2,118 matches
-
că are nenorocul să-i piardă în aceeași zi pe Monsieur, fratele Regelui, pe Monseniorul duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry, pe Doamna ducesă d’Orléans, pe Doamna ducesă de Bourbon și pe Domnișoara de Condé. Că îi pierde în același timp pe toți marii ofițeri ai Coroanei, pe toți miniștrii de stat (cu sau fără departamente), pe toți
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
piardă în aceeași zi pe Monsieur, fratele Regelui, pe Monseniorul duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry, pe Doamna ducesă d’Orléans, pe Doamna ducesă de Bourbon și pe Domnișoara de Condé. Că îi pierde în același timp pe toți marii ofițeri ai Coroanei, pe toți miniștrii de stat (cu sau fără departamente), pe toți consilierii de stat, pe toți
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Monsieur, fratele Regelui, pe Monseniorul duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry, pe Doamna ducesă d’Orléans, pe Doamna ducesă de Bourbon și pe Domnișoara de Condé. Că îi pierde în același timp pe toți marii ofițeri ai Coroanei, pe toți miniștrii de stat (cu sau fără departamente), pe toți consilierii de stat, pe toți raportorii la Consiliul de Stat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
risipite” pe lângă aceeași rațiune mai joacă și alta: personajele de care ar fi râs Molière nu sunt atât cavalerul Tristei Figuri și scutierul său, poate nici nepoata și guvernanta, dar sigur popa și bărbierul, sigur Samson Carrasco, sigur ducele și ducesa, sigur toți ceilalți. Sau, mai degrabă, ar fi râs de toți, dar lui Don Quijote i-ar fi rezervat regimul lui Alceste, iar lui Sancho pe al lui Sganarelle sau Scapin. În tot cazul, „parfumul visurilor” e un element de lirism
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ghica, Opere, I-VI, introd. edit., București, 1967-1988; Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, I-II, pref. edit., București, 1968; St. O. Iosif, Opere, I-IV, București, 1970-1981; Dimitrie Anghel, St. O. Iosif, Scrieri, I-II, pref. edit., București, 1982. Traduceri: Lion Feuchtwanger, Ducesa slută, București, 1968; Henry Jaeger, Disperații, pref. trad., București, 1968; Hermann Hesse, Jocul cu mărgelele de sticlă, pref. trad., București, 1969; Willy Breinholst, Manual pentru tați. Sfaturi vesele, București, 1969, Dulcea viață a soțului în teorie și practică, București, 1974
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
foarte agreabilă. Este vorba despre călduroasa primire de care m-am bucurat În rândul tuturor locuitorilor săi, de la clasele sociale cele mai Înalte și până la cele mai de jos, referindu-mă În special la cele dintâi. Conversația autorului cu Marea Ducesă Elena, la Sankt-Petersburgtc " Conversația autorului cu Marea Ducesă Elena, la Sankt‑Petersburg" Mai păstrez și acum În amintire chipul Îngeresc care mi se arătă În persoana Marii Ducese Elena. Auzind de sosirea mea, această intelectuală și ilustră doamnă mă invită
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care m-am bucurat În rândul tuturor locuitorilor săi, de la clasele sociale cele mai Înalte și până la cele mai de jos, referindu-mă În special la cele dintâi. Conversația autorului cu Marea Ducesă Elena, la Sankt-Petersburgtc " Conversația autorului cu Marea Ducesă Elena, la Sankt‑Petersburg" Mai păstrez și acum În amintire chipul Îngeresc care mi se arătă În persoana Marii Ducese Elena. Auzind de sosirea mea, această intelectuală și ilustră doamnă mă invită acasă la ea, căci fusese Înștiințată că În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
jos, referindu-mă În special la cele dintâi. Conversația autorului cu Marea Ducesă Elena, la Sankt-Petersburgtc " Conversația autorului cu Marea Ducesă Elena, la Sankt‑Petersburg" Mai păstrez și acum În amintire chipul Îngeresc care mi se arătă În persoana Marii Ducese Elena. Auzind de sosirea mea, această intelectuală și ilustră doamnă mă invită acasă la ea, căci fusese Înștiințată că În Lahore am avut ocazia să-l cunosc pe Victor Jacquemont, a cărui corespondență tocmai o citea pe atunci. Timp de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
