7,032 matches
-
2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PRINȚESA VRĂJITOARE Pe vremea când, pe cer, Soarele domnea în bună pace alături de Lună, pe Pământ se pornise o mare gâlceavă între vrăjitoare și prințese, fiecare dintre ele considerându-se îndreptățite să domnească singure peste toată suflarea pământeană. Din această vrajbă, Pământul a fost împărțit în două, iac-așa cum ai tăia o pâine pe mijloc cu cuțitul. Jumătatea de la miazănoapte deveni Împărăția Vrăjitoarelor, iar jumătatea de la miazăzi deveni Împărăția Prințeselor. N-ai
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1486117673.html [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
ce ne revine față de micuții noștri? Iată tot atâtea interogații la care răspunde cu succes românul creștin al Ligiei Semăn, Ligia Semăn debutează în anul 1995 cu românul “Funiile dragostei”, urmat de “Handicapul conștiinței” (1999), “Tragedie și triumf” (2004) și “ Domnind peste împrejurările vieții” (2006) - ultima, un volum de eseuri cu adresabilitate feminină, îmbinate cu psihoterapie, propunând soluții biblice. Primele două cărți menționate prezintă pe langă experiență creștină a personajelor, si o poveste de iubire bine conturată, ce aduce un plus
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_un_roman_al_iubirii_de_dumnezeu_si_de_aproapele.html [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
imensă făceam dacă mă grăbeam, pentru că la sfârșit de iulie am avut din partea fiicei mele o surpriză pe cinste: o vizită într-o zonă muntoasă unde culmile păreau suspendate de baierele cerului și liniștea-mi dădea impresia unei regine care domnea peste întinderile coastelor abrupte și unde am cunoscut și mai îndeaproape căldura și ospitalitatea cipriotului veritabil. Cu Ilyiana, colega și prietena bulgăroaică a Mădălinei, o fată deosebit de sensibilă și de caldă, care a început să vorbească românește în dulce grai
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_13_prieten_georgeta_resteman_1346247700.html [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
la mănăstirea Suceviței. Boierul luă fuiorul de păr castaniu al doamnei sale, reintrând în mijlocul celor ce o priveau cu ochii înlăcrimați. Ea înmână pumnalul soldatului, își sărută fiii pe frunte privind tăcută drumul ce o depărta de pământul peste care domnise și pe care îl voise neatârnat, pentru urmașii săi. Schender Pașa privi această scenă încruntând privirea. Întoarse calul continuându-și drumul. Frumusețea acestei femei îi mișcă până și sentimentele lui, în ciuda faptului că prefera mai mult imberbi, decât femeia cu
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
dintre Hârlău și Botoșani, tăie drumul fugarilor, făcându-i prizonieri. Cum îl văzu în mâna supușilor lui se apropie ca turbat de Alexandru Movilă și-i smulse cuca din cap, semnul puterii voievodale: - De azi, familia ta nu va mai domni peste Moldova! se auzi vocea gâfâindă a vornicului. Noi avem alt domn care să ne fie alături. Din sfatul țării vor pieri toți leșii pe care i-ai considerat ca adevărați sfetnici. Uite cum te-au adus! Ai atras ura
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de același neam și cu același sânge. Se întoarse căutând cu privirile în gloata de boieri ce se afla în dreapta lui vodă. Fiind călare, zări capul plecat al vornicului Ureche. Hei, vornice Ureche! Ti-am spus că mult nu va domni! Nu era al ăstui pământ! Vornicul Ureche ridică privirile obosite către cel ce ședea în fața lui călare. Cu voce joasă, domoală, îi zise: - Ce spui tu, jupan vornice Bucioc? Ce-am socotit în seara aceea era de dreptul meu a
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
lui Dostoievschi, trad. în românește de S. Recevschi, Ed. Univers, 1970, p. 83 [2] James Wertsch, Voices of the mind, Harvard University Press, 1991, p. 51 [3] Monica Ristea: „Știu că la Livada de vișini, (...), domnul Gingulescu mă numise „măr domnesc”, pentru că aveam codițe și bujori” (p. 22), în Regele gol „Mihai Gingulescu, care juca Regele, când juca gol avea un body culoarea pielii, dar care era făcut extraodinar până la ultimul detaliu. Era foarte nostim și foarte interesant vizual”. (p. 80
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/scena-targumureseana-construire-dialogala-anca-rotescu-scene-in-dialog-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
de tot interesul. La pag. 145, reîntâlnim chemarea iubirii ardente din ,,Cântarea cântărilor’’: ,,sânii tăi, iubito, gutui amărui,/ îi pun în pictură, îi pun în poveste,/ muzici dragi pe unde/ să nu-i scapi prin frunze/ pitulici cu creste galbene, domnească/ până când a veșniciei aripi dantelate/ vrea să-i întomneze, vrea să-i nemurească’’. Poezia cu titlul ,, Nudul culcat al lui Modigliani’’ (pag. 153) este urmată de ,,Autoportret cu Marc Chagall’’, artistul plastic plecat din spațiul spiritual rusesc, pentru a realiza
