3,110 matches
-
este mică; aici drojdia poate cataboliza zahărul printr-un mecanism anaerob, eliberând bule de gaz ( 2CO ). Termostatarea probei s-a realizat la 2 Co . Citirile s-au efectuat după o săptămână, eprubetele au fost agitate zilnic pentru a favoriza sedimentarea drojdiilor. Deoarece unii cercetători recomandă prelungirea incubării timp de o lună, citirile s-au efectuat și la 14, 21 și 28 zile. 4.2.4.2. Utilizarea compușilor cu azot Testarea capacității de a utiliza anumiți compuși cu azot ca azotatul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și la 14, 21 și 28 zile. 4.2.4.2. Utilizarea compușilor cu azot Testarea capacității de a utiliza anumiți compuși cu azot ca azotatul de potasiu, azotatul de sodiu, etil amina și L-lizina este semnificativă pentru identificarea drojdiilor. Cu valoare limitată în caracterizarea drojdiilor, se mai utilizează ca unice surse de azot creatina, creatinina și cadaverina. Aproximativ un sfert din totalul speciilor de drojdii utilizează azotul, această capacitate fiind de regulă o particularitate invariabilă a tuturor tulpinilor unei
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
zile. 4.2.4.2. Utilizarea compușilor cu azot Testarea capacității de a utiliza anumiți compuși cu azot ca azotatul de potasiu, azotatul de sodiu, etil amina și L-lizina este semnificativă pentru identificarea drojdiilor. Cu valoare limitată în caracterizarea drojdiilor, se mai utilizează ca unice surse de azot creatina, creatinina și cadaverina. Aproximativ un sfert din totalul speciilor de drojdii utilizează azotul, această capacitate fiind de regulă o particularitate invariabilă a tuturor tulpinilor unei specii. Pentru scopuri taxonomice se urmărește
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
de potasiu, azotatul de sodiu, etil amina și L-lizina este semnificativă pentru identificarea drojdiilor. Cu valoare limitată în caracterizarea drojdiilor, se mai utilizează ca unice surse de azot creatina, creatinina și cadaverina. Aproximativ un sfert din totalul speciilor de drojdii utilizează azotul, această capacitate fiind de regulă o particularitate invariabilă a tuturor tulpinilor unei specii. Pentru scopuri taxonomice se urmărește capacitatea de a utiliza sursa de azot prin aprecierea dezvoltării în condiții de aerobioză. Metoda pentru acest test este asemănătoare
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
azotit de sodiu, sulfat de amoniu, asparagină. Inocularea, termostatarea și citirea s-au făcut ca pentru testele de asimilație. 4.2.4.3. Hidroliza ureei Specificitatea reacției ureazei în taxonomia levurilor se aplică în special ca test de confirmare pentru drojdiile anascosporogene. Majoritatea drojdiilor pot utiliza concentrații scăzute de uree ca sursă de azot cu condiția adăugării unor cantități adecvate de vitamine. Totuși ele se deosebesc prin capacitatea de a hidroliza concentrații mari de uree în medii complete, conținând o sursă
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
sulfat de amoniu, asparagină. Inocularea, termostatarea și citirea s-au făcut ca pentru testele de asimilație. 4.2.4.3. Hidroliza ureei Specificitatea reacției ureazei în taxonomia levurilor se aplică în special ca test de confirmare pentru drojdiile anascosporogene. Majoritatea drojdiilor pot utiliza concentrații scăzute de uree ca sursă de azot cu condiția adăugării unor cantități adecvate de vitamine. Totuși ele se deosebesc prin capacitatea de a hidroliza concentrații mari de uree în medii complete, conținând o sursă organică de azot
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
galben - orange la roșu - purpuriu, datorită alcanizării mediului (datorită producerii amoniacului). Reacția începe din porțiunea înclinată a mediului și continuă rapid în zona verticală. Rezultatele se apreciază zilnic timp de 5 zile. 4.2.4.4. Producerea de acid Unele drojdii produc prin metabolizarea sursei de carbon (glucoza) urme de acizi volatili și nevolatili. Formarea de acid se folosește în taxonomie numai pentru cazurile când se produc cantități mari de acid acetic, testul fiind realizat în condiții standard. Se utilizează un
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
noapte. După acest interval, culoarea cafenie dispare în timp ce culoarea albastră indică prezența materialului amiloid. 4.2.4.6. Testarea surselor de vitamine Cerințele pentru vitamine reprezintă un aspect util în taxonomia levurilor dat fiind rolul esențial al vitaminelor în metabolismul drojdiilor, testul a fost introdus în anul 1951 de Wieckenham. Relativ puține specii de levuri pot crește pe medii lipsite de vitamine, de aceea în funcție de necesitatea pentru vitamine apar diferențieri între ele. Detectarea exigențelor vitaminice se bazează pe multiplicarea în condiții
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
