727 matches
-
tendința de a invada vasele [43,46]. TUMORILE MUCINOASE INTRADUCTALE Un grup aparte de tumori pancreatice îl reprezintă tumorile mucinoase intraductale (IPMN) (fig. 265). Sunt neoplasme epiteliale producătoare de mucină, care se dezvoltă intraductal. Au origine în epiteliul care tapetează ductul pancreatic principal sau ductele secundare. Reprezintă un spectru larg de tumori, de la adenoame benigne, tumori cu grade diferite de displazie până la carcinoame invazive [47]. Semnele tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
vasele [43,46]. TUMORILE MUCINOASE INTRADUCTALE Un grup aparte de tumori pancreatice îl reprezintă tumorile mucinoase intraductale (IPMN) (fig. 265). Sunt neoplasme epiteliale producătoare de mucină, care se dezvoltă intraductal. Au origine în epiteliul care tapetează ductul pancreatic principal sau ductele secundare. Reprezintă un spectru larg de tumori, de la adenoame benigne, tumori cu grade diferite de displazie până la carcinoame invazive [47]. Semnele tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest nivel și prezența unei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
origine în epiteliul care tapetează ductul pancreatic principal sau ductele secundare. Reprezintă un spectru larg de tumori, de la adenoame benigne, tumori cu grade diferite de displazie până la carcinoame invazive [47]. Semnele tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest nivel și prezența unei leziuni chistice cu aspect de ciorchine. Pe secțiunile fine se poate pune în evidență de obicei legătura între tumora chistică și ductul pancreatic, cu o acuratețe însă inferioară ecoendoscopiei, colangiopancretografiei retrograde
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest nivel și prezența unei leziuni chistice cu aspect de ciorchine. Pe secțiunile fine se poate pune în evidență de obicei legătura între tumora chistică și ductul pancreatic, cu o acuratețe însă inferioară ecoendoscopiei, colangiopancretografiei retrograde endoscopice (ERCP) sau colangiopancreatografiei prin rezonanță magnetică (MRCP) [48,49]. Sensibilitatea CT în diagnosticarea IPMN este de 42% [50,51]. În funcție de origine, se clasifică în tumori de duct pancreatic principal, tumori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
tumora chistică și ductul pancreatic, cu o acuratețe însă inferioară ecoendoscopiei, colangiopancretografiei retrograde endoscopice (ERCP) sau colangiopancreatografiei prin rezonanță magnetică (MRCP) [48,49]. Sensibilitatea CT în diagnosticarea IPMN este de 42% [50,51]. În funcție de origine, se clasifică în tumori de duct pancreatic principal, tumori de ducte secundare și tumori care afectează atât ductul principal cât și ductele secundare. Sunt frecvent multifocale. De aceea, pacienții cărora le-a fost extirpată o astfel de tumoră trebuie urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
retrograde endoscopice (ERCP) sau colangiopancreatografiei prin rezonanță magnetică (MRCP) [48,49]. Sensibilitatea CT în diagnosticarea IPMN este de 42% [50,51]. În funcție de origine, se clasifică în tumori de duct pancreatic principal, tumori de ducte secundare și tumori care afectează atât ductul principal cât și ductele secundare. Sunt frecvent multifocale. De aceea, pacienții cărora le-a fost extirpată o astfel de tumoră trebuie urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori metacrone [50]. Există o serie de aspecte la examinarea CT care sugerează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
colangiopancreatografiei prin rezonanță magnetică (MRCP) [48,49]. Sensibilitatea CT în diagnosticarea IPMN este de 42% [50,51]. În funcție de origine, se clasifică în tumori de duct pancreatic principal, tumori de ducte secundare și tumori care afectează atât ductul principal cât și ductele secundare. Sunt frecvent multifocale. De aceea, pacienții cărora le-a fost extirpată o astfel de tumoră trebuie urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori metacrone [50]. Există o serie de aspecte la examinarea CT care sugerează malignitatea [51]. Astfel, tumorile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
frecvent multifocale. De aceea, pacienții cărora le-a fost extirpată o astfel de tumoră trebuie urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori metacrone [50]. Există o serie de aspecte la examinarea CT care sugerează malignitatea [51]. Astfel, tumorile care afectează ductul pancreatic principal sunt mai frecvent maligne, ele determinând dilatarea marcată a acestuia [51-56]. Dilatarea ductului pancreatic principal peste 10 mm se corelează cu malignitatea cu o specificitate de 92% și o sensibilitate de 78% [53]. Atunci când există o afectare difuză
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori metacrone [50]. Există o serie de aspecte la examinarea CT care sugerează malignitatea [51]. Astfel, tumorile care afectează ductul pancreatic principal sunt mai frecvent maligne, ele determinând dilatarea marcată a acestuia [51-56]. Dilatarea ductului pancreatic principal peste 10 mm se corelează cu malignitatea cu o specificitate de 92% și o sensibilitate de 78% [53]. Atunci când există o afectare difuză a pancreasului, sau ductul Wirsung este dilatat pe cel puțin jumătate din lungimea sa, sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
