7,291 matches
-
că atunci când sunt amenințate vârfurile, când sunt călcate în picioare competențele recunoscute, de fapt se pune în pericol întregul unei culturi. Cine vrea să șteargă cu buretele ceea ce există, în fond ambiționează să aducă o nouă ordine, evident, una pe dos, a valorilor răsturnate. Oricum, venirea lui Mircea Arman la cârma Tribunei și războiul declarat de el unor repere culturale par un episod desprins din altă realitate istorică. Parcă ne-am fi întors în timp, în epoca proletcultistă, când lupta de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3912_a_5237]
-
și de cultură civică să poți spune așa ceva. Nu demisia este de onoarea. Onoarea nu se câștigă prin demisie. Ea se câștigă sau se păstrează în momentul în care nu te amesteci cu cei care vor să întoarcă țara pe dos”, a completat fostul premier. Precizând că nu dorește să comenteze declarațiile președintelui interimar Crin Antonescu referitor la demisiile din MAI, Ungureanu a declarat că președintele interimar, ”de la o vreme încoace, nu-și mai poate înfrâna expresia verbală”. El ”găsește dușmani
MRU: Onoarea nu se câștigă prin demisie () [Corola-journal/Journalistic/43105_a_44430]
-
mijloc, cît mai aproape de plafoniera din tavan. Camera mi se părea prea înaltă, lumina prea slabă. Era seara tîrziu și ochelarii mei de vedere se dovedeau deodată mult prea întunecați. Țineam ziarul deschis pe genunchi și-i netezeam aiurea, cu dosul palmei, paginile mototolite. Apoi am început să-l răsfoiesc. Am ezitat în fața plăcerii de a contempla în voie chipul extrem de atrăgător al femeii în rochie albastră. Mă deranja puterea redusă a lentilelor. Alunecam în acel gol din stomac care mă
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
adevărat). La înmormântarea primului soț: „...până și durerea mea avea ceva exterior, teatral - chiar grija pentru ținută...” Parcă drogată la graniță, „prințesa” scrie despre Uniunea Sovietică și despre Stalin uriașe prostii. Mai apucă, după câțiva ani, să scrie și pe dos. Punându-mi-se diverse întrebări într-o emisiune, mi-am dat seama că există ironie care nu poate fi sesizată decât de autor. Există întâmplări fără relief și fără o importanță anume, dar care se succed, se leagă și îți
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
naștere unui djin cu barba lungă, din barbă îi țâșnesc scântei. Prietenul nostru Dani se clatină în fața noastră ținând în mână un felinar făcut dintr-un dovleac. Lumina felinarului se revarsă prin ochi, nas și gură asupra noastră. - Sunt în dosul cotețului. - Cine? - Tanti Kovács și nenea Balázs, cadristul. Este vară, luna iunie, o zi de joi. S-au deschis florile de tutun, în schimb cărăbușii au dispărut deja. Ne târâm cu băgare de seamă prin mireasma amețitoare a florilor de
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
așa că scăpăm neobservați. Stau în întuneric, lipiți unul de celălalt, ca îndrăgostiții! Kovăcioaia, guraliva noastră vecină, și Székely Balázs, cadristul oficiului de pensii, cumătrul și tovarășul de șpriț al unchiașului nostru bețivan. Despre ce or fi discutând în întuneric în dosul cotețului? Cum de nu observă dovleacul-felinar? Evident, Dani îl stinge înainte de-a porni târâș și, din masca mai adineauri înspăimântătoare, aducând cu cele de pe Insula Paștelui, nu rămâne decât o simplă coajă de bostan ce pute a stearină topită
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
berea în cîteva ore, ai/ noroc, i-am zis, n-a picat la tine gena/ abuzului. La plecare, m-a întrebat -/ cum se poate să nu iubești toată viața/ aceeași femeie. Clar sunt alte gene,/ problema mea e fix pe dos. Glumeam, iar el/ era așa de amărît. Ca la 5 ani,/ așteptîndu-ne, ras în cap, pe o stivă/ de lemne, în curte la Contagioase./ Știam ce să-i zic, dar nu reușeam. Abia/ acasă, la lumînare (se luase/ curentul în
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
un ”mod rușinos” de a se întoarce la Palatul Cotroceni, dar și de a ieși din politică. Suntem foarte aproape de o victorie care va însemna o victorie a poporului român. Modul rușinos în care se întoarce azi pe ușa din dos nu-l ajută foarte mult. Suntem hotărâți să ne batem în continuare și sunt absolut convins că un președinte legitim - Crin Antonescu -, și primul-ministru își vor face datoria față de oameni și sunt convins că dacă vreunul dintre noi va primi
