873 matches
-
guvernului român, obținută pe cale diplomatică. 3. Dispozițiunile art. 1 nu se aplică: a) Navelor de razboiu străine și yachturilor aparținînd familiilor domnitoare sau Statului sub pavilion de razboiu, la bordul cărora se află suveranul sau șeful Statului, membrul unei dinaștii domnitoare, șeful unei misiuni diplomatice acreditate pe lînga guvernul român, precum și navele ce fac parte din escorta; ... b) Navelor de razboiu străine, forțate de timp rău, ceața, avarii sau alte cauze de forță majoră, să aterizeze în porturile noastre naționale și
DECRET nr. 296 din 28 februarie 1934 pentru aprobarea regulamentului privitor la admiterea şi staţionarea în porturile şi apele teritoriale ale României a navelor de razboiu străine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136664_a_137993]
-
Caragiale, I, 174) COORDONAREA ALTERNATIVĂTC "COORDONAREA ALTERNATIV|" Coordonarea alternativă 50 se desfășoară între termeni care se alternează sau înscriu în temporalități diferite multiplicarea planului semantic al unor funcții sintactice, componente ale enunțului: „Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripile întinse se mai scutură și-o taie Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie.” (M. Eminescu, I, 152) Termenii implicați în coordonarea alternativă pot fi: • propoziții nondependente: „Ș-acel rege-al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai dea un cep la Niță. Auzit-ai Culai? „Cep la Niță.” Niță aista se dovedise a fi un mare crâșmar ș i avea î n beciurile lui fruntea vinurilor de pe coastele unde sun tem. Și a rămas din vorba domnitorului botez pentru satul lui Niț ă. Cep l a Niță! -...Ceplenița! - continuă Neculai Brateș. - E, te-am lămurit? - Și tocmai în locul cel mai ridicat te duc, Culai. L a Jenică Melinte. - La el mergem? - Ia acolo, spre piscul acela. Să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să aibă o evoluție atât de frumoasă în slujba sănătății trăitorilor acestor locuri atât de încărcate de istorie. Elena Șubin a fost stăpâna Vasluiului aproape un veac, iar viața ei s-a caracterizat prin memorabile acte filantropice. Provine din familia domnitoare Ghica. Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740, a avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și a primit ca danie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
principe străin, fapt recunoscut și de Cuza Într-o scrisoare către Napoleon al III lea. Astfel că, după abdicarea din 11 februarie 1866 a domnitorului, Ion Brătianu se va dedica aducerii pe tronul României a unui prinț dintr o familie domnitoare a Europei, convins că actul unirii se va putea menține doar astfel. Prin demersurile sale diplomatice de la Paris și Düsseldorf, Ion Brătianu obține aducerea În țară a principelui Carol, fiul lui Carol Anton de Hohenzolern, el Însuși Însoținându-l până la sosirea
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
curând o soluționare. Oricât de variate erau interesele liberalilor și conservatorilor, o certitudine îi unea în mod indubitabil: stabilitatea politică a Principatelor Române și garanția integrității frontierelor depindeau de reușita "transplantului" dinastic, adică de întronarea unui prinț dintr-o casă domnitoare europeană. Și ca să avem dimensiunea completă a obstacolelor pe care un astfel de proiect trebuia să le depășească, istoricul ieșean conturează un tablou realist al anilor 1859-1866, din punctul de vedere al marilor puteri, afirmând că nici una nu susținea pe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
precum I.C. Brătianu, Ion Bălăceanu, pentru a cita doar doi dintre cei care desfășurau acum o intensă activitate diplomatică, reușeau să convingă cercurile oficiale franceze să-și manifeste întreaga disponibilitate pentru susținerea noii faze a problemei românești. Găsirea unei case domnitoare în Europa care să accepte ca un reprezentant al ei să preia conducerea Principatelor Române era o problemă extrem de serioasă. Dificultatea consta în faptul că cel ales trebuia să fie convins de seriozitatea demersului celor care deveanu reprezentanți sui generis
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în privința disponibilității ei de a accepta anumite concesii prin documentul publicat la 19/31 martie 1857, dintre care cea mai importantă putea fi considerată Unirea Principatelor Române într-un stat neutru, autonom, cu un principe ereditar luat dintr-o familie domnitoare a Europei 77. Egalitatea înaintea legilor a tuturor cetățenilor statului fără nici o deosebire, admiterea în funcțiile publice după criterii de moralitate și potrivit capacității solicitanților sunt doar câteva din ideile pe care liderul conservator le susținea în mod public poate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
