20,245 matches
-
Opt clase, dar viticultor,Pe dată se simți datorSă îi ofere-un mărțișor.Străfulgerați de-un cald fiorSe-aprinse-n ei amorul chior.Fără de fast și cu mult zorS-au luat și-n filmul lor colorEa-i pregătea pui la cuptorși-l chema dulce-n Mi minor:-La masă, scumpe puișor! El rar bătea câte-un covorși-o striga scurt, în... La major:- Vino de-l ia, fă, Mimișor! Dar timpul, un neiertător,Ani treizeci îi duse-n zborși de la primul mărțișorSe stinse-ncet al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
cu geana scrijelind în trup de lemn, privea fără de țintă-n viața mea citind, în șoaptă, dincolo de ea. Purta în păru-i albe flori marine, adâncuri de oceane pe retine, cald susur de izvor în răsuflare și-n pas molatic...dulce cadențare. Stăteam închisă-n putredul meu trunchi ca sufletul să-mi cadă în genunchi când ea, din stele scurse pe pământ, un cosmic vânt împrăștia-n cuvânt. Într-un acord de liniște deplină și îmbrăcată-n straie de lumină, eu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ca un însemn,cu geana scrijelind în trup de lemn,privea fără de țintă-n viața meacitind, în șoaptă, dincolo de ea.Purta în păru-i albe flori marine,adâncuri de oceane pe retine,cald susur de izvor în răsuflareși-n pas molatic...dulce cadențare.Stăteam închisă-n putredul meu trunchica sufletul să-mi cadă în genunchicând ea, din stele scurse pe pământ,un cosmic vânt împrăștia-n cuvânt.Într-un acord de liniște deplinăși îmbrăcată-n straie de lumină,eu o țineam ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
simțurile noastre pierdute, curgeam din unul în altul, ne durea, era prea mult! Calea îngerilor le era deschisă... Un sărut amețitor acolo unde trupul îți cere, închide ochii, să simți zeița din tine! O respirație grea, sacadată, pătrunsă de o dulce durere, aveai soarele în priviri, însă abia acum l-ai zărit! Avem datoria de a fi fericiți... Râul acela e uriaș, știe toate undele viselor, le-mbrățișează, filtrându-le cântecul de umbre, și le trece pe celălalt braț spre nemurire
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
cunoscută pe mapamond și lasă să pătrundă în țară noutăți relevante, pun în lumină orizonturi noi, noi forme de expresie ieșite din vechile canoane și se fortifică limba română. Astfel, vom putea cânta cât va exista poporul nostru, cu același dulce glas ca și Alexei Mateevici, „Limba noastra-i o comoară" și vom urma îndemnul scriitorului Gheorghe Sion: „Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!" Elena BUICĂ august 2015 București Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - 31 AUGUST - SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE / Elena Buică : Confluențe Literare
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
PIATRĂ Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ne întrebăm, uneori, dacă vom rămâne în viitorul apropiat fără mult râvnitele resurse de petrol, gaze naturale, cărbuni, dar în special fără prețioasă apă dulce pe care o regăsim în cantități tot mai mici pe glob. Așadar, nu este vorba despre “dacă”, ci mai degrabă despre “când”. Ne despart poate douăzeci de ani, poate chiar câțiva ani de un colaps total al civilizației așa cum ni
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
contra cronometru pentru generarea de energie din alte surse decât cele epuizabile. Ne aflam deja pe marginea prăpastiei, si, uneori, nici nu gândim acest lucru. Când toate rezervele de petrol și gaze naturale vor fi epuizate, când nici suficientă apă dulce nu va mai exista pe Pământ, omenirea se va afla pe cont propriu într-o cursă contra cronometru pentru supraviețuire. Și nu mai este vorba despre supraviețuirea unui popor, ci despre supraviețuirea întregii omeniri. Cam așa se întâmplă când nu
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
păstra întotdeauna un cuib cald în inima fiecărui copil, încât, la trecerea pragului celui mai înalt, adesea este evocat chipul mamei. Dragostea pentru tată rămâne și ea constantă chiar dacă numele lui suportă unele schimbări le-a lungul anilor. În anii dulcii copilării este strigat cu căldură în glas - TĂTICU -, mai pe la adolescență, când se impune o notă mai "serioasă" este strigat - TATĂ -, în perioada avântatului elan tineresc, atunci când crezi că vei atinge cerul cu mâna, unii îi spun în glumă - BABACU
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
