o nălucă alături de Însoțitorul lui. Instinctiv, duse mâna la spada pe care n-o avea la cingătoare. — Unde o fi capcana, Doamne sfinte? Întrebă de pomană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Erminia surprinse asemenea dorință și începu să culeagă elemente pe departe. . - Ce culoare preferi? . - Iată o întrebare curioasă! Accept tot spectrul solar. . - Nu m-am exprimat bine. Ce culoare preferi laîmbrăcăminte? . - Ah! asta depinde de epocă, de sex, de semnificație. Dominicanii în alb fac foarte mare impresie, mai ales pe ziduri cenușii. Cred că de aceea Florența e așa de neagră. Savonarola era dominican. Romanii cultivau albul și roșul de purpură, medievalii - roșul și negrul. . - Complici lucrurile, ca de obicei. Un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
m-am exprimat bine. Ce culoare preferi laîmbrăcăminte? . - Ah! asta depinde de epocă, de sex, de semnificație. Dominicanii în alb fac foarte mare impresie, mai ales pe ziduri cenușii. Cred că de aceea Florența e așa de neagră. Savonarola era dominican. Romanii cultivau albul și roșul de purpură, medievalii - roșul și negrul. . - Complici lucrurile, ca de obicei. Un pulover în ceculoare l-ai vedea? . - Credeam că-mi pui o întrebare mai savantă, de optică.Puloverul nu merge decât alb. Dar pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
JUSTIANUS, Sanctus JUSTIANUS, Ep.Vercellis JUSTIANUS, Imperator Italia JUSTIANUS, Germanos, general bizantin (sec.VI) ALEXANDRU, St. ALEXANDRU I, Papa (106-115) ALEXANDRU I, Rege al Macedoniei ALEXANDRU CEL BUN, Domn al Moldovei ALEXANDRU CEL RĂU, Domn al Țării Românești ALEXANDRU, călugăr dominican (16391724) ALEXANDRU, Ion ALEXANDRU, Marin 119. Cum se aranjează descrierea lucrărilor în ordinea alfabetică a titlurilor? R: Dacă un autor are mai multe titluri, se folosește următoarea aranjare: Ø Descrierile operelor autorului Ø Descrierile în care autorul apare ca vedetă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
impozant, cam încorsetat între imobilele vecine. Intră în biserica pustie la acel ceas, admiră altarul, cu icoane de preț... Citise la intrare un scurt istoric al lăcașului construit prin secolul al XIV-lea ca o capelă catolică, cumpărată de călugări dominicani în 1865 și, după expulzarea acestora în 1880, achiziționată de statul român pe 500 000 de franci. Aici se închinaseră George Enescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Henri Coandă, iar la începuturile sale pariziene Brâncuși cântase în strană ca să mai câștige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
păgânilor, precum și contra patronilor, protectorilor, dositorilor și apărătorilor lor, să-i tragă la răspundere și la pedeapsă în temeiul postulatelor canonice și a dispozițiilor papale pe calea inchiziției și să se serve ca de proxime organe executive de ordinul predicanților (dominicani) și al minoriților (fratres ordinum praedicatorum et minorum ). Cu mai mult rezultat luă Benedict XII acest lucru în mînile lui când văzu că, prin mijloacele legale întrebuințate pîn-acum, Bosnia nu va putea fi ținută deloc la legea catolică. Puterea ce-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cruciata în Palestina (1227), îl însărcină cu creștinarea tuturor cumanilor, de-a boteza, a hirotonisi preoți, a ridica biserici și a rândui episcopi. Robert, folosindu-se de dreptul său, numi în același an încă episcop al cumanilor pe Theodoric, priorul dominicanilor (predicanți). Dominicani și predicanți ca organe de convertire. Papa Grigorie al IX-lea mai stimulă apoi (la 1228) atât pe arhiepiscopul Robert cât si pe regele Bela IV ca să-i câștige pe cumani, iar priorului ordinului predicanților îi dete instrucția
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Palestina (1227), îl însărcină cu creștinarea tuturor cumanilor, de-a boteza, a hirotonisi preoți, a ridica biserici și a rândui episcopi. Robert, folosindu-se de dreptul său, numi în același an încă episcop al cumanilor pe Theodoric, priorul dominicanilor (predicanți). Dominicani și predicanți ca organe de convertire. Papa Grigorie al IX-lea mai stimulă apoi (la 1228) atât pe arhiepiscopul Robert cât si pe regele Bela IV ca să-i câștige pe cumani, iar priorului ordinului predicanților îi dete instrucția ca să sprijine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari îndealtmintrelea nu li se cuveneau. Între acestea însă se ivise un alt ordin de călugări, cu mult mai strict organizat și mai puternic în acțiune, de care Scaunul roman se servi pentru lățirea mai departe