3,549 matches
-
să fie lung, / doar eu să îți vorbesc / în șoapte / și-n somnul tău / adânc / doar eu / să mai pătrund! (“Aș vrea”). Dar visul se destramă în franjurii unei realități sculptate în sarea lacrimii ascunse: Unde ești, / ce dor de ducă / te-amețește și te-mbie? Ești doar unvis / sauo nălucă / ce îmiprovoacă insomnie? (“Unde ești?”) și căutarea nu contenește:“Te caut / urmând a ta chemare / ce am primit în vis / trecându-mi pașii / prin roua dimineții / ce buze-ți frăgezea
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
dreaptă binecuvintează. Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Mănăstirea grecească, athonită Iviron este ferecată, cu exceptia fețelor, cu o îmbrăcăminte de aur și argint, cu pietre prețioase, monezi de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite de împărați, regi, egumeni, duci, ofițeri și simpli credincioși. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Fecioarei Maria. Le-au oferit Maicii Domnului aceia care au primit ceea ce au cerut de la Dânsa. Din sinaxarul icoanei aflăm că a fost păstrată cu mare cinstire în casa unei
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
Domnului “Portărița” este mare, de 1,30 x 1,90 metri. Icoana este ferecată, cu excepția fețelor, cu o îmbrăcăminte de aur și argint, cu pietre prețioase, monezi de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite de împărați, regi, egumeni, duci, ofițeri și simpli credincioși. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Preacuratei. Le-au oferit cei care au primit ceea ce au cerut de la ea. S-a prorocit, de către părinți, că la sfârșitul lumii, această icoană va pleca pe mare, așa cum a
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
a pășit pe umbră lui Françoise Villon, învățându-i maniera, nu manierismul, care este o altă propoziție, precum trecerea de la egal la egalitate, pentru că, așa și gândește scriitorul Adrian Erbiceanu, pe spații imense. „ Mă-ncearcă, uite-așa, un dor de ducă / prin albele zăpezi ce mă-nconjor, / s-alerg prin ele — unică nălucă, / o spumă pe-un tangaj zămislitor.” ( Mă-ncearcă uite-așa ) Fiecare termen al poeziei sale urmează parcă legile unor teorii , matematice - și, peste tot, unitatea de gândire a
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
Mureș. Deși Adrian Erbiceanu trăiește la Montreal, iată că nu și-a retezat rădăcinile. Cam aici s-ar ancora și volumul. Iată aici frumusețe de poezie, emoție pură, crucificare pe ideea de eternitate a spiritului. „ Jos la răscruce, gata de ducă / Ce mă tot ține, mă tot hurducă. // Dorul atârnă frunză săracă / Dragostea vine, dragostea pleacă... Prind, ca din palme, să se răsfire / Cioburi păstrate în amintire... Ca o minciună consolatoare, / Vremea mă ninge, clipa mă doare...” Poezia am citat-o
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
prin 2009, am fost la Veneția și ai petrecut cu noi o zi întreagă, împreună cu Rareș? Ziua aia se găsește acum la loc sigur, pe două harddisk-uri. De ce pe două? Păi se pare că discurile actuale sunt și ele pe ducă, din același motiv: sunt medii de stocare bazate pe mișcarea de rotație, deci nesigure. Începe să fie înfricoșător, mi-e teamă să mai locuiesc pe un mediu bazat pe mișcarea de rotație și de revoluție. Cu ocazia asta am constatat
DORINŢE AMÂNATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352189_a_353518]
-
în spatele lor, ușor lateral, după ce s-au asigurat că nimic deosebit nu deranjează zborul liniștit al fulgilor de nea, care apăruseră dănțuind pe când mașina se afla la jumătatea dealului. Nu era țipenie de om în jurul mănăstirii ctitorită de voievodul Gheorghe Duca, cândva, prin anii 1670... Turnul impozant și zidul de piatră împrejmuitor, cu răni adânci pricinuite de trecerea anilor, adânceau liniștea în care cei patru slujitori ai ordinii publice admirau frumoasa panoramă a orașului... - Domnule agent principal-șef, eu am un
D’ALE POLIŢIEI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352198_a_353527]
-
de menestrel Când zăpezi diamantine Strălucesc într-un tunel Că vin oameni să ne spargă Iar urechile cu glume Și de când e lumea, lume Crește prețul la litargă Mamă s-a făcut târziu Și m-a prins un dor de ducă Dacă mor nu mai înviu florile. Și se usucă Dac-aș ști unde-i eroarea M-aș opri din căutat Că-mi doresc eliberarea Și odihna vinovat Nu-mi e teamă de dubine Nici de luciul lor opal Vezi cum
FLORI DE MOSC de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355838_a_357167]