astfel de noduri și „recorduri” ale unui tânăr aspirant la gloria literară ? Că zodia Profesoarei i-a pus lauri merituoși numai de ea știuți, și a încredințat-o să persevereze pe drumul deschis, să folosească toate oportunitățile de manifestare în dulcea povară a scrisului. Deoarece acesta, în formula completă a modernității europene, încântă în sintaxa operantă a enunțului, relaxând în ansamblul lexicului folosit. 12. Există între enunțuri un fel de parâme care fluidează semnificațiile, etajele lor de escortă. Există o singură
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
pe care o mai întâlnim încă în societățile așa-zise cultivate; de aceea poate că nu e nici o minune că fiecare urmă de pas a naturii din afara noastră ne întoarce la copilărie, adică la acea stare de vis edenic, de dulce confuzie între real și imaginar. Iar orice copilărie își are norodul ei de păpuși, adevărate izvoare de încântare și de speranță într-o lume incipientă, neîncolțită de egoism și de mâhniri ascunse. Norod pe care l-am întâlnit în Impasse
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
noastră materială și dispare frica de moarte pentru că necunoscutul devine cunoscut. Rugăciunea creștinului ortodox „precum În cer așa și pre pământ” Începe să prindă contur În Înțelegerea noastră. PICCOLO ARLECCHINO În urma ta... cioburi de gheață mă plouă cu emoții, când dulci, ca sudul din Apa Lunii, când misterioase, ca albastrul Apei lui Neptun! mă zăresc șerpuind o accentuare de dor... Îți strâng urmele Într-un buchet tomnatic, pe care-l uit la fereastra trenului Orient Express. mă vând unei vieți care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Dar presupun că norocul orb, care l-a ajutat de fiecare dată să iasă la liman nu i-a jucat festa, la vârsta când nu s-ar mai fi putut avânta prin coclauri. La "Club" se duceau liderii conservatori, în dulcea ambianță a Vechiului Regat, denumirea de club acoperind-o pe aceea aridă de partid, mai exista și un club socialist, nu mai puțin elitar, în acea veselă lume, luată peste picior de berarul Caragiale. Dintr-un club interbelic va fi
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
specifică vârstei. Analizează scriitori consacrați (Al. Paleologu, Constantin }oiu, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Manolescu) și, de asemenea, debutanți (Antonio Patraș, Dragoș Varga-Santai), nu-i evită pe cei dificili, la propriu (Marin Mincu, Cristian Bădiliță), execută câteva reverențe la adresa unor autori din dulcele târg al Ieșilor (Mihai Ursachi, Elvira Sorohan) și are, pe tot parcursul volumului, respirația calmă a criticului echilibrat. Bunul simț, în diferitele sale accepțiuni, îl caracterizează. Fără excese, obiectiv și exprimându-și într-o manieră nesofisticată punctele de vedere avansate
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
blânda supraponderală; excedată de muncă și de ingratitudinea beneficiarilor muncii ei, deși nu mișcă un deget, ea este o victimă de fapt a tratatului despre frumusețe al lui Ficino (p. 129). Racordul dintre umanistul-filosof și batoza cu sufletul curat și dulce îl face amoralistul-eseist Hmvaqw, goliardicul delirant și atotsarcastic ce veștejește totul în cale, inclusiv râncedele clișee protocroniste și naționaliste. Dincolo de voluptuoasa verbozitate scăpată uneori de sub control, rămân scenele grotești portretizând decrepitudinea fizică și psihică (vezi familia titularei barului) compatibile cu
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
care din limbajul Ministerului Afacerilor Externe au dispărut ambiguitățile privitoare la drumul european al României. Există încă suficiente forțe în țară pentru care aderarea la UE constituie un coșmar. Trusturile de presă nu sunt chiar scutite de amenințarea că traiul dulce va sucomba prin ridicarea protecționismului existent în clipa de față. O dată rupte încrengăturile de interese și rețelele de complicități, probabil că "baronii" care-au acumulat milioane și milioane de dolari în conturi bine dosite vor cam trebui să-și pună
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a făcut mai mulți struguri decât viile din preajma, muncite și stropite cu chimicale din belșug. Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum nu mai văzusem niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai dacii aveau parte de așa licori bune, deoarece nu cunoșteau chimicalele otrăvitoare care se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