Antonescu: Ne batem în continuare cu Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/42771_a_44096]
-
unde mă lovisem, în vis, de colțul scaunului. M-am sculat, am verificat din nou marginile patului, nu avea nimic de care să mă fi putut lovi în timpul nopții. Colegele de cameră m-au întrebat ce fac, pentru că întorsesem pe dos tot patul : saltea, pernă, pături, tot. și era normal ca ele să se mire. Le-am arătat unde mă doare și le-am povestit Visul. Au verificat și ele, ba au mai venit și niște surori și am ajuns toate
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă, care avea un paravan din nuiele împletite în picioare ca să mai țină ceva dos către nord. Când vântul sufla mai vârtos îi lua și bruma de pe casă, că pe atunci cine avea stuf pe casă era om înzestrat, iar cine avea șindrilă era om de vază, că șindrila o aducea tocmai de la Neamț. Tablă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ajută-mă te rog să pot merge și eu la școală În toamnă odată cu copiii de vârsta mea. Știu să scriu și să citesc puțin dar, voi Învăța... promit. Lacrimile-i curgeau pe fața arsă de soare, le ștergea cu dosul palmei și continuase; nu-i lăsa să-mi taie bobocul de gâscă, el este singurul meu prieten până astăzi. Dacă vrei să fii și tu prietenul meu, am să vin aici În fiecare seară să vorbim. Numai Tu poți face
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Cum să uit florile din grădină, pe care nu le mai stropeam cu lumină, și ulița mică cât o cărare lăsată de o furnică cu suratele negre din lumea ei. Drumul era anevoios, un destin într-o lume întoarsă pe dos. Pentru mine a rămas întortocheat în suișuri printre bolovani până a coborât în brațele mamei care m-a legănat și mi-a cântat despre amforele de sticlă din lumea ei. Ulcioarele au dispărut, fetele duceau paus cu apă neîncepută din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
feminină devine una retrasă în spatele zăbrelelor realității. Țintuită după zăbrelele vieții, inima nu arde numai pe rugul amorului imaginar, crescut pe vânturile dorințelor, ci te susține și pe rugul unei sensibilități ce freamătă la orice adiere. Silită la inactivitate în dosul obloanelor realității, ea e în activitate continuă, căci ecourile din afară o răscolesc, sângele curge năvalnic, dând impresiei o mișcare inițială grabită. Prin fantele înguste vin zvonurile lumii pentru a sufla peste nervii lirei umane. Cu o egală intensitate, lucrurile
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nu zic că nu vreau să mai merg la peșteră, răspunse acesta cu un glas încărcat de năduf, ci că am convingerea că Piatra Domniței este mult mai interesantă. Asta am vrut să spun, iar voi ați înțeles totul pe dos. Și de ce crezi tu că e așa de interesantă? Pentru că, dacă vă uitați bine acolo, aproape de vîrf, se pot vedea două deschizături legate între ele printr-o cărare tăiată în piatră. Ai tu vedenii, zise Vlad, și ne pierdem vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
rezervă de grăunțe, iar furnica refuză să-l împrumute și îl mai și bârfește la toată lumea că "s-a dus și i-a cerut"; neliniștea tristeților provinciale, dintre care: "De panorămi cu-o ferestruică/ Și cu-o maimuță roasă-m dos,/ Ce-ar semăna cu domnul Duică/ De-ar fi oleacă mai frumos"; neliniștea îndrăgostiților de sub un arțar, pe care steaua invocată îi trimite la culcare și îi descurajează să mai compună versuri: "Oricum, voi sunteți prea mărunți/ Și eu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sunetul tînguitor se repeta iar și iar, dar de văzut nu izbuti să vadă nimic. Hei, care ești? Și unde? întrebă nedumerit puiandrul. Chemarea încetă. O mișcare scurtă, ca o fluturare de aripi îi atrase atenția. Vietatea se găsea în dosul unui trunchi plăpînd de copac. Se îndreptă într-acolo. Ce surpriză avea să-i mai rezerve ziua de astăzi? Cînd dădu cu ochii de puiul de căprioară, încremeni. Era atît de mic, încît se miră că-i auzise glasul. Ochii
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
