2,935 matches
-
afectiv au continuat. Pierdut în mulțimea doritoare să vadă spectacolul, am trăit o senzație stranie, șocantă de-a dreptul. În jurul meu se vorbea într- un grai bănățean pe care nu-l mai auzisem din copilărie. Tresăream la cuvinte de o dulceață arhaică, dispărute de mult în satele din împrejurul Oraviței din limbajul curent, dar rostite de către românii din Banatul sârbesc cu naturalețe, fiind evident că pentru ei integrate organic într-o limbă vie, vorbită zi de zi. Aceeași cu a numeroșilor
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
sub cerul străin și el pe care se fugăreau nori albi, iar noaptea se aprindeau alte stele decât cele știute dincolo. Altfel de azur, mai adânc, iarbă până la brâu și ape iuți de cleștar. Altfel de poame, chiar și altă dulceață a a aerului...”. Și, pe urmă, ca în Deșertul tătarilor, celebrul roman al lui Buzzati: „Dar și pustietate cât vezi cu ochii, de care poți să-ți dai seama ce înseamnă cu adevărat doar dacă încep să sufle vântoasele iernii
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
nevoia de prietenie. De povești avem mereu nevoie, altminteri, vorba lui Brâncuși, suntem morți de mult. Stilul autorului m-a fermecat, iar tălmăcirea poveștii am simțit-o ca pe o provocare: deloc ușoară, oferindu-mi însă prilejul să savurez altfel dulceața limbii noastre. Acesta este satul Nimica-Toată, unde nu se întâmplă nimic niciodată Satul Nimica-Toată era un sat ca toate celelalte sate. Trăiau în el oameni triști și oameni veseli, oameni care lucrau și oameni care se odihneau. Unii aveau bani
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
între stilul popular, cu morală bătrânicioasă, și cel vulgartineresc, marcat de o îndrăzneală în varianta ei fundamental incultă. Însă vocea se contaminează (sau face parte?) de (din) spiritul acestei lumi-moștenire, patriarhale, în care femeile se adună să căineze - pline de dulceața supliciului - asuprirea bărbatului neîndurător și crud. Pe care îl urăsc pentru că nu îl înțeleg, dar căruia i se supun. De fapt, pilonul central al povestirii îl reprezintă urmele pe care diverși bărbați le lasă în sensibilitatea naratoarei când îi ating
Poveste glossy by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4563_a_5888]
-
Țin minte și acuma un citat din Baudelaire, referitor la droguri, la care poetul Mihai Ursachi făcea adesea referință atunci cînd voia să epateze: „Cunoaștem îndeajuns de bine natura umană, ca să știm că un om care cu o linguriță de dulceață poate să-și ofere pe loc tot ce-i mai bun din cer și pe pământ nu-și va câștiga nici a mia parte prin muncă”. Lui Mihai Ursachi, care avea aversiune față de marxism, și tot ce era legat de
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
urechi de Besfort. Partea cea mai frumoasă, fără îndoială, din orice relație. Dis-de-dimineață, față în față cu omul care te-a supus. Altfel spus, cu tiranul pe care singură l-ai înălțat pe piedestal. Perdelele camerei, părul tău pe pernă, dulceața sânilor, tot ceea ce intra pas cu pas sub stăpânirea lui, totul era diferit. Avea impresia că, orice ar face, nu-și va putea aminti ziua aceea. Mai exact, nu voia. Unei zile ratate ca aceasta i se potrivea o altă
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
auto)ironice. Există totuși cel puțin un domeniu în care tupeul este sincer interpretat ca un atribut pozitiv: în stilul suburban al unei zone largi de versificație, a textelor, involuntar hilare, de rap („ de borfaș”) sau de manele: „Ești neasemuită, dulceață inedită,/ Ai în ochi lumini de stea,/ Hai cu tupeu, nevastă, dansează pe masă!” (Fii cu tupeu, nevastă); „Ce mă fac, iubire, eu?/ Tu ești hoț cu tupeu” (Hoț cu tupeu) etc. Încercările de a transpune această interpretare pozitivă în
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
o fi L.B. (de la p. 170, Memorii... Reproduc scrisoarea veche a strălucitului, laboriosului istoric literar din Cluj pentru a reaminti „micul roman”, cum îi spune modest domnia-sa, acel roman adormit și trezit de Vartic, numit Vârsta de aur sau dulceața vieții, alcătuit din fragmentele publicate de Petru Dumitriu în revistele vremii, dându- i o nouă față, cu grija clujeanului pentru literatura excepțională trecută altădată cu vederea... Cât despre personajul meu, L.B., pomenit în Memoriile mele apărute și a cărui fire
Ion Vartic despre Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5685_a_7010]
-
net inferioară. Iar culturile bio ocupă, în România, doar 3 la sută dintre cele 13 milioane de hectare arabile. Producători bio fără să realizeze În articolul său, ziaristul francez mai arată că mulți agricultori români produc fructe, legume, carne sau dulceață bio fără să o știe de fapt, întrucît recurg la tehnicile tradiționale, utilizînd exclusiv îngrășăminte naturale. Ceea ce lipsește însă României este priceperea de a eticheta corespunzător respectivele produse și de a le asigura trasabilitatea, potrivit economica.net. Cotidianul La Croix