mai frecvent maligne, ele determinând dilatarea marcată a acestuia [51-56]. Dilatarea ductului pancreatic principal peste 10 mm se corelează cu malignitatea cu o specificitate de 92% și o sensibilitate de 78% [53]. Atunci când există o afectare difuză a pancreasului, sau ductul Wirsung este dilatat pe cel puțin jumătate din lungimea sa, sau există o afectare multifocală, asocierea cu malignitatea este sugerată cu o specificitate de 77% și o sensibilitate de 56% [53]. Alte semne de malignitate sunt nodulii murali [51-57], masele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
cu cancer pancreatic [14]. Acesta include evaluarea morfologică a tumorii, evaluarea arterelor și venelor și evaluarea extinderii extrahepatice. Evaluarea morfologică se referă la aspectul tumorii comparativ cu restul parenchimului pancreatic, dimensiunea maximă a tumorii, localizarea în interiorul pancreasului și efectul asupra ductului pancreatic și căii biliare principale. Evaluarea invaziei vasculare include pe lângă criteriile NCCN și aspecte legate de variantele anatomice și de prezența modificărilor de la nivelul grăsimii ce manșonează vasele, în special la pacienții care au efectuat anterior radioterapie sau ERCP. Extinderea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
sonore (sub forma variației de presiune din atmosferă), în semnale electrice care sunt procesate de câmpul auditiv al creierului. Analizatorul auditiv conține următoarele părți: 1) urechea externă; 2) urechea medie; 3) urechea internă. Urechea externă este alcătuită din pavilion, canalul (ductul) auditiv și timpanul. Pavilionul produce defazări și atenuări diferențiate ale undelor sonore, întărind efectul de localizare în spațiu. Ductul auditiv reprezintă un tub de legătură între exterior și urechea medie; se comportă ca un tub sonor, plin cu aer, deschis
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Analizatorul auditiv conține următoarele părți: 1) urechea externă; 2) urechea medie; 3) urechea internă. Urechea externă este alcătuită din pavilion, canalul (ductul) auditiv și timpanul. Pavilionul produce defazări și atenuări diferențiate ale undelor sonore, întărind efectul de localizare în spațiu. Ductul auditiv reprezintă un tub de legătură între exterior și urechea medie; se comportă ca un tub sonor, plin cu aer, deschis la un capăt (spre pavilion) și închis la celălalt (spre timpan) Ductul auditiv îndeplinește următoarele funcții: transformă undele sonore
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sonore, întărind efectul de localizare în spațiu. Ductul auditiv reprezintă un tub de legătură între exterior și urechea medie; se comportă ca un tub sonor, plin cu aer, deschis la un capăt (spre pavilion) și închis la celălalt (spre timpan) Ductul auditiv îndeplinește următoarele funcții: transformă undele sonore sferice în unde plane, prezintă o rezonanță în jurul frecvenței de 3300Hz și constituie sediul undelor staționare. Frecvența fundamentală de rezonanță este, pentru cazul din este viteza de propagare a sunetului în aer iar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
funcții: transformă undele sonore sferice în unde plane, prezintă o rezonanță în jurul frecvenței de 3300Hz și constituie sediul undelor staționare. Frecvența fundamentală de rezonanță este, pentru cazul din este viteza de propagare a sunetului în aer iar l este lungimea ductului auditiv. cm5,2= Frecvența fundamentală astfel calculată coincide cu rezultatele experimentale, izotona pragului auditiv inferior (PAI) având un minim de - 5 dB pentru această frecvență. Frecvența primei armonice, la care ductul auditiv intră în rezonanță este,: în acord cu datele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
propagare a sunetului în aer iar l este lungimea ductului auditiv. cm5,2= Frecvența fundamentală astfel calculată coincide cu rezultatele experimentale, izotona pragului auditiv inferior (PAI) având un minim de - 5 dB pentru această frecvență. Frecvența primei armonice, la care ductul auditiv intră în rezonanță este,: în acord cu datele experimentale. Experimental se observă că izofonele (curbele de același nivel auditiv) au un mic palier la o frecvență de circa 10.000Hz. Timpanul este o membrană conico-eliptică, asemănătoare difuzorului, care intră
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