european după încheierea războiului ruso-turc în 1828, un grup de boieri din Țara Românească redactau un memoriu în care solicitau unirea celor două Principate sub forma unei monarhii ereditare, "de sine și neatârnată de Turcia", cu un prinț aparținând familiilor domnitoare din Germania de Nord232. Ideea prințului străin nu dispare nici în timpul elaborării Regulamentului Organic, când Iordache Catargiu și Mihail Sturdza propun, în Comitetul moldovean de elaborare a Regulamentului Organic, Unirea celor două Principate sub conducerea unui prinț ereditar dintr-o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Germania de Nord232. Ideea prințului străin nu dispare nici în timpul elaborării Regulamentului Organic, când Iordache Catargiu și Mihail Sturdza propun, în Comitetul moldovean de elaborare a Regulamentului Organic, Unirea celor două Principate sub conducerea unui prinț ereditar dintr-o Casă domnitoare, dar fără să aparțină imperiilor limitrofe 233. Opoziția Rusiei era determinată de dorința perpetuării unui sistem care să-i permită cel puțin păstrarea influenței sale în statele de la nordul Dunării. Climatul internațional contribuia tot mai mult la plasarea Principatelor în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Dacă acestea erau pozițiile unor particulari francezi, atitudinea oficială a Franței devenea cunoscută întregii Europe prin vocea baronului Bourqueney, ambasador la Viena, ce anunța existența unui memorandum prin care se propunea unirea Principatelor sub un principe străin dintr-o familie domnitoare europeană 251. Era acum pentru prima dată când problema unirii și a prințului străin apăreau în dezbaterea internațională în mod neechivoc. Documentul amintit aducea, în același timp, argumente în favoarea monarhiei ca sistem de guvernământ și ereditatea domniei ca modalitate de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și București solicitarea unirii Principatelor Române sub un principe străin. Printre argumentele prezentate de Mihail Kogălniceanu, la 7 octombrie 1857, în favoarea ultimului deziderat amintit erau, pe de o parte, contribuția pe care o putea aduce existența unei legături cu familiile domnitoare ale Europei la stabilitatea noului stat, dar și compromiterea domniilor pământene, considerate a fi regimuri favorabile anarhiei și corupției 259. Destul de convingător în pledoaria sa pentru un prinț străin pe tronul Principatelor era și C. Hurmuzaki, care sublinia rolul unei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Am primit cu emoție vestea pe care mi-ați anunțat-o frenetic. Oportunitatea deciziei în această chestiune pică acum în mâinile regelui, căruia m-am supus în urma comunicării voastre"375. Ceea ce nu menționa Brătianu în scrisoarea trimisă către tatăl viitorului domnitor al României era participarea sa la una din manifestările ce avusese loc pe Câmpia Libertății. Aici, în cadrul unei ceremonii marcată de elemente religioase (tribuna sfințită de un episcop, moaștele sfântului Dumitru erau luate de la Mitropolie și arătate participanților), I.C. Brătianu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ales după lovitura de stat din 2 mai 1864, produceau nemulțumiri importante și în rândul politicienilor din Moldova, nu doar al acelora din Muntenia. Acesta era poate și motivul datorită căruia, cel puțin pentru o perioadă de timp, acuzele la adresa domnitorului vizau mai mult favorizarea unei grupări ideologice și mai puțin susținerea unui lider politic dintr-o anumită regiune a țării 450. Faptul că forțele opoziționiste structurate mai întâi în vara lui 1863 în jurul Societății Progresului din care făceau parte Anastasie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să realizeze o evidență mai clară a ocupațiilor avute de etnicii evrei din Moldova 556, fapt care provoca nemulțumirea acestora. Luând în considerare probabil contribuția pe care o puteau aduce evreii la dezvoltarea economică a statelor pe care le conduceau, domnitori precum Mihail Sturdza, dar și Al.D. Ghica nu ezitau să intervină în favoarea breslelor evreiești în momentul în care acestea formulau diferite solicitări către ei557. Anul 1848 debuta în mod nefericit cu un prim incident izbucnit între evrei și autoritățile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mecanism prin care elementul evreiesc să devină o parte componentă viabilă și profitabilă tuturor, a societății românești și nu un permenent pericol, o continuă amenințare. În aceste condiții, un discurs public în care se vorbea despre faptul că "politica religiei domnitoare nu poate privi cu nepăsare înmulțirea acestui element contrar religiei și naționalității române, din cauza neîncrederii în ei, nu erau primiți în armată și atunci ei au putut să-și vadă doar de interesele lor... Ei nu erau ocupați de alte