Viitorul României este bio, susțin francezii by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/50918_a_52243]
-
trece Regatul Unit, Charles a fost nevoit să-l închidă, relatează Reuters, citând un reprezentant oficial de la reședința din Londra a prințului Charles. Locuitorii din Viscri, unde Charles deține o proprietate, au promovat la Paris, în 2012, cea mai scupă dulceață din Europa, prețul unui borcan ridicându-se la 250 de euro. Magazinul prințului Charles nu era în măsură să concureze cu serviciile online de livrare a produselor la domiciliu și cu supermarketurile obișnuite. Legumele și fructele comercializate de magazinul The
Prințul Charles a dat faliment cu magazinul de produse eco by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56257_a_57582]
-
anonimatului, pentru The Daily Mail, un reprezentant al Casei Regale a afirmat că Charles a fost extrem de supărat că a trebuit să închidă magazinul, care s-a dovedit că nu este viabil financiar, întrucât credea în această afacere, scrie Agerpres. Dulceața de Viscri, cea mai scumpă din Europa În toamna lui 2012, localnicii din Viscri, unde prințul Charles deține o proprietate, au lansat dulceața de Viscri care costă 250 de euro borcanul. Acesta se vinde la pachet cu un săculeț și
Prințul Charles a dat faliment cu magazinul de produse eco by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56257_a_57582]
-
magazinul, care s-a dovedit că nu este viabil financiar, întrucât credea în această afacere, scrie Agerpres. Dulceața de Viscri, cea mai scumpă din Europa În toamna lui 2012, localnicii din Viscri, unde prințul Charles deține o proprietate, au lansat dulceața de Viscri care costă 250 de euro borcanul. Acesta se vinde la pachet cu un săculeț și o linguriță de argint. Marea lansare a avut loc la Paris. Rețeta este secretă, dar porducătorii au dat câteva indicii. „Este o dulceață
Prințul Charles a dat faliment cu magazinul de produse eco by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56257_a_57582]
-
dulceața de Viscri care costă 250 de euro borcanul. Acesta se vinde la pachet cu un săculeț și o linguriță de argint. Marea lansare a avut loc la Paris. Rețeta este secretă, dar porducătorii au dat câteva indicii. „Este o dulceață făcută din fructe de pădure, iar prezentarea este una pentru produse de lux. Borcanele sunt învelite într-o țesătură de argint și sunt însoțite de lingurițe de argint“, spunea Cristi Gherghiceanu, unul dintre sătenii de la Viscri direct implicați în proiectul
Prințul Charles a dat faliment cu magazinul de produse eco by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56257_a_57582]
-
de la spate și mi-a repetat că sunt bună pentru... și pentru ... și pentru, până am crezut. Îi mulțumesc pentru tot și o iubesc. Astăzi am mâncat iar împreună ciorbă cu leuștean. Și mi-a dat și un borcan cu dulceață de cireșe amare. Sunt fericită!", a scris Andreea Esca pe Facebook.
Andreea Esca, doză de sinceritate. "Știu că de la ea a plecat totul" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/55054_a_56379]
-
prezența în camera de alături a lui Ladima, venit intempestiv, îl excită suplimentar. Față de Fred, Emilia nu face niciun secret din relațiile ei sexuale. Însăși sora ei, Valeria, cu care locuiește, consimte la ele fără nicio discuție, oferind amantului plătitor dulceață făcută gospodărește cu mîna ei. Emilia are totuși principii: nu se culcă cu niciun coleg de teatru pentru a nu stîrni invidii. Mi se pare nu numai evident, dar și admisibil că Emilia este cel mai verosimil personaj al romanului
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
la predecesorii lor (îi avem în vedere pe barzii așazicînd consacrați din ambele serii). Douămiiștii au dus mai departe fanionul poeziei de urbe, pînă unde tupeul se întîlnește cu licențiosul, socotind de a lor datorie a face uz și de dulceața termenilor porno. Nicolae Coande pe care ne propunem a-l adnota acum e un poet precumpănitor al trupului omenesc. Ipostază ce cam lipsea la liricii amintiți. Sub pana d-sale corpul capătă o gravitate de nud antic, de statuă înlănțuită
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
degradat totul, coborîndu-l pînă la stadiul de fotografie. Cu siguranță, există fotografii frumoase, dar ia închipuițivă că, în loc să petreacă o săptămînă în vîrful Alpilor, cineva alege să stea acasă și să privească un album de fotografii, încercînd să guste din dulceața apei din împrejurimile Baselului! Discul nu poate înlocui muzica, căci este o copie a propriului său mormînt. Pentru o persoană sensibilă, a asculta un disc ar însemna să asiste la o înmormînare. Ce anume se îngroapă? Tocmai posibilitatea de a
