5,880 matches
-
tocmai acela care-mi trebuia, singurul care se poate numi stil.ș...ț Așa că aceea ce cursul francez îmi spunea că erau deosebite stiluri nu era decît variația de atribute ale unuia și același stil, atribute cari trebuiesc ținute în dulap închise, și îmbrăcate numai la nevoie." (Cîteva păreri) Ne reîntîlnim după 40 de ani, cu volumul Exerciții de stil al lui Romulus Vulpescu, reeditat sub titlul Proze perimate, în vreme autorul își proclamă, pe prima filă a cărții, calitatea de
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
alt tip de comprehensiune decât cea împachetată în amabilități epistolare. Iar când are posibilitatea de a vorbi la telefon cu Lucian Raicu, ezită, amână, pur și simplu se blochează: ce să-i spună? Mai bine vorbesc, în locul lui, versurile din Dulapul îndrăgostit, volumul proaspăt publicat, ori aceste scrisorele menite să fie un rezumat și un concentrat de Emil Brumaru. Dostoievski și Turgheniev, recitiți cu atenție mărită la personajele lor, sunt până la urmă un fel de ocol pe care poetul nostru îl
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
alt tip de comprehensiune decât cea împachetată în amabilități epistolare. Iar când are posibilitatea de a vorbi la telefon cu Lucian Raicu, ezită, amână, pur și simplu se blochează: ce să-i spună? Mai bine vorbesc, în locul lui, versurile din Dulapul îndrăgostit, volumul proaspăt publicat, ori aceste scrisorele menite să fie un rezumat și un concentrat de Emil Brumaru. Dostoievski și Turgheniev, recitiți cu atenție mărită la personajele lor, sunt până la urmă un fel de ocol pe care poetul nostru îl
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
Aceste construcții, fără a se raporta la realități deja cunoscute, sugerează plauzibil universuri condensate, stochează și aglutinează obiecte, forme, substanțe, densități și tonuri diferite fără o altă justificare decît aceea a unei conviețuiri legitime sau aleatorii. în aceste cutii, valize, dulapuri și în tot felul de alte recipiente, mai mult sau mai puțin identificabile, se adună toată tandrețea, ironia, patetismul, bogăția și disperarea mocnită a unei conștiințe neobosite și profunde. Neobosite prin puterea de a lupta cu neantul și profunde prin
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
o iluzie, iluzia de a te întâlni pe tine însuți. Oare nu în tine însuți se află acele lucruri care, câtă vreme nu se știe ce sunt, nu sunt nici sigure, nici făurite pentru ca natura să inventeze ar-borele, nu și dulapul?" Cu această interogație își în-cepe Ramón Gómez de la Serna prologul la "romanele nebuloasei", iar cititorul, chiar dacă nu este familiarizat cu stilul "nebulitic" al scriitorului spaniol interbelic, e tentat să intre de îndată în jocul acestuia. Fie și numai pentru că nu
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
Urmuz, dar ceea ce crede "omul pierdut" despre lucruri îl apropie mai cu seamă de naratorul Întâmplărilor lui Blecher. Obiectele, în același timp semnificative și derizorii, populează aceste pagini cu prezența lor neliniștitoare, halucinantă, spectrală. Paharele, pălăriile, fotoliile de răchită, ceasurile-pușculiță, dulapurile, umbrelele, ligheanele, manechinele etc. devin vehicule de taină ale unei realități indescifrabile, depunând mărturie despre esența ultimă, incognoscibilă, a lumii. În aceste condiții achiziționarea unui fotoliu de răchită capătă o importanță crucială, echivalând cu un pas (mic) spre mântuire: "Mi-
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
de cicluri electorale să fie marcate de apariția unor cărți-analiză, rod al dialogului dintre doi intelectuali importanți ai vremii noastre: Vladimir Tis-mă-neanu și Mircea Mihăieș. În 1996 a fost Balul mascat, în 2000 Încet, spre Europa, în 2004, Schelete în dulap. Toate se constituie într-o excelentă istorie a tranziției românești, scrisă de doi "spectatori angajați" (un politolog american de origine română și un foarte caustic analist), adepți necondiționați ai valorilor democrației de tip liberal și susținători frenetici ai integrării României
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
alte țări de limbă spaniolă și, firește, în multe alte locuri din Europa... Pentru Darie, cuvântul marivaudage înseamnă un amestec perfect dozat, aproape chimic, între erotism, comedie crudă și muzică. Iar scenografia lui Neculai folosește doar culoarea albă, arătând paturi, dulapuri, cărți și tot felul de obiecte dintr-o sticlă translucidă, care creează o lume imaterială." Au urmat patru reprezentații - pe 8, 9, 10 și 11 martie - cu subtitrare în limba română, publicul spaniol ovaționând în final minute în șir regalul
