7,666 matches
-
cu zero// că în memorie cineva/ mă tot poftește afară/ că ține morțiș/ să mă prezinte mărginii" (prefață). Riscul mărginii e de-a nu fi desăvîrșit trasata ori de-a fi "zdrențuita" în lupta cu ceea ce rămîne dincolo, asemenea unui drapel glorios: "azi continuînd dialogul/ cu marginile le-am spus/ nu pot fi decît zdrențuite? (întreb pînă unde). Dar odată acceptată, aceasta granița a ființei estetice se relevă a fi o captivitate, deci o sursă de suferințe. Melosul ei însoțește "scufundarea
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
în studiile sale, chiar dacă nu sistematic, luptele duse cu curaj și abnegație de filoromânii consecvenți din Basarabia. S-a cucerit desprinderea Basarabiei din țară Moloh, în 1991, cînd s-a desființat URSS, s-a cucerit dreptul de a avea un drapel național, si s-a obținut că limba română, botezata limba moldoveneasca, să fie scrisă în alfabet latin (asta și datorită grevei studenților și elevilor din 1995, sub conducerea profesorului de istorie Anatol Petrencu). Dar aberația "limba moldoveneasca" și "moldovean" continuă
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică. În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari să colaboreze cu scurte articole, fiecare în specialitatea să, consacrate lui Eminescu. De ce Eminescu? este chiar titlul rubricii din ziar a lui E. Todoran. A d-lui Gh. Tohăneanu se
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
feudal-bolșevică din care abia ne-am smuls. E obligatoriu ca intelectualii să iasă din hibernarea de trei ani și să reamintească unei populații la care deruta s-a transformat în deznădejde de ce e nevoie să voteze împotriva cleptocrației adunate sub drapelul iliescian. A sosit timpul să ne regăsim vocile, spune dl. Ciocârlie, să redeschidem ochii celor care, înspăimântați de tragediile din jur, nu mai doresc să vadă și să audă nimic. Decât, eventual, imaginea edulcorată a unui trecut sinistru, dar care
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
fel ca și lupta contra aplicării legii dosarelor de securitate arată în ce măsură esența statului român a rămas una perfect comunistă. Cu o lege a secretului de stat care face să râdă și curcile, cu jenanta grijă pentru simboluri (plăci bilingve, drapele, steaguri etc.), dar și cu o totală indiferență față de ce se întâmplă cu omul în carne și oase, societatea românească își dovedește infantilismul. La ce a dus aceasta? La blazarea plină de resentiment a populației, la indiferența față de propria soartă
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
omnipotent, București, supremă instanță de validare a valorilor culturale. Singură observație ce poate fi făcută se referă la o carenta a construcției de imagine a revistei - coperta trădează mai degrabă atașamentul față de un cod cultural clișeizat: ortografierea titlului în culorile drapelului național și alegerea drept marca iconica a Ateneului Român, dominat de statuia lui Eminescu. Acest prim număr al revistei alege să reviziteze câteva teme esențiale ale culturii române. Alexandru Florin Platon și Keith Hitchins examinează continuitățile și discontinuitățile discursului istoriografic
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
5 septembrie 2009. În septembrie 2009, Adunarea Secuilor, organizată de Consiliul Național Secuiesc, organizație neînregistrată juridic în al cărui statut este un singur punct, cel al obținerii autonomiei teritoriale a așa zisului ținut secuiesc, a stabilit stabilit imnul, stema și drapelul Ținutului Secuiesc, care vor fi arborate pe instituțiile publice cu sprijinul administrațiilor locale. De asemnea, la aceeași adunare, s-a adoptat și hotărârea privind reprezentarea Ținutului Secuiesc în cadrul instituțiilor europene. Nici UDMR nu s-a lăsat mai prejos iar Consiliul
Scrisoarea unui român din Ţinutul Secuiesc: Noi românii ne întrebăm dacă mai avem o patrie sau dacă mai suntem cetăţeni ai României () [Corola-journal/Journalistic/25161_a_26486]
-
Steagul așa zisului Ținut Secuiesc este de culoare albastră, traversat de o dungă aurie, alături de soare și lună, este folosit de mai mult timp de Consiliul Naționale Secuiesc, organizație neînregistrată juridic care luptă pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Acest drapel a fost amplasat și la Bruxelles, unde se află reprezentanța așa zisului Ținut Secuiesc, după cum afirmă președinții Consiliilor Județene Harghita și Covasna, respectiv Borboly Csaba și Tamas Sandor. Steagul este încadrat de steagul României și cel al Uniunii Eoropene și
Scrisoarea unui român din Ţinutul Secuiesc: Noi românii ne întrebăm dacă mai avem o patrie sau dacă mai suntem cetăţeni ai României () [Corola-journal/Journalistic/25161_a_26486]
-