stea nemișcat, privindu-i cu seninătate. Și vocea lui îi susura melodios în urechi. Și puiul era viu și nevătămat. Și toate astea la un loc erau mai mult decît putea ea înțelege. Întoarse capul după căprior. Acesta rămăsese în dosul tufișurilor, urmărind incredibila scenă. În cele din urmă, căprioara reuși să articuleze: Nu știu cum să spun asta. Îți mulțumesc pentru că l-ai cruțat. Îți mulțumesc pentru că ne lași în viață. Nu înțeleg, dar nu asta contează acum. Important e că ai
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
în fiecare zi, șapte zile din șapte, o lună bătută pe muchie, un an, niciodată fețele de masă nu sunt curate. Sunt cu pete maronii ori galbene țdacă ai noroc). Maronii, când sunt pe față, galbene, când se întorc pe dos fețele de masă. Curate, așa cum vezi prin filme, ori chiar în restaurantul de vizavi prin geamul soios, nu. E clar. Într-un restaurant de mâna a doua există pe undeva, nu pentru a fi înțelese de muritorii de rând, niște
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
greu pleoapele de pe ochii obosiți din cauza tristeții care-i copleșise de nenumărate ori. O durere surdă se zbătea în partea stângă a pieptului care se ridica și cobora într-un ritm alert. Iubirea doare? Își șterse cu furie lacrimile cu dosul palmei și se ridică brusc. „- De ce nu vine Ana mai repede? Nu vreau să mai stau singură aici!” Se urcă înapoi în pat și se ghemui strângând genunchii la piept, lăsând lacrimile să curgă nestingherite pe cearceaful înflorat. Atât de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
naturalizată; soțul este progresul în tradiție, iar femeia tradiția în progres. Carrascal privește, fără a răspunde, la Simia sapiens, care pare că râde, și apoi la afișul " Dacă nu am avea bărbații, ar trebui inventați", în timp ce filosoful își șterge, cu dosul mânecii, gura. Când don Avito ajunge acasă, o găsește pe a sa anti-supra-bărbat sărutând-o pe gât pe Rosita care se agită, râzând în hohote; se oprește din gâdilitura de dezmierdare, în timp ce Apolodorin, dintr-un colț, contemplă cu ochii săi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
e? CHARLES: Se pare că va fi o iarnă rece, deosebit de rece. EMMA: De unde știi? CHARLES: Dacă scrie... EMMA: Crezi tot ce scrie? CHARLES: Păi sigur! Ce-ar însemna să scrie ce nu va fi? S-ar întoarce lumea pe dos. Ca-n piesa de-am văzut-o. EMMA: Nu mi-a plăcut deloc. CHARLES: De ce? EMMA: Toți regii și prinții ăia... Și pînă la urmă au murit toți. CHARLES: Păi sigur, dacă era tragedie. EMMA: Mie nu-mi plac tragediile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
înveți mereu cîte ceva... EMMA: Adică mergi la teatru să înveți? Ce? CHARLES: Morala... s-o desprinzi din replici. EMMA: Ce prostie! Din piese nu e nimic de învățat. Că prințul l-a ucis pe rege sau că-i pe dos... CHARLES: Emma, ești o superficială. Eu am citit undeva... EMMA: Ai citit? Unde? CHARLES: Nu mai știu exact. EMMA: Și ai crezut? CHARLES: Evident! EMMA: Prostule! Ești un prost încrezător! CHARLES: Emma, ce-ți veni? EMMA: Încrezător și încrezut. Bei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
autorului. Pe cînd la corrida piesa se joacă mereu altfel. Taurul poate fi furios ori apatic, toreadorul poate fi vesel sau deprimat. Se poate să-l ucidă el pe taur, dar asta nu-i sigur! Se poate întîmpla și pe dos. Altfel n-ar mai veni nimeni la corrida. Chiar mă mir: dacă la corrida s-ar ști de la început cum se termină, cine ar mai da banii? Și totuși, oamenii se duc la teatru chiar cînd au citit piesa. CHARLES
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Hai să ne jucăm de-a hai să ne prefacem că sun tem îndrăgostiți. Nebuna îi aține calea, iar el în cearcă s-o dea ușor la o parte. Și nu reușește. Ne buna pare să înțeleagă lucrurile exact pe dos. Nebuna vrea să creadă că el se simte bine cu ea. Că o tachinează. Că ce-i mai place. Că hi hi hi. Și e penibil. Îi pune mâna pe umăr și o privește în ochi. Gata. Trebuie să plec
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
câștigător.Un țăran care s-a certat cu vecinul său din extravilan și a câștigat terenul după numeroase procese. La final a privit suprafața de teren ca pe o pacoste.A băgat mâinile în buzunare și le-a întors pe dos.A constatat ca nu i-a mai ramas niciun ban și s-a întrebat retoric: "Și acum,ce fac? Cum îl ar ?! Cu cel semăn ?!"... „-Am avut o vie lângă Huși, Mi-a spus moșneagul pe la poartă. Senil,a luat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]