Bulandra versus Abadía by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9799_a_11124]
-
patriotismul, ci politicianismul jegos al celor în cauză. Pentru a se gudura pe lângă stăpâni, sunt capabili să arunce în aer interese legitime, de lungă durată, ale poporului român. Ei au mereu de apărat o vulnerabilitate, o ticăloșie, un schelet din dulap. Gureși cât o ogradă de orătănii, ei mizează tot pe memoria scurtă a românilor, apăsând pedala lașității în numele unei "normalități" cu gust de cimitir. Izolați de problemele omului de rând, au impresia că fac istorie, călărind măturile ridicole ale unui
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
încât să iasă disperați din bârloguri și, renunțând la rușine, să-și arate adevăratul chip - cel mutilat de hoții, abuzuri, ticăloșii și crime? Probabil că două au fost acțiunile care i-au speriat de moarte pe cei care aveau prin dulapuri diverse schelete zornăitoare. În primul rând, constatarea că justiția începe, de bine, de rău, să funcționeze și că epoca butoanelor roșii și a firelor scurte a apus. Plini de procese, speriați că Parchetul va începe să-i caute serios prin
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
2000 în revista "Familia", în cadrul unei dezbateri despre soarta edițiilor critice. G. Pienescu afirmă că a fost antipatizat de dna Mitzura Arghezi (antipatia ar fi cauza principală a refuzului de colaborare). Regretă că nu a obținut "dreptul de acces la dulapul cu manuscrise al poetului", în care s-ar afla ascunse comori nebănuite. Ne putem întreba atunci: dacă această ediție nu este totuși integrală și mai sunt încă tăinuite manuscrise?) Fiica scriitorului - crede editorul - se comportă discreționar față de arhiva poetului. G.
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
din miezul de nucă, nemaispunând de prăjiturile pe care le făcea bunică-ta, a sosit timpul să-l tai. De ce, bunicule? Pentru că e bătrân și mâine-poimâine nu-l mai pot folosi nici la foc. Măcar acum am să fac un dulap din lemnul lui, să se mire toți. Ce vom pune în locul nucului tăiat? Voi planta tot un nuc, dar nu cred că mai apuc să mănânc roade din el. Dintre toți copacii, nucul crește cel mai greu. Se spune că
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
Gheorghe Grigurcu Petre Pandrea e una din figurile dramatice ale culturii românești. Cea mai largă parte a scrierilor sale datează din perioada comunistă în cursul căreia autorul s-a văzut azvîrlit în temniță, fiind recuperate din dulapurile Securității abia după 1989. Poate că tocmai ororile epocii care l-au zguduit pe acest intelectual de stînga, cumnat al lui Lucrețiu Pătrășcanu, l-au orientat către o memorialistică abundentă, înfrigurată, sprijin moral prin mobilizarea memoriei, dar și testimoniu cu
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
bănci, manechine ce mă duc cu gîndul la "Clasa moartă" a lui Kantor. Aici, începe să-și facă loc Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
bănci, manechine ce mă duc cu gîndul la "Clasa moartă" a lui Kantor. Aici, începe să-și facă loc Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
pentru liniște. De fapt, hoarde de oameni din toată lumea dau năvală aici pentru liniște" (Italia); Avem baie drăguță și sîntem foarte buni la pat" (Zürich); "Sînteți invitați să profitați de femeia de serviciu" (Japonia); "Vă rugăm spînzurați-vă aici" (într-un dulap de hotel din Berlin)... Selecția (ni se promite și așteptăm urmarea) se încheie cu o interdicție concisă: "Nu în cameră" (Tailanda). Capitalele secolului Un titlu, firește, mult prea pretențios. Cine-ar putea, indiferent de care secol ar fi vorba, să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
un scriitor autentic, celelalte reprezintă mai mult o caricatură a genului căruia i s-a dedicat scriitorul american. Această mică disensiune subliniată discret are rolul ei în film, ne oferă, de fapt, un personaj scindat, care ascunde ceva, scheletul din dulap abia întrezărit. Altfel, Mike Enslin este un fel de dezabuzat vînător de fantome, - de fantome de hîrtie -, cinic, plictisit, detașat, inteligent și profesionist. Printr-o carte poștală primește un pont interesant, după nopți senine petrecute în preajma stafiilor unor locuințe diverse