părea, mă face și acum să mă simt Îndatorat. În următoarea zi mă aflam În drum spre Mint, pe care doream să-l vizitez; și, cum costumul meu oriental mă făcea cunoscut În orice loc m-aș fi aflat, Marea Ducesă mă salută cu multă amabilitate de Îndată ce mă zări În momentul În care trăsura acestei nobile doamne trecu pe lângă mine. Călătoria spre Brașov, portul Sankt-Petersburgtc "Călătoria spre Brașov, portul Sankt‑Petersburg" Fiind originar din Brașov, În Transilvania, și aflându-mă În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai precaut: „De câte ori Îi vorbeam de arheologie, mă suspecta de spionaj”. 193. Tot În aria rusească, Spătarul Milescu i-a adus din Siberia suveranului Aleksei Mihailovici (dar În fapt i-a dăruit succesorului său) o blană de samur. 194. Interesul ducesei pentru unele zone ale Asiei e foarte explicabil În contextul politicii expansioniste rusești. Autoritățile imperiale finanțau, de pildă, cercetările În Mongolia și China (1830-1831) ale unui confrate al lui Honigberger, Alexander von Bunge (1803-1890), și el medic botanist, care abia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
luna mai caravanele (câteodată numărând patru-cinci mii de patrupede - cai, asini și cămile) pleacă din Buhara spre Rusia, și adaugă că participă apoi la târgurile frontaliere, mai ales la cel de la Nijni Novgorod 2. La Sankt-Petersburg se va Întâlni cu Ducesa Elena, căci aceasta află că vine din Lahore, loc pe unde o purta recent editata corespondență postumă a lui Jacquemont, pe care tocmai o citea 3. Honigberger Îi apare, ne putem Închipui, ca o concretizare a virtualităților lecturii... Amănuntul spune
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
colonelul Maison), agent al intereselor țariste căruia avea să-i succeadă Ivan Viktorovici Vitkevici și de care aflau serviciile secrete engleze și prin mijlocirea lui Honigberger 4. Căci istoria aceasta nu e idilică, Înduioșătoare sau măcar inocentă decât rareori, În preajma Ducesei Elena, și nu a țarilor, guvernatorilor, emirilor, rajahilor. Va urma o călătorie europeană cu perioade de frugală stabilire la Viena, Paris și Londra. Asupra acestei porțiuni biografice și cu privire la roadele cercetărilor lui Honigberger Întreprinse În Asia, transportate În muzeele și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
De la «Cercul feminin». În jurul unui front comun funcționăresc”, Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936 273 49. „Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanța”, Gazeta femeilor, nr. 140-141, din 30 septembrie 1936 274 50. Elena C. Meissner, „Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez”, Opinia din 13 noiembrie 1936 282 51. Elena C. Meissner, „Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolini”, Universul din 12 noiembrie 1936 284 52. „De la Congresul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1936. 49. De la „Cercul feminin”. În jurul unui front comun funcționăresc, în Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936. 50. Marele Congres al asociațiilor feministe de la Constanța, articol în Gazeta femeilor, nr. 140-141 din 30 septembrie 1936. 51. Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în Parlamentul englez, articol de Elena C. Meissner în Opinia din 13 noiembrie 1936. 52. Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolini, articol de Elena C. Meissner în Universul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de pace, semnat cu învoirea tuturor statelor beligerante; după ce neamul românesc a jertfit 800.000 de eroi, se răzvrătește și se răscolește din nou această chestiune a revizuirii”1. În mesaj, femeile române din Transilvania și-au exprimat recunoștința față de ducesa Atholl, personalitate remarcabilă a feminismului din Anglia, care în Camera Comunelor a cerut guvernului britanic să susțină cauza românilor, condamnând pretențiile revizioniste 2. La întrunirea A.E.C.P.F.R., de la Iași (10 noiembrie 1936), Elena C. Meissner a condamnat și ea încurajarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și să participe la vot, precum și acordare de drepturi politice integrale femeilor. Cel de al 14-lea congres feminist a luat sfârșit, iar congresistele au părăsit Constanța. Gazeta femeilor, nr. 140-141, din 30 septembrie 1936. 50TC "50" Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul engleztc "Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez" Se știe că, îndată după discursul revizionist rostit de d-l Mussolini la Milano 1, s-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