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politică în țară, dar și presiunile unor cancelarii străine asupra spațiului românesc pentru impunerea unor soluții conform intereselor lor făceau ca tot mai multă lume să subscrie la necesitatea aducerii în fruntea Principatelor Române a unui reprezentant dintr-o dinastie domnitoare în Europa. Dificultățile întâmpinate în realizarea acestui proiect veneau din necunoașterea de către elita politică europeană, dar și opinia publică internațională a "problemei românești". Ceea ce a permis popularizarea acestei probleme a fost intrarea într-o nouă fază a crizei prin care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
incomozi, îi omora. Tot legendele îi atribuie Semiramidei (I) întemeierea Babilonului, "Poarta lui Dumnezeu", vestit oraș al antichității, centru religios și intelectual al Mesopotamiei, "Țara dintre cele două fluvii, Tigru și Eufrat, ea fiind originară din Babilon, străbuna primei dinastii domnitoare. Tot ei i s-au atribuit Grădinile suspendate de pe malul Eufratului, fapt contestat de alții, printre care geograful grec Strabon (sec. I î.H.- sec.I d.H.) și istoricul evreu Flavius Josephus (sec. I d.H.) care au atribuit Grădinile Semiramidei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de prințesa Catargi Obrenovici. Istoricul Constantin Giurescu a descris-o pe Maria Catargi Obrenovici ca fiind mai frumoasă și mai feminină decât Doamna Elena Cuza, dornică să ocupe nu numai inima domnitorului dar și tronul, crezându-se îndreptățită de legătura domnitoare cu Curtea sârbească prin fiul ei. Din relația lor, mai mult sau mai puțin discretă, s-au născut doi fii: Alexandru și Dimitrie ce au fost adoptați de familia Cuza și crescuți cu devotament și după moartea domnitorului. Mulți oficiali
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
februarie 1918 avea loc o discuție între generalul Averescu și von Mackensen, la Buftea. Mackensen cerea ca prima problemă ce urma a fi rezolvată de România să fie aceea a dinastiei, având în vedere că regii acestei țări, din dinastia domnitoare a Prusiei, au luptat contra Germaniei. Averescu a replicat spunând că nu poate conveni la "decapitarea" suveranului său și a cerut audiență la Kaiser pentru a-l susține pe regele Ferdinand I. Neavând o alternativă mai bună, Germania acceptă "un
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mare fermă de Montbeliarde din România. Și Perla Coroanei - 8 cai Pur Sânge Arab. Otello e cel mai frumos - rasa Murano. L-a adus din Franța. Îl caută pe stăpân în buzunare. După zahăr. Are șareta lui Carol I, primul domnitor rege al României. Era de patrimoniu. O luase Nicu Ceaușescu, o folosea uneori, iar după revoluție, ajunsese la un bulibașă al țiganilor pe la Timișoara. “Un prieten de-al meu mi-a cumpărat-o cu nevastă-mea și mi-a făcut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Take Manicatide, pe vremea când în oraș negustorimea elenă era mai bine reprezentată. Nu stă în intenția lui Eugen Barbu să invoce virtuți cu acest nume. Dimpotrivă, Manicatide își compune o genealogie fictivă care conduce la o serie de familii domnitoare și la ascendențe bizantine. Numele cu rezonanță grecească îi furnizează romancierului vibrația peiorativă a alogenului versatil, față de care numele neaoșilor comuniști face un contrast elocvent (Păltânea, Cocorea etc.). Maniheismul doctrinei comuniste este evident, opțiunea te plasează fie de partea făpturilor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
iarbă sau flori pe el, vegheat numai de o cruce simplă de lemn. "Scăpătăm", zicea cu o mâhnire veselă parcă"8. Câștigătorul de curse hipice cu cai de rasă, fixat într-o galerie ilustră ca ultim vlăstar al familiilor boierești domnitoare, iar un loc comun al sensibilității decadente, revendică pentru sine demnitatea "boierească" de a nu avea nicio ocupație, de a trăi exclusiv din pariuri și din curse. Hedonismul asumat ca unică ocupație, acest dolce farniente valah, constituie expresia definitorie a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
princese” și nu „prințese”? Nu cumva Bacovia, care nu-i suferea pe pedanți, comite el însuși aci păcatul de a fi pedant? Aci, categoric, nu! Pentru deplina lămurire e necesară o scurtă paranteză istorică și filologică. Bărbatul dintr-o familie domnitoare europeană purta, în Italia, titlul de „principe” (capodopera lui Machiavelli e Il Principe), în Franța - „prince”, în Germania „Fürst” și „Prinz”. în Moldova și Țara Romînească, omologul său se numea „beizadea”. După alegerea în fruntea Principatelor Unite, domnitorului Alexandru Ioan
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
grecească din Constantinopol, care s-a stabilit în țară și s-a încuscrit cu boierii români. Înainte de a primi domnia, a fost dragoman (atribuții diplomatice) al Porții. Era un om foarte învățat și dornic de reforme. A fost unul dintre domnitorii fanarioți mai buni. Iată câteva lucruri menționate în Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedică, București, 2002, p. 510, despre unele reforme făcute de către Alexandru Ipsilanti: "...Alexandru Ipsilanti s-a angajat într-o amplă operă legislativă, materializată în numeroase așezăminte ("hrisoave
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]