-
pe buze-namorate în taină să le pună... Aș vrea să fiu pământul pe care-aleargă apa ce crește în vâltoare săpând prin defileu ca stropi să ude floare crescută-n larga luncă și să-mi hrănească gândul ades cu dor de ducă... Aș vrea să fiu pământul pe care calci să-ți prind desculț piciorul și să-l sărut în iarbă când sprinten saltă și lasă-n urmă dorul acelor dulci idile ce zac ascunse-acum în prăfuite file... Referință Bibliografică: Aș vrea
AŞ VREA SĂ FIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355892_a_357221]
-
Lege a fost să greșească? Sau să suporte legea care domnește peste zisa ”Vale a Plângerii”? Feciorul de împărat simte că i se spulberă visele, retrăiește dureros sentimentul dorului de părinți, „dor care de piept îl apucă”, devenind „dorul de ducă”, numit metaforic prin „Nemurirea, visul - viselor deșerte”. Impresionează modalitatea prin care autorul sugerează trecerea timpului, „Vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Nu numai împărații ci și Scorpiile sau Ghionoaiele devin „povești”. Făt Frumos îmbătrânește. Basmul, după cum e firesc, ia sfârșit. Timpul
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
anul ăsta nu m-ai dus la mare... mai am pe buze-o rugăciune, să nu uite Dumnezeu să-mi deie timp să stau un secol lângă tine, că ești my darling în orice anotimp... vezi, darling? vara e pe ducă, frunzele se-a ș tern , deja, pe trotuar; ieri, am mâncat și prima nucă, toamnă e, my darling, ș i î n calendar... Referință Bibliografică: mi-e vară, încă... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 598, Anul II
MI-E VARĂ, ÎNCĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355016_a_356345]
-
temporare de înaltă calitate, organizate pentru a descoperi și alte fațete ale istoriei artelor, precum și alte activități culturale și educative. Originile muzeului Cinquantenaire Din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea, cadouri diplomatice, suveniruri și curiozități care aparțineau ducilor de Brabant și mai târziu arhiducilor de Habsburg, au fost expuse în arsenalul regal, o sală mare din palatul Coudenberg, primele colecții care și-au găsit locul în Muzeul Regal de Artă și Istorie. Din păcate, multe dintre aceste comori
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
Pe lângă uluci te-așterpt. Nu e drept De-o viață Ce mă învață Că a fost Fără rost O himeră Efemeră. Al.Florin ȚENE Dor de cocor În toamna asta îmi este dor de cocor. În toamna asta îmi e de ducă, iar s-ar peste ulucă. În toamna asta învăț să iubesc, păsările mă-npețesc. În toamna asta îmi iau amantă din Lamantă În toamna asta am să zbor pe un nor. În toamna asta urc pe creste și-asta este o
DRUM PRIN PLOAIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355420_a_356749]
-
-l mai asculte și pe el, cînd fiecare avea acasă o nevastă, cîțiva copii, o bucată de teren de arat pentru grădină, o pășune, o livadă, un grajd și un cîine legat cu lanțul, care schelălăia jalnic de dorul de ducă ... Își ridicau bieții cîini boturile în aer și urlau a deznădejde, ca și stăpînii lor, cînd se gîndeau că, orice-ar face, nu mai pot ieși la lumină, ba lipsea una, ba alta, niciodată sătui cu adevărat, și poate din
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
îl iubise enorm... Viața întreagă a lui Dan Isăcescu a fost o continuă aventură. N-avea astâmpăr, era fascinat de nou și-i plăcea riscul, era mereu pe fugă, mereu grăbit, de parcă s-ar fi născut cu un dor de ducă, la fel de nestăvilit precum cel al roților de tren... Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAȘOPTIȘTI ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
IZURI HÂDE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cerul parcă e de toamnă; Mai mult plânge, decât râde. Peste țarnă se răstoarnă Mucegai și izuri hâde. Mă apuc-un dor de ducă Într-o țară călduroasă; Dar, cum chef nu am de muncă, Mă îmbăt și iar nu-mi pasă. Mai aprind înc-o țigară Și mă uit pe geam, ferice; Din cafeaua tot amară Zațul, printre dinți, îmi zice: “Ia-ndulcește-ți
MUCEGAI ŞI IZURI HÂDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356538_a_357867]
-
de nopți și toamne Domnilor, tinere doamne Trec prin noi ca rinocerii Rochii moi de crinolină Și saloane cu clavir Doru-n inimi când suspină Decât noi, mai abitir Frezii tandre se usucă Plânsul nu ne mai ascunde În privighetori de ducă Din lăcașul vieții scunde Trece timpul. Vine schimbul Nu mai e de mult o glumă Domnilor, pălește nimbul Diferența e o sumă Și cu care datorie Mori în fecare zi Totul e oratorie Până când nu va mai fi! Mor vocalele