acord cu datele experimentale. Experimental se observă că izofonele (curbele de același nivel auditiv) au un mic palier la o frecvență de circa 10.000Hz. Timpanul este o membrană conico-eliptică, asemănătoare difuzorului, care intră în vibrație datorită undelor staționare din ductul auditiv și transmite energia undelor sonore mai departe, prin intermediul ciocănelului, spre urechea medie. Forma conică a timpanului și existența unor fibre radiale în structura sa îi crește rigiditatea mecanică, ceeace conduce la creștere eficacității transmisiei undelor. Măsurătorile holografice asupra timpanului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în partea opusă). Canalul spiral de sub membrana bazilară care începe la fereastra rotundă se numește scală sau rampă timpanică. Canalul spiral de deasupra membranei bazilare este împărțit longitudinal, de către membrana Reissner în două rampe: rampa vestibulară și rampa medie sau ductul cohlear . Rampa timpanică și rampa vestibulară sunt pline cu un lichid care se numește perilimfă, un lichid cu o compoziție similară lichidului cefalorahidian, iar ductul cohlear este umplut cu un lichid numit endolimfă. Scufundat în endolimfă și pe toată lungimea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este împărțit longitudinal, de către membrana Reissner în două rampe: rampa vestibulară și rampa medie sau ductul cohlear . Rampa timpanică și rampa vestibulară sunt pline cu un lichid care se numește perilimfă, un lichid cu o compoziție similară lichidului cefalorahidian, iar ductul cohlear este umplut cu un lichid numit endolimfă. Scufundat în endolimfă și pe toată lungimea membranei bazilare, se află organul spiral al lui Corti, la nivelul căruia are loc conversia energiei mecanice a undelor sonore, în impulsuri nervoase (potențiale de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
denumită în prezent CT scaner. Imaginile date de computer au diferite culori și reprezintă diferitele tipuri de țesuturi. Cu ajutorul acestei tehnici medicii pot identifica și localiza, pe domenii de fracțiuni de milimetru, tumori canceroase, hernii ale discului sau obstrucții ale ductului biliar. Această metodă a fost îmbunătățită folosindu-se și unele aspecte legate de metoda trasorilor radioactivi, ajungându-se la tomografia cu emisie de pozitroni. Unii radioizotopi cum sunt C11, N13, O15 se dezintegrează prin emisie de pozitroni. Când pozitronul este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este legată de dezvoltarea unor structuri fractale. Aceasta este evident în sisteme așa cum sunt plamânii, coloana vertebrala, vasele sanguine, neuronii etc. Diferitele alte sisteme conțin structuri fractale care servesc funcțiilor legate de transmiterea informațiilor (sistemul nervos), pentru colectare și transport (ductul biliar) etc. Descoperirea acestor structuri în cazul sistemelor biologice are importanță pentru formularea unor modele complexe care să descrie anumite procese din organism. Când se începe studiul sistemelor biologice, molecule, organisme sau agregate de organisme, se descrie structura lor. Structura
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau parametrilor imagistici care se pot suprapune. Clinic, atunci când este simptomatic, cel mai frecvent simptom este durerea. Cancerul de VB trebuie suspectat mai ales dacă pacientul prezintă sindrom Mirrizzi, reprezentat de compresiunea căii biliare principale produsă de impactarea calculilor în ductul cistic. Diagnosticul se face incidental [1], în timpul colecistectomiei pentru litiază biliară [6,7], prin suspectarea datorită simpatologiei și investigații imagistice uzuale prin ecografii sau prezența unei tumori avansate, nerezecabile cu icter sau metastaze. Din punct de vedere morfopatologic, cancerul de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuţ Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92177_a_92672]
-
directe sau litiazei coledociene, identificabile prin ecografie, CT sau RMN. ERCP și colangiografia percutană Au o valoare redusă în detectarea tumorii VB, care se prezintă sub forma unui defect de umplere. Aceste metode pot însă să evalueze creșterea tumorală în ductele hepatice intrasau extrahepatice și realizează diagnosticul diferențial cu colangiocarcinomul, metastazele, sindromul Mirizzi, cancerul pancreatic. Biopsiile directe intratumorale de la nivelul VB prin avansarea unei pense de biopsie prin ductul cistic sunt dificil de realizat din punct de vedere tehnic. Ecoendoscopia (EUS
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuţ Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92177_a_92672]
-
defect de umplere. Aceste metode pot însă să evalueze creșterea tumorală în ductele hepatice intrasau extrahepatice și realizează diagnosticul diferențial cu colangiocarcinomul, metastazele, sindromul Mirizzi, cancerul pancreatic. Biopsiile directe intratumorale de la nivelul VB prin avansarea unei pense de biopsie prin ductul cistic sunt dificil de realizat din punct de vedere tehnic. Ecoendoscopia (EUS) Precizează extensia tumorală și caracterizează leziunile polipoide. Aspectele sugestive de malignitate pot fi: îngroșarea peretelui VB peste 10 mm, pierderea stratificării peretelui, hipoecogenitatea stratului intern și absența calculilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuţ Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92177_a_92672]
-
după 6-12 luni. Dacă o leziune solidă este detectată în momentul inițial, cu un diagnostic imprecis, iar pacientul nu este supus unei intervenții chirurgicale imediate, imagistica trebuie repetată după 3 luni. În cazul în care este detectată o strictură a ductului pancreatic, fără a determina masa tumorală, imagistica trebuie de asemenea, repetată peste 3 luni. Consensul internațional Sendai împarte pacienții cu IPMN în risc scăzut sau crescut, în funcție de potențialul malign [40]. La pacienții cu IPMN, cu chist peste 3 cm și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]