al 14-lea congres feminist a luat sfârșit, iar congresistele au părăsit Constanța. Gazeta femeilor, nr. 140-141, din 30 septembrie 1936. 50TC "50" Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul engleztc "Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez" Se știe că, îndată după discursul revizionist rostit de d-l Mussolini la Milano 1, s-a ridicat în parlamentul englez un glas în favoarea drepturilor României. A fost glasul ducesei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez" Se știe că, îndată după discursul revizionist rostit de d-l Mussolini la Milano 1, s-a ridicat în parlamentul englez un glas în favoarea drepturilor României. A fost glasul ducesei de Atholl, deputată conservatoare, o distinsă figură a vieții publice britanice. Ca omagiu pentru această dreaptă și prietenească atitudine, d-na Elena Meissner, în numele asociației feministe, a transmis ducesei Atholl la Londra, următoarea adresă: Scumpă Doamnă, Asociația pentru Emanciparea Civilă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în parlamentul englez un glas în favoarea drepturilor României. A fost glasul ducesei de Atholl, deputată conservatoare, o distinsă figură a vieții publice britanice. Ca omagiu pentru această dreaptă și prietenească atitudine, d-na Elena Meissner, în numele asociației feministe, a transmis ducesei Atholl la Londra, următoarea adresă: Scumpă Doamnă, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române a aflat cu mândrie că o femeie, în calitatea sa de deputat, a știut să se ridice la acel înalt grad de dreptate internațională
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
putea fi sfărâmat, pentru că nici o brazdă, nici un fir de iarbă nu va putea fi călcat de agresori, fiecare suflet românesc va sta strajă la hotarele României-Mari. Dreptatea este a noastră. Femeile române din provinciile dezrobite prezintă omagiile lor de recunoștință Ducesei Atholl pentru cuvântul rostit în Camera Comunelor, atrăgând atenția guvernului și parlamentului britanic, asupra drepturilor României, care a luptat alături de aliați, drepturi ce trebuie să fie garantate și apărate. Întrunirea a luat sfârșit într-un mare entuziasm în timp ce corul școalei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
altfel, Napoleon se dovedea furtunos, schimbător și imprevizibil. îndrăgostit, atâta și cum era el în stare, de contesa poloneză, nu renunțase definitiv la o încumnețire cu țarul Rusiei. Cum Ecaterina se căsătorise deja, speranța lui s-a îndreptat către marea ducesă Anna, sora mai mică, care împlinise șaisprezece ani. Mai erau, însă, și alte tentații. încă cel puțin două. în cele din urmă, împăratul îi scrie țarului că renunță la căsătoria cu Anna și anunță că se va căsători cu Maria
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Marele Cordon al Coroanei României, se afla într-o barcă, sub pod, conform tradiției 1873. Alături de regele Carol I și regina Elisabeta, la festivitățile prilejuite de inaugurarea podului Carol I au participat principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria, ducele și ducesa de Meiningen, principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, reprezentanți ai corpului diplomatic, miniștrii, reprezentanți ai Camerei Deputaților și Senatului, ziariști români și străini, și peste 20 000 de români veniți din toată țara1874. În cadrul discursului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
inaugurarea podului Regele Carol I cu cea mai mare solemnitate ce s-a văzut până acum în țară, în prezența Majestăților Lor Regele și Regina, Altețelor Regale Principele Ferdinand și Principesa Maria, împreună cu oaspeții lor iluștrii, Altețele Lor Ducele și Ducesa de Meiningen, Alteța Sa Principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, a corpului diplomatic, miniștrilor, reprezentanților Corpurilor Statului, presei străine și pământene, și a unui public venit din toate părțile țării în număr de peste 20 000 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nici o lacrimă alunecând pe fețele prietenilor defunctului". Demisionând Franco, se alcătuiește un guvern de concentrare, cu misiunea de a înfăptui destinderea. Dinastia își cere iertare, la 2 februarie e abolită dictatura, suspendîndu-se toate măsurile excepționale luate în ultimele zece luni. Ducesa de Palmela întreabă pe Franco, după încheierea Consiliului de Sfat: Dar asta înseamnă sfârșitul monarhiei, nu-i așa, Joîo Franco?!". Într-adevăr, sunt istorici care învinuiesc pe fostul dictator că a cedat într-un chip ridicol puterea; datoria lui, spun
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toate articolele, toate telegramele, toate informațiile, toate foiletoanele și toate anunțurile din jurnalele în care erau împachetate cumpărăturile. Să te pun în curent: prințesa de Meklenburg s-a logodit cu ducele de Hessa, sau poate el e prinț și ea ducesă; Radivon vinde ceasornice de aur cu doi lei bucata și mai dă pe deasupra ca premiu un ac de cravată tot de aur; împărăteasa Germaniei a făcut cadou împăratului doi prinți gemeni; prețul rapiței s-a urcat; Pepita Ximenez s-a
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]