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
nea Petrică, intuind că sunt mult mai mulți decât se anunță la televizor. Adevărat, nu bănuia ca vor fi și alții în zilele următoare... Au fost zile de groază până la Crăciun și în zilele de Crăciun, după executarea dictatorilor Ceaușescu. Domnea încă haosul și nu știai de unde vine un glonț rătăcit și cine-l scăpa cu precizie (!), după cum se vedea la televizor... Eugen și Alina s-au întâlnit a treia zi de Crăciun. Ziua. Noaptea nu aveau curaj să meargă pe
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419032952.html [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
un colac de grâu curat C-o coastă de godinac Lerui Doamne! Și cu-o mână de florinți, De florinți de bani mărunți Lerui Doamne! De florinți de bani mărunți Sus în vestea lui Hristos, Lerui Doamne! Să-mi fiți domni buni sănătoși! În cazul că se trecea de ora de la miezul nopții se cânta colindul: Voi ziori de ziuă Voi ziori de ziuă nu vă revărsați Voi ziori de zi Că noi n-am somnat și am tot umblat Voi
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
C-o coastă de godinac. Dormoș, dormoș mari boieri, Și c-o mână de florinți, Dormoș, dormoș mari boieri, De florinți de bani mărunți. Dormoș, dormoș mari boieri, Sus în vestea lui Hristos, Dormoș, dormoș mari boieri, Să-mi fiți domni buni sănătoși! Dacă la gospodăria unde ajungeau gazda avea o casă nouă sau o renovase capital, înainte de miezul nopții colidătorii îi cântau: Nalte sunt, frumoase sunt Nalte sunt, frumoase sunt, Domnului Domn, Domn din cer! Sus cu roșu acoperit, Prin
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Doamne! Cum e Bunul Dumnezeu Și cu Ioan, Sfântul Ioan Hoi lerui, Doamne! Nănașul lui Dumnezeu Și cu bătrânul Crăciun Hoi lerui, Doamne! Și cu gazda acești domni buni, Sus în vestea lui Hristos, Hoi lerui, Doamne! Să-mi fiți domni buni sănătoși! După o scurtă pauză grupul colindă gazdele, soțul și soția, după ce în prealabil, în caz că nu le știa numele mic, îi întreba cum se numesc: Colindul gazdei Face (nume soție) de-o cetate Dragi domnele! Și n-o face
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
să afle o parte din istoria țării, chiar dacă era relatată trunchiat de către ghizii muzeului, s-au așezat la rând, așteptând să intre în Castel. Așa au aflat că acest muzeu a fost reședința de vară al regelui Carol I (a domnit între 1866 - 1914) și a reginei Elisabeta (a trăit între 1843-1916). Carol I vizitează în 1866 prin luna august un sătuc de munte numit Podul Negru, Sinaia de astăzi și, rămânând încântat de frumusețea locului, cumpără o mie de pogoane
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427097166.html [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
Probabil asta îl înfuria cel mai tare pe jupânul Gică care, în aburii alcoolului, vedea în propriul său fiu o posibilă amenințare viitoare la adresa lui ori poate că îl considera deja suficient de mare cât să înțeleagă că în alte familii domnea pacea și liniștea, spre deosebire de haosul ce se instaura atunci când tatăl lui venea de la serviciu. - Fă, nenorocito, dacă nu mi-ai pregătit fasole, așa cum ți-am cerut ieri, o iei iar pe cocoașă!, amenința el, fluturându-și degetele boante prinse mănunchi
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
bucurie și veselie. Oamenii aveau în ochi râuri de emoție și fericire. Se îmbrățișau unii cu alții, dansau o „horă mare“. În inima celor prezenți vibra inima întregii țări, iar pe buzele tuturor era un singur și drag cuvânt: ROMÂNIA. „Domnea peste tot atâta însuflețire − mărturisea un participant − încât numai cine a fost prezent acolo își poate imagina cum a fost“. „Mă întreb − mărturisea peste decenii un alt participant − dacă urmașii noștri vor putea înțelege sfântul entuziasm care vibra în toate
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Veniti_la_alba_iulia_stefan_popa_1385548445.html [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]
-
artera principală care leagă orașele - vechi capitale ale Țării Românesti - Câmpulungul și Târgoviștea cu Transilvania, Rucărul, străveche așezare, atestată documentar în noiembrie 1377, a cunoscut de timpuriu o dezvoltare economică și culturală. Ea a servit ca important punct de vamă domnească încă din decolul al XIV-lea, de la primele privilegii comerciale acordate brașovenilor de către voievozii munteni. De asemenea, așa cum se menționa in vechile sale scutiri de dări, Rucărul fiind sat "așezat la marginea țării"pentru "multe greutăți și nevoi"pentru că "supraveghează
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
nu vor mai urca pe cer. Printre gânduri colbuite și abstracte fără sens Călătorul frânge luna cu privirea-i obosită Stele plâng cu raze moarte, meteori se-opresc din mers Și privesc cu-mfrigurare la cărarea șerpuită. Poate neagra priveghere ce domnește liniștită Susur cerului ce plânge infinitului obscur Nu mai caută privirea sorilor ce îl evită De-a privi cu ei odată o migrare în azur. Stă cu buzele-amândouă încleștate în cuvânt Doar un sunet, mort și el, căzu ca o