la Consulatul din Miercurea Ciuc, cetățenia maghiară, devenind astfel primii înalți funcționari publici din România cu dublă cetățenie. Mai nou, se vorbește de înființarea unei instituții cu caracter bancar prin care să ruleze o monedă unică, SIC-ul. Așadar: imn secuiesc, drapel secuiesc, administrație în limba maghiară, justiție în limba maghiară, monedă secuiască. Miniparlamentul maghiarilor transilvăneni exersează, de vreo 15 ani, conducerea independentă, cu toată simbolistica aferentă unui stat. Mai lipsește trasarea granițelor și formarea armatei proprii. Pentru 20 de ani, e
Scrisoarea unui român din Ţinutul Secuiesc: Noi românii ne întrebăm dacă mai avem o patrie sau dacă mai suntem cetăţeni ai României () [Corola-journal/Journalistic/25161_a_26486]
-
Imnul național va fi intonat obligatoriu în fiecare zi de luni în toate sălile de clasă din învățământul primar și gimnazial, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris din clase, potrivit unei propuneri legislative depuse la Senat și inițiate de deputatul PDL Maria Stavrositu. Propunerea legislativă a fost depusă pe 8 septembrie la Senat, forul decizional fiind Camera Deputaților. Prin
Imnul naţional, intonat obligatoriu lunea în şcoli, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris din clase () [Corola-journal/Journalistic/25223_a_26548]
-
depuse la Senat și inițiate de deputatul PDL Maria Stavrositu. Propunerea legislativă a fost depusă pe 8 septembrie la Senat, forul decizional fiind Camera Deputaților. Prin această propunere legislativă se modifică două articole ale Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Astfel, se modifică articolul 2, litera b), care în noua formă prevede că drapelul României se arborează în mod permanent la sediul partidelor politice, al
Imnul naţional, intonat obligatoriu lunea în şcoli, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris din clase () [Corola-journal/Journalistic/25223_a_26548]
-
se modifică două articole ale Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Astfel, se modifică articolul 2, litera b), care în noua formă prevede că drapelul României se arborează în mod permanent la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, "precum și în fiecare sală de clasă din învățământul primar și gimnazial, deasupra tablei de scris". De asemenea, se modifică articolul 10 litera
Imnul naţional, intonat obligatoriu lunea în şcoli, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris din clase () [Corola-journal/Journalistic/25223_a_26548]
-
să treci printr-o serie de teste absurde, care să dovedească fidelitatea, cunoașterea legilor și obiceiurilor locului. Procesul e cu atât mai penibil cu cât, finalmente, opțiunea jucătorului ține exclusiv de avantajele materiale, și nu de iubirea față de imnul și drapelul țării pe care, cum zic comentatorii sportivii, „le apără”. În schimb, ghanez fiind, pentru a juca la un club din Olanda nu ai nevoie decât de un singur lucru: de valoare. Și, firește, de un agent priceput. Ceea ce, în opinia
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
nu reflectă în niciun fel nivelul fotbalului dintr-o țară anume - ceea ce, sociologic vorbind, ar putea fi interesant. Când fotbaliștii de valoare din toată lumea evoluează în alte țări decât cele din care provin, ce legătură mai există între ei și „drapelele” pe care le apără? Absolut niciuna. Ei plătesc impozite în cu totul alte state decât cele care-i privesc ca pe niște „eroi ai locului”, vorbesc în mod obișnuit alte limbi decât cele ale populației de origine. Prin urmare, legătura
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
Dan Tamâș, ”un contribuabil tupeist”, cum îi place să se prezinte pe blogul personal, a reușit în urmă demersului făcut către Prefectura județului Harghita, să determine îndepărtarea drapelului Ungariei de pe sediul unei primarii românești. Dan Tamâș, din Sfântul-Gheorghe, a înaintat o plângere Prefecturii Harghita, condusă de fostul membru UDMR, Ladanyi Laszlo-Zsolt, în care acuză prezenta permanentă a drapelului Ungariei, alături de cel al României, pe sediul unei Primăriei comunei
Drapelul Ungariei dat jos de pe o primărie românească () [Corola-journal/Journalistic/23851_a_25176]
-
urmă demersului făcut către Prefectura județului Harghita, să determine îndepărtarea drapelului Ungariei de pe sediul unei primarii românești. Dan Tamâș, din Sfântul-Gheorghe, a înaintat o plângere Prefecturii Harghita, condusă de fostul membru UDMR, Ladanyi Laszlo-Zsolt, în care acuză prezenta permanentă a drapelului Ungariei, alături de cel al României, pe sediul unei Primăriei comunei Madaras, condusă de UDMR-istul Bíró László. Faptul că autoritățile județului nu au reacționat, l-a indignat pe contribuabilul care a hotărât să trimită o sesizare pentru a-i determina
Drapelul Ungariei dat jos de pe o primărie românească () [Corola-journal/Journalistic/23851_a_25176]
-
mult timp, nelegal, fără că Prefectul județului Harghita să ia vreo măsură în acest sens. În luna decembrie 2011, Primarul Bíró László a afirmat în direct la Realitatea TV, cu un tupeu specific extremiștilor maghiari din UDMR, ca a arborat drapelul Ungariei pe sediul primăriei în baza ”unei legi nescrise”, susține Dan Tamâș. ”Contribuabilul tupeist” afirmă că abia după ce a adresat o sesizare Prefectului județului Harghita, acesta a acționat în sensul restabilirii ordinii legale în acest caz. Într-un mod rușinos
