466 matches
-
vreți să știți despre dânsa? A murit la Văratic și era cam maniacă religioasă. 15) Continui să-i transmit d-lui Popa evocări din Germania și mă bucur, că Vă place. Îi trimit și o nuvelă mai mare a mea: „Duduia Oli”, a cărei acțiune se petrece În Flt. Ai citit mata ceva din ea? Mă apropii de sfârșitul ei, dar sunt acum preocupat de procesul pe care l-am intentat Editurii „Univers” pentru nerespectarea de contract. 618 Referire la un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
căci mi-a fost elev și la revederea din 1970 mi-a arătat multă simpatie. Poate cunosc alții mai bine pe Corneliu Sturzu, redactor șef la Junimea. (Le-am trimis și nuvela mea - microroman, cum o numește d. prof. Popa - „Duduia Oli”, din viața de provincie moldovenească de altădată; dar nu mi-au dat nici un semn de viață. Poate nici n-au citit-o). Dl. Prof. Popa laudă acest „păcat mai din tinerețe” al meu, modificat la bătrânețe (mai ales epilogul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
proverb foarte bun, „Die schlechsten Früchte sind es nicht woran die Vespen nagen” și... treci peste asta! Ține-mă, te rog mult, În curent cu Iașul. Dacă te duci acolo, te rog interesează-te, ce-au făcut cu microromanul meu „Duduia Oli”, care i-a plăcut d-lui Popa și altora, cărora le-am dat să-l citească. Dacă vorbești mata despre „Germanistul V.T.”, nu vei avea auditoriu. În orice caz mulțumesc Îndatorat pentru atenția matale delicată și cred că mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Am zis să-i dau, că la centenarul viitor tot nu mă mai prinde. Mă sună și de la Televiziune. Se recomandă Mihaela Macovei. O Întreb dacă e fiica arhitectului. Zice că e nepoată. Vrea să apar la televiziune. Nu pot duduie, sunt urât. Nu pot concura cu Răcănel. A râs. I-am zis de Răcănel, că de... Altcineva, Înțelegi ’mneata, nu se putea. A insistat. Cică avem noi un unghi din care nu se vede. Ce unghi să aveți? N-o să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Viena (Constantin Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților, văzute cu ochii învățatului obișnuit să compare și să evalueze metodic, descrierea adesea
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Cerebucului, București, 1908; Negru Vodă, București , [1910]; Cum a fost odată, București, 1911; Piatra muierii, Arad, 1911; Din cartea vitejilor, București, 1911; Amintiri... schițe, București, 1912; Vers l’Egypte, en traversant la Roumanie, București, [1913]; Povestiri din Bucovina, București, 1914; Duduia Pulheria, București, 1922. Traduceri: Deutsche Uebertragungen aus den auserleseneren Dichtungen des verstorbenen rumänischen Poeten Michail Eminescu, București, 1892; ed., Berlin, 1901; N.V. Gogol, Oameni vechi, București, [1908]. Repere bibliografice: Eminescu în limba germană, TR, 1892, 167; Simion C. Mândrescu, Dare
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Mănucă, D. Ivănescu, D. Florea-Rariște, Ovidiu Papadima. În volumul din 1985, Al. Zub glosează cu referire la domeniul istoric (Cum se scrie istoria), iar mai apoi despre Macedonski și Kogălniceanu. Ștefan S. Gorovei scrie despre Logofătul Tăutu, Haralambie Țugui despre „Duduia Otilia” (scrisori de la Otilia Cazimir), Ovid Densusianu-fiul evocă întâlnirile cu Mihai Codreanu etc. Câteva „viziuni italiene” ale lui N. Iorga sunt puse în lumină de către Florin Faifer. Volumul din 1986 aduce noi investigații istorico-literare, îndeosebi pentru zona dramaturgiei, prin mărturiile
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
și admirația prin expresii de genul „fetița, ți-a căzut fustița“ sau „băgați-aș mâna în cur la sân“, ce-am văzut și ce-am auzit și noi de la cei mai mari și mai experimentați cu sexul. De obicei, orice duduie normală cu discernământul mărește pasul din instinct de conservare, nedorind să apuce știrile de la cinci de cealaltă parte a televizorului. Dar fata asta avea ceva aparte... S-a întors spre noi cu o mimă dojenitoare și a zis-o: „băieți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