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moartea_calatorului_ioan_grosaru.html [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
Acasa > Impact > Istorisire > XXVII. NĂLUCA ȘI DICTATORUL (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ca vântul și ca gândul trecură anii... Venise o vreme când în țară domnea liniștea. Ocupația bolșevică fusese abolită cu sacrificiul președintelui. În locul său, la conducerea satului, fusese ales un revoluționar tânăr ce-și demonstrase patriotismul în nenumărate rânduri. În sfârșit, țara se îndrepta pe un făgaș nou. Dar iată că un spirit malefic
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429893900.html [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
pete vineții. Îsi dădu seama că e cangrenă și simți că în curând o să moară. Apucă, cu mare efort, o sticlă de rom și o bău aproape pe jumătate. Adormi, fără să mai simtă durerea, mirosul greu și mizeria care domnea în cabină. Visă că se plimba pe nori și că putea să meargă pe aceștia fără să cadă. Din când în când ajungea la marginea norului și atunci un picior îi aluneca în gol. Cu mari eforturi se ridica și
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
ca ieslea din Betleem; așază -Te în ea, Doamne! Eu nu am altceva decît această inimă, așa cum este ea acum, inima în care pînă astăzi s-a lăfăit păcatul, inima în care pînă astăzi nu a stăpînit lumina, nu a domnit Tatăl Cel din ceruri, n-au prisosit adevărul, iubirea și dreptatea; inima aceasta a fost roaba tuturor pornirilor rele și nu am cunoscut pînă acum ce înseamnă libertatea pe care o dai Tu copiilor Tăi, mîntuiților Tăi! Dă-mi și
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
dreptul divinității să îi audă cu adevărat tânguirea. El este singur între semenii săi solitari, poetul sugerând ideea că divinul nu îl părăsise, pentru că îl lasă să vadă umbrele de oameni în noaptea care poate deveni veșnicie. Cerul de plumb „domnea”, se spune în poezie, iar imperfectul verbului este folosit pentru a sugera că într-o zi cu întunericul se poate sfârși, făcând loc luminii, nu se știe însă de când noaptea a coborât peste pământ și oameni. Nu păcatul adamic constituie
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
cum Hristos a înviat și la ceruri s-a înălțat, credința e-nălțătoare și după ce omul moare. Însemnătatea Sfinților Împărați Constantin și Elena În ritualul creștin, sunt slăviți Sfinți din icoană, Împăratul Constantin lângă mama sa, Elena. Fiu și mamă au domnit în credința creștinească, prin care au biruit dușmani ce-au vrut să-i robească. Împăratul a văzut noaptea pe cer, semn de cruce. Și îndată a crezut că la biruință-l duce. Punându-și speranțele în credința de-a învinge
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1431983673.html [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
miturilor, din haremul împăratului. Povestea,însă,are începuturi mult mai îndepărtate, undeva prin secolul al III-lea î.Hr., când peștera din munte a fost folosită ca refugiu de către călugării buddhiști. Inscripțiile găsite în peșteră confirmă asta. Între anii 455-473 a domnit regele Dhatusena. El a avut doi băieți: Mogallana, fiul regineiși Kassapa, fiul unei consoarte de rang inferior. Când Mogallana a fost desemnat moștenitor al tronului, Kassapa s-a răsculat împotriva tatălui său, pe care l-a luat prizonier iar pe
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Trei_zile_in_munti_partea_i_helene_pflitsch_1390400350.html [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
Nu am rețineri să-mi dezvălui lipsa Unor virtuți din pilde înțelepte... Ci omul, trup din trup și chip din chip, s-a Născut neînvățat, fără concepte.... 18. Dura lex, sed lex (Legea e dură, dar aceasta este legea) Ca să domnească pacea (relativă), Și lumea-n armonie să se-nchege Prin duritatea ei autodistructivă , E necesară cea mai dură lege... 19. Doctus cum libro (Savant cu cartea) Deștepți, cu har și minte strălucită Se nasc destui, dar prea puțini au parte
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1405195219.html [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
tot orașu-i liniște pustie,/ În noaptea asta tristă de Crăciun.../ Strivim tăcuți o lacrimă pe gene./ Ni-i sufletul pustiu și răvășit/ Asemeni unui cuib cu fulgi și pene/ Din care rândunelele-au fugit.// În țară azi dezmățul și urgia/ Domnesc în numele lui Anti-Crist./ Nu se desghioacă-n nimeni bucuria/ Și neamul tot e-nsângerat și trist!” (Ionel Zeană, Noapte de Crăciun-Golgota Românească. Poeme. Societatea Culturală Lamura, București, 1995) Suferința trăită ca taină, devine izvor al tuturor virtuțiilor care urcă spre biruință
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]