Drapelul Ungariei dat jos de pe o primărie românească () [Corola-journal/Journalistic/23851_a_25176]
-
însă acesta a fost terminată. Dupărenovare, fațada clădirii a fost ”îmbogățită” cu o stemă a Ungariei și o inscripție redactată exclusiv în limba maghiară, ”Rom. Kath. Fogimnazium”. La intrarea în clădire nu este amplasată stema României și nu este arborat drapelul României, așa cum prevede legea, conform blogului Surse din interiorul Liceului Marton Aron au confirmat faptul că stema Ungariei a fost amplasată pe fațada Liceului Marton Aron la presiunea primarului din Miercurea Ciuc, UDMR-istul Raduly Robert. Potrivit acestora, Raduly a ”poruncit
Stema Ungariei tronează pe frontspiciul liceelor din secuime. Funeriu încurajează fenomenul () [Corola-journal/Journalistic/23997_a_25322]
-
Scoția se declară, în mod ironic, nedemn de felicitările adresate de parlamentar. "Nu am adus nicio contribuție comunității care a binevoit să mă primească (în afară de câteva taxe), nu am afirmat prin nimic "valorile românești", nu practic sport de performanță sub drapelul țării, iar singurul domeniu în care "excelez" deocamdată este livrarea de mâncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery-driver la un restaurant dintr-un orășel scoțian", mai scrie Florescu. Ioan-Florin Florescu a fost cercetător științific la Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Mesajul emoţionant al unui român din Scoţia pentru parlamentari () [Corola-journal/Journalistic/24005_a_25330]
-
care au făcut și Salvați soldatul Ryan; din cîteva firimituri rămase de la acea masă (plus rețeta universală, aducătoare de bani) s-a născut ideea Patriotului. Scenariul a funcționat ca un mixer; sînt amestecate, vitejește, de toate. Avem și discurs patriotic - drapelul american fîlfîind glorios pe cîmpul de luptă, deschizînd calea Lumii noi; avem și melodramă (...un văduv...șapte copii...soldățeii de plumb ai unui copil ucis de un monstruos ofițer al Coroanei, topiți și transformați, de tatăl patriot, în gloanțe pentru
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
alt rol. Avea, de altfel, să-l îndeplinească cu strălucire: să fie canalul de scurgere (când de comunicare, când de intoxicare) spre chinezi și spre occident! Să nu ne mai mirăm că imaginea de astăzi a României arată asemeni unui drapel devenit zdreanță. Cu un astfel de trecut, eroic doar când stăm de vorbă între noi și când n-are cine să ne spună, verde-n față, cum au stat lucrurile în realitate, cu un prezent în care confuzia etică și
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
a întâmplat în 1994, în unele locuri nu era nimic altceva de băut decât Coca Cola. E o adevărată nebunie. Nu puteam bea un pahar de apă minerală ori de vin - și România produce vinuri excelente... Așadar, dacă se înlocuiesc drapelele roșii cu steaguri roșii marcate cu emblema firmei Coca Cola, mi se pare că nu s-a progresat foarte mult. Caricaturizez, desigur. Ceea ce e însă oarecum viclean este faptul că se ajunge la o pervertire a culturii. Văd în librării
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
orice preț a Securității. Misiune de care s-a achitat, să recunoaștem, strălucit. Atât de curată e basmaua securistă în România de azi, încât se confundă cu puritatea flamurilor agitate la meciurile Dinamo-Steaua de drăgălașele majorete dâmbovițene. Sau cu a drapelelor ce flutură inocente deasupra Parlamentului, Guvernului și Președinției. Mă așteptam, însă, ca după noiembrie 1996, când ni s-a promis că va începe "marea curățenie", se va face lumină și în acest caz - ca și în cele de corupție, ca
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
un rol important, chiar în vremurile noastre când disprețul față de spirit a atins cote apocaliptice. O inteligentă strategie culturală poate conduce la efecte benefice acolo unde celelalte argumente - ale economiei sau ale politicii - lipsesc. Mă gândeam la toate acestea privind drapelul alb-roșu-verde ale Ungariei fluturând dezinvolt pe o splendidă clădire din Dupont Circle, zona artistică a Washingtonului. Viața culturală a capitalei americane, mult mai conservatoare decât a New York-ului, are un metabolism propriu, distinct și fascinant pentru cel care ajunge să
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
și care cei vii aici?... În fața celor decorați, a celor împodobiți din ariergardă, luptători îmbrăcați de ceremonie, nemișcați și în poziție de drepți, cu privirile aprinse, cu fețe bronzate de focul bătăliilor, cu pieptul încă fără decorații, țin cu mândrie drapelele care au fâlfâit și s-au rupt în vijelia luptelor. Oamenii aceștia simpli par niște semizei, copii ai pământului românesc, care știu că în luptă trebuie să învingi sau să mori: și ei au învins. Cum să pretinzi să comanzi
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]