595 matches
-
loc cald, aproximativ o oră. Între timp, se prepară umplutura: ceapa se curăță, se taie fin și se călește în puțin ulei de măsline cu un praf de sare. Aluatul crescut se împarte în 6 sfere care se lasă să dospească în continuare, până când își triplează volumul, apoi se întind pe planșeta presărată cu făină și se modelează 6 foi rotunde și foarte subțiri, care se așază în câte o formă rotundă, unsă cu ulei. Se ornează fiecare pizza cu sos
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
ml de apă, un praf de sare și o lingură de ulei de măsline, folosind paletele cu capătul în formă de cârlig. Când se obține un aluat omogen și fără cocoloașe, se acoperă cu un ștergar și se lasă la dospit până când își dublează volumul. Între timp, se pregătește umplutura: dovleceii se curăță, se rad fideluță (julienne), se pun într-o strecurătoare încăpătoare, se sărează și se lasă să se scurgă. Sfeclele se curăță, se spală și se fierb înăbușit împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
porție O rețetă de nota 10 Mod de preparare: Se frământă făina împreună cu drojdia de bere stinsă în laptele cald, gălbenușurile de ou, zahărul, untul înmuiat, coaja de la o lămâie rasă și un praf de sare, apoi se lasă să dospească până când aluatul își dublează volumul. Se unge cu unt și se presară cu zahăr brun o tavă încăpătoare, se întinde aluatul și se dispun deasupra fructele uscate întregi, fructele proaspete tăiate bucățele și seminețele de pin. Se presară pizza cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
omogen, apoi se modelează o sferă care se așază într-o cratiță tapetată cu făină și se acoperă cu un ștergar curat, ca să nu se usuce. Se pune crațita într-un loc aerisit și răcoros și se lasă aluatul să dospească. Portocale cu fistic Ingrediente pentru 4 persoane • 4 portocale • 40 g zahăr tos • 20 g fistic • 20 g semințe de pin • 20 g bobițe de rodie • oțet de mere Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 101 kcal/porție Fără
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
pentru scoaterea semințelor, cânepa era bătută cu îmblăciul sau cu un mai. Se mai puteau folosi în acest scop un butuc sau se bătea cânepa pe o scândură, deasupra unui așternut. După separarea semințelor, cânepa se ducea la dubit (topit), dospit și la cuptor. Topirea dura între 7 și 10 zile stând la murat în apă. Adesea, plantele recoltate erau duse de apă, în caz de ploi torențiale, acest fapt provocând și dispute; acestea se aplanau, în conformitate cu obiceiul pământului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceaiuri) din frunze, flori și planta aeriană de scânteiuță și iederă, În părți egale. Un preparat obținut dintr-o castană mare, uscată și necomestibilă, al cărei miez era dat printr-o răzătoare, amestecat cu rachiu de drojdie și lăsat la dospit 2-3 ore. În Transilvania, bolnavilor li se administrau un anumit fel de argilă, similară cu medicamentul SMECTA de astăzi, flosit În tratarea afecțiunilor respective. Se pune sare Într-un pahar cu apă caldă, până când soluția este saturată și se dă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
contaminate (seringi, aparate dentare sau chirurgicale). Hepatita cea mai frecventă este de origine virală, datorită virusului hepatic A sau B. Tratamente populare În formă incipientă, pentru vindecarea hepatitei, se bea fiertură din rădăcină de ștevie cu lapte dulce, lăsată la "dospit" o zi Întreagă. Dimineața, pe stomacul gol, bolnavului i se dădea să bea ceai de șofran și rostopască, iar extern, pe zona ficatului se aplica fiertură de floare de in În rachiu de tescovină, zilnic, câte o ceașcă de vin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
plămădită cu gunoi de cal; cu "dubală"cu care se tăbăcesc pieile de oi; cu fasolea ciorii sau hrean ras, plămădite cu gaz și sare, În gunoi de grajd; cu hoștină de la stupi, hrean ras cu oțet, flori de liliac dospite În gaz; cu ardei și hrean ras, pisat; cu piei crude de iepure unse cu untură de bursuc; cu crețușcă, romanița calului, sfeclă roșie, rasă și fiartă În rachiu; cu untul pământului, amestecat cu zer; cu rachiu de tescovină sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu suc ce curge din nuiele de alun, care ard la un capăt, la foc mic. Alifie din praf de piatră acră, oțet din vin, făină de orz, bine amestecate, care se aplică pe coșuri. Frecții cu rădăcină de pătrunjel, dospită În apă de ploaie, timp de 3 zile. Tinctură de iod, cu care se tamponează coșurile de mai multe ori pe zi, din care, una seara la culcare, fără a se spăla fața. Se mai fac tamponări și cu spirt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