a imperiului său spiritual. Dominicanii (predicanți) au fost aceia pe cari papa Innocențiu al IV-lea îi însărcină în anul 1250 cu misiunea de-a readuce în sânul bisericei {EminescuOpXIV 157} romane pe acei episcopi, preoți, clerici și mireni cari înclină spre Roma, dar nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tare din considerația dominării bizantine și cari locuiesc în țări creștinate deja, bine populate, vecine cu Ungaria, însă supuse statului bizantin, cari țări sânt anume: Țara Philot (se vede că România de astăzi), Albania și Huuia. Spre acest scop misionarii dominicani fură împuterniciți ca în multe cazuri excepționale să poată scădea din asprimea legilor canonice și să dea absoluțiune de penalități bisericești meritate. De atunci dominicanii știură să întreacă prin succesele lor toate ordinele celelalte și n-au fost ei înșii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Țara Philot (se vede că România de astăzi), Albania și Huuia. Spre acest scop misionarii dominicani fură împuterniciți ca în multe cazuri excepționale să poată scădea din asprimea legilor canonice și să dea absoluțiune de penalități bisericești meritate. De atunci dominicanii știură să întreacă prin succesele lor toate ordinele celelalte și n-au fost ei înșii întrecuți decât de ordinul iezuiților, care e drept că apăru cu mult mai târziu. Primirea cavalerilor ioaniți. Incursiuni tătare și cumane. Colonizări. Pentru a întîmpina
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asupra Poloniei, atunci să le dovedească în persoană dinaintea papei, din mâna căruia va primi hotărârea. Mijloacele morale nefiind suficiente, convertirea ereticilor se făcea întrebuințînd fățiș puterea fizică. Astfel papa Ioan al XXII-lea porunci în anul 1327 ordinului predicanților (dominicanilor) din Ungaria ca să stârpească din rădăcină toți vlăstarii ereziei din via Domnului. În urmarea acestei porunci ordinul dominicanilor era dator să propovăduiască o cruciată împrotiva tuturor ardelenilor, bosniacilor și slovenilor cari, ca eretici sau schismatici, se țin departe de biserica
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nefiind suficiente, convertirea ereticilor se făcea întrebuințînd fățiș puterea fizică. Astfel papa Ioan al XXII-lea porunci în anul 1327 ordinului predicanților (dominicanilor) din Ungaria ca să stârpească din rădăcină toți vlăstarii ereziei din via Domnului. În urmarea acestei porunci ordinul dominicanilor era dator să propovăduiască o cruciată împrotiva tuturor ardelenilor, bosniacilor și slovenilor cari, ca eretici sau schismatici, se țin departe de biserica catolică, apoi ordinul era în drept de-a da, pentru stârpirea acelora, deplină absoluțiune tuturor cruciaților, în același
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
XXII-lea făcu (1327) cerere urgentă cătră Solomon, comite al Brașovului, cătră Mikth, banul întregii Slavonii, și în fine cătră Mihai Bassarab, domnul Țării Românești, insinuîndu-le cu tot dinadinsul ca să deie intrare în teritoriile lor respective cari aparțin Ungariei călugărilor dominicani și să le deie spornic ajutor pentru ca aceștia, în calitate de inchizitori, să combată scelerateța eretică (haereticae pravitatis). Dar tocmai din partea acestor țări laterale Ungaria avea a înfrunta pe atunci o mulțime de dușmănii și de complicațiuni serioase, căci atât Ștefan Dușan
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
va dovedi autenticitatea ei, papa stărui să se libereze și să se trimită negreșit la destinațiune, ceea ce se și făcu prin mâna minoriților. Reardicarea episcopiei Milcoviei. Episcopia, înființată pentru Cumania la începutul anului 1228 și ocupată pe atunci de priorul dominicanilor Theodoric, episcopie care-și împrumută mai târziu numele Milcovia de la micul pârâu Milcov, ce șerpuiește între Moldova și Valachia, culese puțini lauri și trăgăna din contra o existență mizeră în mijlocul invaziilor mongolice, a războaielor cu tătarii și a durerilor de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de episcopul greco-oriental din Halicz și primi pe episcopul nou, dorit de el însuși, Andrei, a cărui sfințire se făcu în biserica catedrală din Cracovia de cătră episcopul de acolo, Florian, asistat de doi episcopi in partibus, și anume de dominicanul Derslaus și de minoritul Nicolae. Andrei, cu pronumele Wasito, duhovnic odinioară al reginei Elisabeta din Ungaria, se așeză deci în scaunul său în locul Siretiu, ridicat la rangul de oraș, ridică biserica cu hramul Sf. Ioan de acolo la