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
Aceste construcții, fără a se raporta la realități deja cunoscute, sugerează plauzibil universuri condensate, stochează și aglutinează obiecte, forme, substanțe, densități și tonuri diferite fără o altă justificare decît aceea a unei conviețuiri legitime sau aleatorii. în aceste cutii, valize, dulapuri și în tot felul de alte recipiente, mai mult sau mai puțin identificabile, se adună toată tandrețea, ironia, patetismul, bogăția și disperarea mocnită a unei conștiințe neobosite și profunde. Neobosite prin puterea de a lupta cu neantul și profunde prin
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
gratiile grațios curbate ale geamului deschis înspre drum. Remarcasem un melc enorm, bătrîn probabil, dar rezistînd eroic, deșălat de zefiri, ștampilat de frunzele parfumate de nuc... Fereastra dinspre canton (și dinspre barieră) o înfundam pe timp de iarnă cu un dulap. Pe timp de vară și de toamnă o lăsam să respire, mutînd dulapul îndrăgostit de hainele virtualei Reparate (cea cu trei sîni mistici și două vagine laice), ca să fie mai mult soare... Ceea ce am trăit la Dolhasca, nu întotdeauna, dar
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
probabil, dar rezistînd eroic, deșălat de zefiri, ștampilat de frunzele parfumate de nuc... Fereastra dinspre canton (și dinspre barieră) o înfundam pe timp de iarnă cu un dulap. Pe timp de vară și de toamnă o lăsam să respire, mutînd dulapul îndrăgostit de hainele virtualei Reparate (cea cu trei sîni mistici și două vagine laice), ca să fie mai mult soare... Ceea ce am trăit la Dolhasca, nu întotdeauna, dar măcar o dată la vreo trei luni (și nu din primii ani, ci după ce
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
la nicio concluzie, ședințele s-au reluat, devenind numeroase, iar eu un musafir cunoscut al adunărilor. Dimineața devreme, primele care ajungeau în sala de ședințe erau cele două angajate care făceau cafeaua. Una dintre ele era de fapt responsabilă cu dulapurile și cheile, iar cealaltă cu fondurile și sponsorizările. N-ai adus zahăr. Dă-mi și mie cănile. Mai bine le speli la chiuvetă. Spală-le tu, doar nu-ți cade mâna. Uite, poftim. M-ai lăsat să te aștept în
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
auzea o apă curgând, poate era un pârâu sau un izvor... Am ajuns la intrarea în grota de după stânci, și ne-am apropiat sperând să avem de unde umple sticlele cu apă. Atunci am auzit niște glasuri care veneau dinăuntru. Deschide dulapul acela și dă ceștile de cafea. Ce-ar fi să-l deschizi tu și să pui ibricul la fiert? Dar ce, la mine-s cheile? Tu te ocupi de asta. Da, pentru că ție ți-e lene să pui cafeaua la
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
mai rău tatei decât tăcerea asta, astăzi sunt foarte conștient. El a avut un moment de înlemnire în care trebuie să se fi întrebat dacă să-mi pună cutia în brațe. Dar a renunțat și a pus obiectul jos, în dulap. A închis ușa și s-a întors în bucătărie, cu capul plecat. Îl vedeam îndepărtându-se, cu ceafa slabă, capul chel, umerii căzuți. Nu m-am mișcat. Ar fi trebuit să-l chem, să-l strâng în brațe, să-i
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
Ce oraș e capitală/ în Volta Superioară?/ Saltă-te la verticală,/ pune mâna pe vioară,/ și pe loc interpretează/ Capriciul de Paganini.../ Nu te-ascunde după vază,/ nu urla, c-aud vecinii! Ah, copil fără conștiință/ Dă-te jos de pe dulap,/ Că de nu - mă amenință -/ Îți trag cu bazooka-n cap!ť/... Nu c-ar vrea să mă termine,/ dar vrea să-și descarce oful,/ c-așa-i ea... Cât despre mine, / evident, prefer pantoful". Desigur, asemenea poeme pot stârni și
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
Brinzica Ioana Un copil de șapte ani a ajuns la Spitalul "Louis Țurcanu" din Timișoara, după ce a fost împușcat cu arma de vânătoare a tatălui său.Fratele de 12 ani al minorului a luat armă din dulapul unde era păstrată și a încărcat-o pentru a se juca cu ea. De asemenea, s-a stabilit că părinții celor doi copii au plecat, marți dimineață, pentru a lucra pământul pe care îl dețin în zona localității, lăsându-i
Un copil a ajuns la spital după ce a fost împușcat cu arma de vânătoare a tatalui său by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/82014_a_83339]