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356639_a_357968]
-
în: Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Își leapădă iar pomii frunza, Se joacă toamna, de-a ascunsa. Când vântul trece ca și-o boare Covor ne-așterne sub picioare. Cuprinși și ei de dor de ducă Aruncă nucii ,câte-o nucă Și păsările-n stoluri, toate, Se duc de frig cât mai departe. E toamnă, gata-i pipermintul, De-argint este acum zenitul, Scaieți uscați, ierburi mofluze Nemulțumite dau din buze. S-a dus și melcul
TOAMNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356636_a_357965]
-
au reușit să scape, există și alte persoane de origine română pe lista de fugari? R.G.: În lista celor mai căutați români figurează doar cei din grupul cu fraude pe eBay (Gabriel Constantin, Lucian Nanău, Constantin Lucian, Bela Balint, Adrian Duca, Dănuț Coita și Andrei Agache). Il căutăm în special pe unul dintre ei, care, imediat ce a fost pus sub acuzare, a reușit să dispară. Împreună cu autoritățile române vom încerca să-i prindem, indiferent unde se acund, și să-i aducem
DIRECTORUL FBI CHICAGO INTEROGAT DE PRESA ROMÂNEASCĂ DIN SUA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356571_a_357900]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DE LA CAUZĂ LA EFECT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului La ora când culegem nucii Își leagă în piele cărțile, ducii Orice pas, o potențială cursă a destinului Coborând de pe soclu, statuia se pierduse în anonimatul străzii O mină de întrebări pentru enigma unui răspuns veșnic în apropierea noastră Ce folos că primejdia e bună, dacă paza e rea? Pentru prostia
DE LA CAUZĂ LA EFECT de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355574_a_356903]
-
De-o molimă necunoscută Din care lumea împrumută O teamă când se-arată zorii Și semne mari de întrebare Coboară lent din depărtări Când trenurile cer în gări Permise de la semafoare Iar cel ascuns în noi, acuză Un dor de ducă în priviri În burguri, cârciume - fachiri Desculți, pe cioburi, se amuză. Referință Bibliografică: În pierdere de teren / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile
ÎN PIERDERE DE TEREN de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355592_a_356921]
-
Iubiri demult uitate ce seamană și-azi dor. Cu chipuri grațioase , femei desăvârșite, Ce viața le-a menit de tine-a fi iubite. Preastrălucite stele și parfumate flori Se pierd în iarna vieții cernute de ninsori. În lumea cea pe ducă tu singur și uitat Ești numai umbra celui dealtădat.. Pădure azi uscată.Ești cuibul părăsit, În suflet numai flori, la chip îmbătrânit Muncești o viață ca s-aduni comori Și când le ai pe toate răsplata e să mori. Azi
BĂTRÂNEŢEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355619_a_356948]
-
toate, ușoare ca pulberea de pe lună, lipsite de inițiativă proprie. Nu așa pământul patriei. De parcă ar avea viață în el, se încăpățânează să dezvolte preferințe pentru locuri în care ar mai sta un pic, sau, atunci când e-n toane de ducă, o ia spre direcții neașteptate. Stropește în picuri grei, care lasă pe hainele noastre urme neregulate, ca niște contururi de hartă, pete indelebile, care nu se lasă ignorate cu una cu două. De parc-ar vrea să spună „pe-aci
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
limpezi si zglobii de munte, ori în grădini pline cu flori, să las pe acolo măcar câte-un vis, ori poate să scriu câte o poezie... A dat ultima filă din cartea de versuri „Punți între gânduri”, cu dor de ducă, întru așteptarea primăverii și a scris câteva rânduri, pricepută mai mult la flori decât la versuri, Dorina Stoica. 19 ianuarie, 1015 Referință Bibliografică: Pe o punte de gânduri, gingașă trecea poezia... “Punți între gânduri” de Elisabeta Lușcan - editura Karuna Bistrița
PE O PUNTE DE GÂNDURI, GINGAȘĂ TRECEA POEZIA… “PUNȚI ÎNTRE GÂNDURI” DE ELISABETA LUȘCAN [Corola-blog/BlogPost/346115_a_347444]
-
însă-l simt cum zboară Viața-ncepe-acum să doară... Viață-amară și nebună Vrei să-ți cânt și eu în struna? Crezi că frica mi-e de tine? De ce râzi acum de mine? Îmi ascunzi timpu-n spelunca Mă grăbești; ești doar pe ducă. Îmi dai numai gânduri rele Nici nu pot iubi... de ele! Lasă-mi clipă să trăiască Și inima să iubească! Nu-mi fură secundele Să le-nece grijile! Nimeni nu vrea să te piardă! Dă-le Timpul, să te creadă
VIAŢĂ NEBUNĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346229_a_347558]