treapta de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plăcea foarte mult să se ocupe și se ocupa cu succes cu afacerile guvernului. Ea-și aruncă ochii și asupra Moldovei, unde minoritul Nicolae, numit la 1384 episcop de Siretiu, lucra cu mult succes în interesul Poloniei. Urmașul episcopului Nicolae, dominicanul Ștefan Ruteni, lucră (de la 1388) în aceeași direcție, și izgonirea influenței ungurești prin cea polonă mergea cu atât mai ușor cu cât papa însuși spera mult mai mult de la Polonia decât de la Ungaria atragerea Moldovei la confesia catolică. Astfel Petru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de pe scena politică pe care și Iuga nu se putu ține decât cu puțin mai mult, domnind și el abia doi ani (1400 - 1402). În zilele lui Iuga se văd petrecîndu-se oarecari schimbări în privire bisericească. Episcopul romano-catolic din Siretiu, dominicanul Ioan Sartorius, se rugă de papa Bonifațiu al IX și primi învoirea acestuia de-a strămuta episcopia de la Siretiu la Bacău, fiindcă acest oraș era mai în mijlocul țării. De atunci se stinse numirea de "episcop de Siretiu" și începu aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
era o foarte eficientă otravă pentru muște). Așa se explică denumirile ei în mai multe limbi europene : lat. Amanita muscaria, fr. l’amanite tue-mouches, engl. fly agaric, germ. Fliegenpilz, rus. muhomor, rom. muscariță etc. La jumătatea secolului al XIII-lea, dominicanul Albertus Magnus scria : „Este numită «ciuperca muștelor» pentru că, strivită în lapte, omoară muștele” (De vegetabilibus, cca 1250). Consumată în cantități mici, Amanita muscaria are efecte psihotrope majore. Expresia româ- nească „doar n-am mâncat bureți” (cu sensul „doar nu sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furnici negre în căutare de câștig din negoțul cu Nueva España. „Le dăm câștig din negoț, iar noi primim libertatea de a propovădui.” Cei care să fie în stare să ducă la bun sfârșit această învoială nu erau iezuiții. Nici dominicanii sau augustinienii. Nici călugării nătângi ca Diego. Misionarul era încredințat că numai lui îi stătea în putere să înfăptuiască un astfel de lucru. Pentru aceasta era nevoie să șteargă prejudecățile japonezilor. Nu trebuia să repete greșelile făcute de iezuiți. „Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
paie ca niște adăposturi de vite. Nagasaki a fost cuprins de o devălmășie de neînchipuit. Oamenii s-au împărțit în două tabere: cei care se lepădau de credința creștină și cei care căutau să se ascundă. Ordinul nostru împreună cu ordinul dominican și cu cel augustin au ținut o mare adunare pentru rugăciune și în ziua de Înviere au mărșăluit prin oraș strigând că vor să se facă martiri. Șapte noiembrie. Într-o zi ploioasă optzeci și opt de misionari și călugări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
până la venirea iernii și de Anul Nou m-au dus pe un vas până la judecătoria din Nagasaki. Acum mă aflu la Ōmura, în apropiere de Nagasaki. De aici se vede oceanul liniștit. În afară de mine, aici se mai află un părinte dominican pe nume Vasquez și un călugăr japonez, Luis Sasada. Temnița în care suntem închiși este lată de șaisprezece palme și lungă de douăzeci și patru și este clădită din bușteni așezați cam la două degete unul de celălalt. Într-un colț se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
broboane de sânge. „Părinte, de voiești”, zic eu gemând, „depărtează de la Mine acest pahar.” Frica de moarte. În timpul nopții părintele Vasquez a murit. A avut o moarte jalnică, nedemnă de un preot desăvârșit care a venit în Japonia ca misionar dominican și care a predicat aici necontenit cuvântul lui Dumnezeu. Eu și fratele Luis Sasada l-am auzit urlând și gemând ca un animal. Acestea au fost ultimele sale cuvinte înainte de a se despărți pentru totdeauna de lumea aceasta. Pe bâjbâite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe care Biserica l-a scris când avea șaptesprezece ani”. Aprilie 1946. Jean Daniélou publică în revista iezuită Etudes un articol programatic, „Les orientations présentes de la pensée religieuse”243. Acest text va declanșa reacții polemice foarte virulente, mai ales din partea dominicanilor grupați în jurul Revue thomiste, care s-au simțit vizați de unele remarci. Părintele Garrigou-Lagrange, într-o replică plină ochi de citate latinești, va merge până acolo încât îi califică pe „mușchetarii” de la Fourvière drept susținători ai unei „noi teologii”, purtătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]