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
își amintesc despre acest loc încărcat de miresme misterioase, cu zidurile Cetății Karolina, cu geamii și minarete, cu biserică ortodoxă, cu cafeaua turcească la nisip și romul făcut aici, cu acel locum cu alune, dar și cu baclavaua, pelteaua, șerbeturile, dulcețurile de smochine, sugiucurile, cu covoarele turcești atât de fin lucrate, cu țigaretele produse tot aici, Regale, Mareșal, Naționale, Smyrna, Virginia, Cabinet (aceasta era marca preferată de Casa Regală Britanică), dar și cu ciubucele, narghilelele, papucii și brățările sale, cu castanele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
vreme una din poeziile lui aproape canonice, cu tot răspărul ei - și foarte frumoase - răstălmăcește codurile la vedere („și-am zis măr ca să zic sâmburi,/ și-am zis pom ca să zic scânduri,/ și-am zis nord ca să zic suduri/ și dulceață ca să sudui” - Frunză verde de albastru), a o îneca în prețiozități critice e aproape un atentat la rotunjimea ei. O disecție nu se cere, deși altfelul acestei viziuni a poeziei intrigă, mai ales dacă o vedem pe fundalul epocii. Mai
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
„Dulceața umbrei” este titlul, superb, al cărții pe care istoricul francez Alain Corbin o consacră simbolisticii arborilor în decursul veacurilor și de-a lungul culturilor. Începând din secolele II-III, Biserica creștină a asociat crucea supliciului lui Iisus cu arborele vieții înălțându
Arbori binecuvântați, arbori blestemați () [Corola-journal/Journalistic/3494_a_4819]
-
model feminin coborât din pânzele românești pictate în veacul al nouăsprezecelea. I se păru că descoperă secretul armoniei acestui chip, luminat de puternica baterie electrică a scenei, și anume dilatarea la dimensiunile adulte a boiului fetișcanei - cu toată candoarea și dulceața rămase intacte” (p. 38). Sau astfel: „Toaleta tinerei femei era adecvată personalității, constând dintr-o fustă albă plisată, destul de scurtă, ca a tenismenelor, și o bluză de voal simplă” (p. 77). Registrul indirect liber e cel care joacă festa aici
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
de mucegaiuri și tămâie. Era plăcut să stai întins pe una din canapelele părintelui, acoperită cu lăicere și perne moi, brodate de preoteasă cu mărgele de sticlă colorată, și să asculți în voie zburătăceala veselă a păsărilor. Servanta le aducea dulceață de cireșe amare sau caise sau căpșuni și cuvioșia sa îi povestea pentru a suta oară cum ciuruiseră barbarii icoanele din naos când se scursese primul val de cioloveci prin târg. I-a spus odată: Marine, mai lasă naiba chestia
Tablouri dintr-o expoziție by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Journalistic/2940_a_4265]
-
viața bărbatului excepțional. Grupajul acesta deține, apoi, și ceva dintr-o antecameră a marilor etape și proiecte de creație, când, înainte de a fi absorbit, integral, de iureșul materializării lor, spiritul își îngăduie o clipă de abandon și de refugiu în dulceața unor trăiri candid-adolescentine; trăiri indefinite și ambigue, pe muchia dintre vis/ iluzie și realitate / împlinire, așadar puțin angajante, dar nu și lipsite de farmec: tatonări, așteptări de limb, deschise tuturor ipotezelor/ ipostazelor și totodată interzicând vehemența și inconcesivitatea volitivă și
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
lege portul voalului integral de către femeile musulmane. Răspunsul filosofului este că musulmanii au încălcat una din tradițiile cele mai vechi din Franța și anume galanteria ca stadiu suprem al respectului față de femeie. E vorba de sfârșitul unei epoci caracterizate prin dulceața vieții împreună în care Franța a excelat și a fost mult timp un model universal. Printre pasajele care i-au atras autorului cele mai vii critici este și aceasta: „Localnicii nu s-au schimbat, dar totul s-a schimbat în jurul
„Identitate nefericită“ () [Corola-journal/Journalistic/3025_a_4350]
-
număr al ziarului dvoastră, care constituie hrana noastră sufletească în pribegie?“ (p. 20) Nu e nici urmă de hrană sufletească aici, căci revista te indispune fie prin dulcegăria frazelor de propagandă, fie prin urdorile prozei pamfletare. E ori prea multă dulceață, ori venin din abundență, dar nici un text nu sună firesc. Culmea deformării e atinsă de lista românilor repatriați, dintre care unii depun mărturie despre fericirea a fi revenită pe meleagurile natale, unde au regăsit o țară frumoasă, care le-a
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]