la fel de puțin informat. Până una, alta, spuneți-mi... M-am uitat, pereții sunt plini de chipuri înrămate ale foștilor miniștri de Externe, și în această încăpere, dar și pe holuri, și mă gândeam: pe lângă Kogălniceanu, Brătianu, Maiorescu, Titulescu, nume de duduie istoria românească, atâta câtă este ea, am văzut și poate 11, nu știu dacă erau toți, demnitari comuniști care au ocupat fotoliul de Externe, începând, spre exemplu, cu Ana Pauker; tablourile nu erau nici mai mici, nici mai mari decât
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
două fraze. Erau cozi și la Nichita Stănescu. Una dintre directoare, puțin înainte de '89, discutând cu ea, îl lăuda pe Iliescu și credea că o să-i ia locul lui Ceaușescu. Deja se vorbea despre așa ceva. La librăria Univers directoarea era duduia Maricica. Eu luam cărțile și le trimiteam ramburs. Trimitea scrisori la toată lumea și îi lua foarte mult timp, dar își făcuse un program pentru corespondență. Era foarte organizat. Acu îmi dau seama că el trăia din traduceri. Am văzut traduceri
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
Coca-Aimée era fiica lui vitregă, iar naratoarea reamintește întreaga poveste simili-incestuoasă din Drumul ascuns, insistând asupra proceselor pervertite din sufletul doctorului. Străina consfințește moartea fantelui de mahala, Lică Trubadurul, asfixiat împreună cu iubita de care îl lega o relație masochistă, moșica (duduia) Mari din Concert de muzică de Bach și, mai ales, din <b>Rădăcini</b><i>.</i> O sobă neobservată din cauza alcoolismului și a decrepitudinii, sfârșitul lor este sugerat de „gura lumii“ într-unul din puținele fragmente definitivate și publicate de
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
fiica unui evreu creștinat pe care Carol o cunoaște în 1922 și care avea să-i domine viața până la moarte. Astfel el părăsea o Elena regală pentru o Elena frivolă din popor care va purta diferite nume precum Lupeasca sau Duduia, ultimul fiind apelativul cu care i se adresa Carol. În 1925 amanta Lupescu a plecat din țara, iar Carol a urmat-o la Paris și Veneția de unde îl anunță pe rege că renunță la toate obligațiile de principe moștenitor, pentru
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
amintit următoarele lucruri despre originea filmului "Patima": "„Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să scriu scenarii. Îmi amintesc că eram în tren spre Lugoj când l-am întâlnit pe Petru Vintilă. A venit și mi-a spus: Uite duduie am scris o nuvelă, Hiena... Eu nu l-am băgat în seamă până m-am întâlnit cu el pe stradă. M-a întrebat dacă i-am citit nuvela, am spus că nu. Am intrat într-o librărie, mi-a cumpărat
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
fără nicio motivație își părăsește tânăra și frumoasa soție și se mută în concubinaj la doamna Palócz, care își crește singură cei trei copii.Semantica titlului este explicitată de încheierea romanului:„Multă vreme lumea din strada Fürj pomenea cazul chiriașului duduii Orsi - părea un om de treabă și totuși - își părăsi nevasta tânără, cochetă, devotată și credinciosă pentru o femeie rea”.Stilul romanului este concis, orientat spre scop, autorul are tendința de a decupla de la acțiune orice episod nesemnificatv, deși pe
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
păstra în totalitate amprenta originilor ei nobile, iar tatăl, Ion Haricli, era mare proprietar în Teleorman. Așa cum scria N. Carandino în cartea "Darclée. Viața de glorie și de pasiune a unei mari artiste", la nașterea ei, s-a prezis că “duduia va călători mult și va fi mereu în sărbătoare”. În copilărie, Hariclea a fost la un pas de a muri de febră tifoidă. În februarie 1881, ea s-a căsătorit cu tânărul locotenent de artilerie Iorgu Hartulary. În 1886 pleacă
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
a fost în perioada interbelică una dintre cele mai populare plaje din Constanța. Aceasta, alături de plajele Duduia și Modern, era frecventată de constănțenii și turiștii care nu-și permiteau deplasarea până în Mamaia. În apropiere se afla Parcul Tataia (pe fostul bulevard Regina Maria), o potecă ducând direct pe plajă. Parcul se întindea inițial pe 94.000 de
Plaja Tataia () [Corola-website/Science/327120_a_328449]