mediul BYFVB, a cărui compoziție a fost specificată anterior. 4.2.4.7. Creșterea pe medii cu presiune osmotică ridicată Anumite levuri sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a se dezvolta în prezența unor concentrații superioare de zahăr. În general, drojdiile izolate din substraturi cu conținut ridicat de zahăr (sau sare) sunt rezistente la presiuni osmotice superioare. Caracterizarea levurilor supuse unei dezvoltări pe medii cu presiune osmotică ridicată trebuie să ia în considerație comportarea diferită a speciilor osmodure sau osmotolerante, care
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
lecție care să vizeze aspecte ale cercetării cu aplicabilitate în proesul instructiveducativ. Importanța ciupercilor: descompunători de substanță organică (ciupercile saprofite); produc antibiotice : penicilina produsă de mucegaiul verde - albăstrui; produc substanțe vasoconstrictoare : ergotina produsă de cornul secarei și pigmenți carotenoidici (unele drojdii); produc fermentația sucurilor de fructe obținându-se alcoolul (vinuri, rachiuri); unele sunt comestibile, altele sunt otrăvitoare. Succesiunea activităților de învățare (desfășurarea lecției) Momentele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor I. Captarea atenției prezintă materialul didactic aflat la dispoziție pentru evidențierea heterogenității
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
atenți deoarece urmează să prelucreze datele în lecțiile de evaluare sumativă desfășurate la sfârșitul semestrului. Sub îndrumarea profesorului și specialistului elevii își reactualizează cunoștințele privind procesul de fermentație alcoolică, proces care presupune transformarea glucidelor în alcool și 2CO sub influența drojdiilor. Totodată, ei constată că în urma procesului de fermentație iau naștere și alți produși, în cantități mai mici, cum ar fi: glicerolul, acidul succinic, acidul acetic, alcooli superiori și acizi volatili. Deși etapele principale ale procesului industrial nu diferă esențial de
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
cantități mai mici, cum ar fi: glicerolul, acidul succinic, acidul acetic, alcooli superiori și acizi volatili. Deși etapele principale ale procesului industrial nu diferă esențial de cele ale procedeului tradițional cunoscut, elevii observă că în procesul industrial se folosesc numai drojdii care aparțin unor rase și varietăți selecționate numite drojdii cultivate spre deosebire de cele care rămân la caracterele lor primitive intervenind spontan în fermentația lichidelor dulci și care se numesc drojdii sălbatice. Drojdiile care produc fermentația alcoolică a mustului de struguri, a
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
acidul acetic, alcooli superiori și acizi volatili. Deși etapele principale ale procesului industrial nu diferă esențial de cele ale procedeului tradițional cunoscut, elevii observă că în procesul industrial se folosesc numai drojdii care aparțin unor rase și varietăți selecționate numite drojdii cultivate spre deosebire de cele care rămân la caracterele lor primitive intervenind spontan în fermentația lichidelor dulci și care se numesc drojdii sălbatice. Drojdiile care produc fermentația alcoolică a mustului de struguri, a sucurilor de fructe și a fructelor pentru separarea vinurilor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
tradițional cunoscut, elevii observă că în procesul industrial se folosesc numai drojdii care aparțin unor rase și varietăți selecționate numite drojdii cultivate spre deosebire de cele care rămân la caracterele lor primitive intervenind spontan în fermentația lichidelor dulci și care se numesc drojdii sălbatice. Drojdiile care produc fermentația alcoolică a mustului de struguri, a sucurilor de fructe și a fructelor pentru separarea vinurilor și rachiurilor aparțin genului Saccharomyces: Sch. cerevisiae var. ellipsoideus Sch. oviformis Sch. chevalieri (struguri negri) Sch. florentinus (struguri stafidiți) Sch
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
elevii observă că în procesul industrial se folosesc numai drojdii care aparțin unor rase și varietăți selecționate numite drojdii cultivate spre deosebire de cele care rămân la caracterele lor primitive intervenind spontan în fermentația lichidelor dulci și care se numesc drojdii sălbatice. Drojdiile care produc fermentația alcoolică a mustului de struguri, a sucurilor de fructe și a fructelor pentru separarea vinurilor și rachiurilor aparțin genului Saccharomyces: Sch. cerevisiae var. ellipsoideus Sch. oviformis Sch. chevalieri (struguri negri) Sch. florentinus (struguri stafidiți) Sch. uvarum Sch