glasul sângelui să strigă, vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mântuirea prin exercițiul lecturii:,,Vino, cititorule, vino, si ia-mă de mână! Nu te înfricoșa! Vino la umbră copacului Lumii, liniștește-te și vino să ne așezăm în iarbă cea deasa de umbra, în pridvorul unui veșnic amurg, sub aerul dulce al verii eterne!”... Nu mai rămâne decât să ne eliberăm gândul de angoasa existențiala și să ne umplem sufletul cu bucuria lecturii. A douăsprezecea carte a poetului Theodor Rapăn nu este o surpriză. După ce, la începuturi, cunoscându-l, poetul Nichita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fără pericol prin mucavaua cu flori de matase și franjurii care se prind de gâtul meu slab că disperatul de creangă unui castan fragil, comestibil”; Sunt o spadă fără podoabe, fără vesminte de purpura, doar un lut în care apă dulce și sufletul cresc că în oul pajurei două aripi”. În această forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă stă puterea de artista a Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
comuniste, puterea de-a refuză colaborarea, lau ridicat pe înălțimile jertfirii christice. Voiculescu și-a răbdat martiriul conștient. Recunoaște vremea prigoanei venită peste creștini și, ca un alt Christ, acceptă Crucea mântuitoare, poate cea mai grea, fără răzvrătire: „Tu, Cruce, dulce jug al lui Christos,/ De Tine-n veci acuma nu mai fug”. Capodoperele voiculesciene, rămase în manuscris, văd lumină tiparului numai după moartea sa, prin grijă fiului său Ionică Voiculescu, cel care a recuperat manuscrisele de la Securitate. Toți cei care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ale culturii, cel puțin un set de contestații. Importante pentru ființă poeziei. Mai întâi, împotriva propriei sale poezii scrisă la vârsta “artistului la tinerețe”, când lumea este privită în categoriile Idealelor și a substanței evanescente, iar poezia ca fiind un dulce și ireal joc de imagini. În genere, aceasta poezie acoperă lumea și o „înfrumusețează” cu metaforizări cât mai spectaculoase, crezându-se că-i adaugă sens. Dar ele nu duc nicăieri, cel mult, încântă gândul (că părere) ce nu trece de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că, ce, ci etc.), precum este folosit în contexte în care cu cîteva decenii în urmă ar fi fost total improbabil: într-un stil jurnalistic, în reproducerea (sau traducerea) unor dialoguri spontane: "actrița Cate Blanchett l-a descris ca fiind dulce precum ciocolata"; Este precum ciocolata - e încântător și minunat și așteptăm să jucăm împreună de mult timp, a declarat actrița" (softpedia.com). În declarațiile unui sportiv, se observă alternanța dintre precum Collina și ca Zidane: "apoi s-a legat de
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
Daniel Cristea-Enache Apollinaire, aripi, baltă, baobab, bilă de fildeș, bluzițe, bocet, brișcă, brumă, brună, buze, burlane, calești, canapea, carne dulce, catifea, căpșună, ceai, cearșafuri, ceasornic, chelnerițe, ciorapi, coapse, crini, dantele, dimineți, Dimov, după-amieze, eleve, fecioare, fese, fetițe, fițe, fântâni, fleașcă, fleț, flori, fluturi, fraged, giuvaiere, glezne, iederă, ierburi, îngeri, jartiere, lacrimi, lapte, leuștean, Lou, mansarde, mărar, mătase, mâl, melci, miere
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
Un imn sfios și trist va fi rondelul); Sunt chelnerițe blonde printre șprițe./ Doriți ceva?, ne-ntreabă. Noi dorim/ Să se desfac-aprinse la bluzițe/ și sânii lor cu bumbeleu infim// și iz de leuștean și romanițe/ Să ni-i cedeze dulce să-i iubim./ Sunt chelnerițe blonde printre șprițe./ Doriți ceva?, ne-ntreabă. Noi dorim!// Și discutând cu ele gogorițe/ și bazaconii, după kilul prim,/ Le-aplaudăm când fac din șolduri fițe/ și cu delicatețe le ciupim// Pe chelnerițele de printre
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
ale erosului cântat și configurat de Emil Brumaru. Dacă amorul înalt poate fi "alterat" și coborât în fiziologic, și mișcarea inversă e posibilă, prin învestirea câte unui personaj terre ŕ terre cu o notă de fabulos a reprezentării: "O, servitoare, dulce servitoare/ Din îngereasca mea copilărie,/ Îți miroseam cu lăcomie fusta/ Plină de purici din bucătărie// Sutienul tău mototolit și acru,/ Ham pentru țâța grea de arpacaș,/ Îl sărutam, mi-l potriveam cu cârpe/ În magazii obscure de la Iași.// O, servitoare
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]