grave, urmate de amputări de mâini sau de picioare. Se folosesc plante medicinale care favorizează circulația sângelui la nivelul țesuturilor. Tratamentele folosite: Se face o plămădeală (macerat) din rădăcină de spânz În alcool de 60 80ș, care se lasă la dospit 10-12 ore, apoi se aplică prin comprese, pe zona afectată. Mâinile sau picioarele degerate se Înfășoară În foi de varză murată sau cu o țesătură de pânză groasă din lână, Înmuiată În moare de varză, la temperatura obișnuită a camerei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-l sape cu lopata și cred că mai potrivit pentru ei ar fi un canal Siret - Marea Nordului. Și se mai miră unii așa ziși esteți de cruzimea poporului când cuțitul i-a ajuns la os! Păi așa se coace și dospește până dă pe dinafară mânia celor mulți și atunci măcar pentru o vreme direcția de disipare a acestei mânii este extrem de imprevizibilă. Nici măcar cea mai înapoiată țară bananieră nu ar fi ridicat o statuie în centrul capitalei statului celui care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
reușit să-și îndepărteze prietenii cei mai buni, printre care și pe propria lui mamă. Tot ea l-a introdus într-un nou anturaj, al pocheriștilor. Molipsit de microbul jocului, el pierdea mereu, iar ea creștea precum maiaua pusă la dospit. Terminase și liceul la seral cu meritul recunoscut de toți "cea mai luxoasă absolventă". El însă pierdea în continuare, în favoarea bunilor ei prieteni: întâi salariul, primele și indemnizația de director, apoi economiile depuse la C.E.C. pe numele lui, după care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
așa urmau să-și ducă traiul, până când aveau să fie îngropați de fârtați în strungă spre odihna lor veșnică. 6. ROADELE MOȘTENIRII a. Firea liniștită Coca din care a fost plămădit caracterul nostru pașnic a fost frământată și pusă la dospit încă de pe vremea civilizațiilor neolitice (corespondentă amestecului Hg I2 cu Hg J2, G2 și E3). Organizarea socio economică, întemeiată pe fundamente agricole și matriarhale, a fost vatra unde s-a copt pâinea care a devenit firea omului liniștit trăitor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ani sterpe, / Cu potcoave de argint, / Ce prind bine la pământ, / Care se duceau ca vântul / Și nu atingeau pământul/... Și era o babă / Bătrână și slabă, / Babă de cele bătrâne, / Care știu rândul la pâine. / Bab-aceea-a plămădit, / Aluatul a dospit; / După ce a pregătit, / A făcut la colăcei, / Și mai mari și mititei, / Și-a făcut un colăcel / Rumenel și-mpleticel, / Și-a făcut unul frumos / Ca și fața lui Hristos, / Nici mai mare, nici mai mic, / Dintr-o mierță și-un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
divinitatea neolitică, geomorfă, dar mai poate avea și formă de animale sau de păsări sacre.406 În Bucovina, în Ajunul Crăciunului, se fac colaci "rotunzi ca soarele și luna". Aluatul din care se fac colacii nu se împrumută, aluatul este dospit pentru ca găinile să se ouă peste an și să fie sănătoase, iar vitele să fie bune de prăsilă. Dacă o gospodină poate lua aluat din acesta dospit, de la trei case, și-l mănâncă împreună cu toți cei ai casei, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din aceea împrăștie pe cer, ca nouri, și crește ca și cum ar crește pâinea când dospește. Curcubeul e drumul balaurilor; pe curcubeu se duc la apă. Dacă e ploaie sarată, ce o dau, de au băut din loc sarat, nu se face pâne. Ei dau ploaie cu broaște și alte cele. Dumnezeu pe balaur îl rânduiește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poemului, va rămâne o vocație eternă. Ciclul intitulat " Piramidele" ambiționează să deschidă dilemele omului pus în fața monștrilor ce ascund în ei misterele unor lumi. Piramidele sunt surse de cunoaștere a trecutului, elemente de măreție și de sfidare. "În monstruos zenit dospesc curate/ De piatra și de altceva necunoscut;/ Cum s-a putut, o, cum de s-a putut păstra uscata lor eternitate." Pentru Adrian Păunescu jocul lor este un joc al pierderii. Și pierderea treptată înseamnă coborârea spre moarte. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mamă este deja moartă. Cînd ai călca o broască de iarbă, e un mare rău. Cine omoară broasca îi stîrpește vaca. Să nu omori broască, că plouă. Să nu omori broaște, că atunci pînea ce o vei frămînta nu va dospi după mîna ta. Cînd broaștele cîntă întîi primăvara, e bine să te dai de trei ori de-a „curu-n cap“ dacă voiești să fii sănătos peste an. Cînd cîntă broaștele, zice că are să ploaie. Cînd cîntă broaștele sara, are să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu apă în miezul nopții, cînd cîntă cucoșul, căci, temîndu se a nu fi luați drept evrei, li se pot înmulți petele. Pentru aceasta se feresc, ba mai mult, se roagă și pentru pierirea celor ce le au. Pită Ca să dospească pita după ce s-a frămîntat, se zice: „Așa să-și aducă pita mea aminte de dospit, cum și-aduc aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
evrei, li se pot înmulți petele. Pentru aceasta se feresc, ba mai mult, se roagă și pentru pierirea celor ce le au. Pită Ca să dospească pita după ce s-a frămîntat, se zice: „Așa să-și aducă pita mea aminte de dospit, cum și-aduc aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea drumul, că ci, ținîndu-l mai mult, se face un păcat care nu va fi iertat de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drumul, că ci, ținîndu-l mai mult, se face un păcat care nu va fi iertat de Dumnezeu. Pițigoi Cînd pițigoiul cîntă pe lîngă casă, face a frig. Pîine Se crede că pînea plămădită de o femeie de un naturel iute dospește foarte bine; de o femeie flegmatică însă, nu așa de bine. Se crede că dacă intră cineva în casă pe cînd se dă pînea în cuptor, și pînă la acel moment s au dat multe pîni în cuptor, acela ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a te vinde, condiționataaaa de el) În visul în care auzeam acel "Eine kleine Nachtmusik" batracian (decodat cu ajutorul partiturilor CNSAS), oaspetele nepoftit declanșează automat reacții vocale și de umor(i) involuntare și "somme toute" explicabile. Apa în care zăceau la dospit firele următoarelor texturi (pentru saci dar și pentru exploatare plastică, în crearea de obiecte pseudo-rurale destinate orășenilor și străinilor naivi) și sfori (care pot deveni odgoane, parâme folosite în marină dar și pe uscat, la deplasarea forțată a animalelor) nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Surparea dulce-a sânilor voioși/ Mustește-n prafuri. Roua-i ca un bici/ Căzut pe flori întredeschise iar/ Când melcilor le scoate din tălpi spinii./ Oh, dânsa-i și mireasă, și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Căci ne dospește viața-n suflet, iată!/ Ca pe-un altar ce dă peste covată!!" (Oh, dânsa-i și mireasă, și altar, din Submarinul erotic). S-ar putea spune, fără greș, că adorația este un primum movens al textului erotic brumarian. Indiferent de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din nevertebrate/ Din pești și din păsări din fiare/ Ca să ne poată naște/ După chipul și asemănarea Ei.// Fără drept de apel/ Condamnați la naștere/ Singuri și neputincioși în fața/ Creșterii noastre-nvelite/ În trupul ei crescător/ Ca-ntr-un mormânt ce dospește/ Viața viitoare./ Noi doi/ Gemeni în uterul Spaimei". (Gemeni) De o tulburătoare transparență, volumul Stea de pradă, 1985, este aproape "epurat de metafore"143, din punct de vedere tematic "putând fi observată o continuitate în lirica acestui volum, inedită fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai putând salva ultimele resturi: "Tu treci prin ceață/ Și eu știu că treci,/ Și e destul ca norii/ Să nu-mi pară reci/ Sicrie fără sațiu/ Umflându-se să-ncapă/ Întreaga omenire/ În pulberea de apă,/ inconsistent și acru/ Dospindu-se-n văzduh./ Tu treci prin ceață:/ Clar și-nalt, un duh/ Ordonator de sensuri,/ Scoțând din moarte lume/ Ce tremură uimite/ Pe când ușori le-ndrumi/ Ținându-le de umeri/ Să nu le fie frică;/ Tu treci prin ceață/.../ Tu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]