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Sch. cerevisiae var. ellipsoideus Sch. oviformis Sch. chevalieri (struguri negri) Sch. florentinus (struguri stafidiți) Sch. uvarum Sch. bailli și Kloeckera apiculata. Elevii au prilejul să constate că în industria modernă de fabricație a vinurilor și rachiurilor se folosesc rase de drojdii în special din genul Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus care servesc la însămânțarea mustului provenit din struguri și asigură o fermentație continuă și rapidă la temperaturi de 7 14 Co . Vinurile obținute astfel au un grad alcoolic mai ridicat, un anumit
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
continuă și rapidă la temperaturi de 7 14 Co . Vinurile obținute astfel au un grad alcoolic mai ridicat, un anumit buchet și se obțin într o instalație cu dimensiuni mai reduse ca volum. Etapele fermentației sunt: faza de multiplicare a drojdiei (3 - 4 zile) faza de fermentație propriu-zisă (6 - 14 zile) faza de fermentație limită (5 - 6 săptămâni). În cursul acestor etape prin fermentația mustului, conținutul în zahăr, azot și săruri scade, în schimb conținutul în alcool etilic (8 20 Co
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
spun decât "vreau", "du-te", "mi-e foame", "sună-mă", "plec", "ai grijă", "cît costă?", aici unde ele acoperă minimum necesar conviețuirii, unde nu sânt decât suport pentru informația curentă, pentru reclamă, duplicitate sau sudalmă, aici, la fundul limbii, în drojdia ei se petrece totul. Miliarde și miliarde de oameni vorbesc fără să aibă acces la cuvînt: ei nu aud nici melodia cuvintelor ― căci orice limbă vorbită cu adevărat cântă la propriu ― și nu percep nici lucrurile definitive care se pot
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în această țară, ce e mai mult a noastră decât a lor, ei vor putea maghiariza până și pietrele. Magnați cari și-ncepeau viața cu scrieri fanatice și esaltate, spre a o sfârși în vreo casă de nebuni ori în drojdiele vițielor beției și ale desfrînărei; copii bătrâni ce pătează părul lor cel alb cu tot ce e mai degradat, mai obscen, mai teluric în această natură ce-i zic omenească. Să ne uităm deplin sub zdreanța de purpură ce o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un progres mare, s-a format companii lirice etc. Noi însă care căutăm la teatru, nu zgomotul ce amorțește sufletul, ci școala care formează inima, îndreptează caracterul prin icoane vii, să vedem întrucît este folositor acest gen de teatru; această drojdie de teatru să zicem. Teatrul este artă și astfel fiind trebuie să tindă la caracterul tipic, la expresiune, la frumusețe. Când Moliere a creat pe Tartufe, a reprezentat ipocrizia cu formele potrivite ei în gradul cel mai energic; astfel că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru ani pentru 39 poloboace ce vândusem - continuă crâșmarul - nu mi s-au agiunsu 323 lei din capiti, scăzându-mi numai chicături și drojdiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru ani pentru 39 poloboace ce vândusem - continuă crâșmarul - nu mi s-au agiunsu 323 lei din capiti, scăzându-mi numai chicături și drojdiile, iar de lumânări nici cu un banu m-au scăzut, nici alte rădicaturi”. Dar ceea ce amplifică nemulțumirea crâșmarului este faptul că în contul sumei cu care a fost scos dator, „în lipsa mea de acasă, aflându-mă la Eși pentru alte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Wolfgang et al., 1972). Se presupune în general că expulzarea acestui grup restrâns din școală, dacă nu și din cartier, va rezolva dificultățile vieții cotidiene. Avem aici o metaforă a deșeului, însoțită uneori de precizări despre componența și geneza acestei drojdii indezirabile. La ora la care dezbaterea franceză despre "multirecidiviști" a devenit calul de bătaie al unuia dintre mânjii favoriți ai hergheliei prezidențiabile*, o asemenea imagine nu e nevinovată. Deci punem la îndoială geneza spontană a "nucleelor dure". În reprezentările comune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prepararea brioșelor: • 125 g făină albă, plus ceva în plus pentru tapetat • 100 ml lapte • 100 g roșii uscate și măsline tocate • un ou • 30 g unt plus ceva în plus pentru uns formele • parmezan ras • jumătate de pliculeț de drojdie granule • sare Pentru salată: • o căpățână de lăptuci • 6 bulgărași de brânză mozzarella • o fâșie de ardei gras roșu • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 256 kcal/porție Mod de preparare: Se pregătesc
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
fâșie de ardei gras roșu • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 256 kcal/porție Mod de preparare: Se pregătesc brioșele: într-un vas adânc se amestecă făina, laptele, oul, untul topit și răcit, drojdia, 2 linguri de parmezan ras, sare, măslinele și roșiile uscate și tocate. Compoziția se omogenizează bine cu mixerul și se toarnă în forma pentru 12 brioșe, în prealabil unsă cu unt și tapetată cu făină, apoi se coace 30 de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]