567 matches
-
și nașa lui de botez, obligându-i să participe la serviciul liturgic. După recitarea rozariului, copilul imita gesturile preotului celebrant, pronunța multe „saeculorom“ și, mai ales, improviza predici solemne, proba evidentă a bunei sale memorii de a-și reaminti predica duminicală a parohului. Această pasiune religioasă și memorie solidă i-au pricinuit și unele consecințe triste, dat fiind că anumite experiențe neplăcute i-au rămas imprimate în minte pentru toată viața. Duminica după-amiaza, tatăl Luigi îl ducea cu el la cârciumă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Quattro Stagioni. Cumva în glumă și oarecum, poate, din cauza efectului țigărilor și a alcoolului, își lua fiul de subsuori și îl urca pe masa tavernei: «Curaj, Giovannino, fă o predică acestor ticăloși bețivi!», îi spunea. Micuțul repeta din memorie predica duminicală a parohului, provocând un râset lesne de înțeles în rândurile acelei mulțimi îmbătate de vin. Nu aveau de gând să-l umilească și nici să ia în râs religia. Dar, se știe, că vinul face glume proaste! «Trebuie să vă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru bunul don Luigi. Orele petrecute cu el era așteptate și apreciate, datorită interesului pe care reușea să-l suscite și pentru claritatea învățăturilor sale. A predat religie, geografie și matematică. O altă responsabilitate de-a sa a fost cateheza duminicală, pe care o făcea fără să oboseală sau plictiseală. Erau lecțiile pe care copiii le ascultau încântați datorită bogăției anecdotice și pentru formulările simple, bogate de aluzii în dialectul venețian. A fost și un scriitor strălucit. A scris câteva cărți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fost refuzat de redacția Ziarului de duminică pe motiv că este un „atac la persoană”. Probabil că dacă aș fi afirmat despre prim-ministru ceea ce am auzit și citit de atâtea ori, și anume că e un funcționar corupt, ziarul duminical m-ar fi publicat fără șovăire. Ar fi fost o polemică de idei. Eu însă prefer să afirm ce văd cu ochii mei: amestecul de siguranță de sine, aroganță și confuzie intelectuală care se poate citi pe chipul prim-ministrului
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei - Și frunza ce-o călcară ei Țărână s-a făcut! Marile disperări sunt absente și poetul, departe de a ocoli lumea, gustă melancolia la hora duminicală: M-am dus și eu. La vesela serbare Priveam așa pierdut, și-ntîia oară În sufletu-mi simții cum se strecoară Fiorul tău de dulce întristare. Într-un fel, Iosif contribuia astfel, pe urmele lui N. Beldiceanu, la poezia plictisului, plăcută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nostalgicelor vise, Se-mprăștie tăcute și senine Și-n galbenul masivelor perdele Și se deschid ca florile prin glastre, De-a pururea ușor întredeschise, În mijlocul tăcerii lor depline. Ne risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității și al duioșiei grotescului: Crepusculul se stinge, și-nserarea Desfășură tăcutele-i vedenii Și-alungă, din grădină, orășenii Cu spatele boltit ca resemnarea. O babă însă și-o umbrelă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
critica primește o astfel de atitudine. Sentimentalismul nu e ingenuu, și controlat de inteligență devine o slăbiciune persiflată. O aplicațiune a acestui soi de sentimentalism consimțit, de care poetul se lasă cu rușine invadat, este în acea poezie a plictisului duminical și provincial, care e o ramură a simbolismului. Cheiurile, orășelele defuncte ale lui Rodenbach își găsesc un corespondent în orașele glodoase și despopulate ale Moldovei. Iașul devine o cetate moartă, un Bruges în drumul Crîmului. De altfel aci e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romantică), din crunte melancolii în extaze și jubilări. Vântul bătrân într-o clipă de umoare neagră capătă guri de câini lătrători, se înfurie ca un taur și urmărește pe poet cu chemarea lui dureroasă: hau-hau. Dimpotrivă în momente euforice, clopotele duminicale își propagă pe cer sonoritatea cu atâta glorie încît Universul întreg pare convertit într-un vârtej de sunete mergând spte soare și amenințând să se prefacă într-o înspăimîntătoare grindină de aramă. În ultimele versuri, această inspirație care își găsește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
refuzul său de a primi pensia acordată de roma. Noua ideologie protestantă, în versiune elvețiană, s-a centrat pe câteva idei-forță: a) una dintre ele se referă la simplificarea ritualului. Mai exact, slujba a fost înlocuită doar cu un cult duminical, sărac și axat doar pe predică; b) mănăstirile au fost secularizate. Luther susținea consubstanțierea (prezența în pâine și vin a trupului și sângelui Mântuitorului), în timp ce Zwingli vedea în Împărtășanie doar o aducere aminte a momentului arhetipal. Hristos este prezent aici
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
său ca să întărească focul: „Sancta simplicitas!” Ca simplă relatare, înțelegem că poetului i se permiteau, totuși, unele ieșiri. Biserica Sfântul Anton se află în spatele hanului lui Manuc iar de la Foișorul de Foc până aici el putea veni într o plimbare duminicală de voie. De aici până la presupunerea doctorului Vineș că Eminescu scria, în spital, chiar articole de ziar, nu e cale prea lungă, pentru că imediat în apropierea Bisericii Sfântul Anton, după Cafeneaua Curtea veche, pe str. Covaci la nr. 4, se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de divertisment, este împănată cu numeroase lucruri utile, dar este prea puțin. Și să știți că, dacă azi țara noastră are o speranță de a umaniza comunismul, nu o văd decât în tineret. Emisiuni ca Scrisoare din America sau Cvartetul duminical sunt utile, dar nu au aspectul militant, ci doar de divertisment și, pe undeva, de supraestimare a Occidentului și de a aprinde dorința de emigrare. Dar unde să emigreze românii, domnule Vlad Georgescu? Dacă ar emigra toți românii, cubanezii, rușii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ÎNCOTRO, săptămânal politic duminical al Partidului Poporului condus de generalul Averescu, apărut la București, între 14 iunie 1931 și 24 aprilie 1938. Redactor este la început Victor Rodan, iar de la numărul 296/1937 directori devin Tudor Șoimaru și I.C. Legrel. Săptămânalul are aspect de
INCOTRO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287540_a_288869]
-
RL, 1982, 29; Daniel Dimitriu, „Seară adolescentină”, CL, 1982, 8; Coșovei, Pornind, 94-97; Nicolae Oprea, „Secolul sfârșește într-o duminică”, „Calende”, 1991, 10; Ioan Holban, Cum se poate muri și învia într-un poem, CRC, 1992, 6; Romanița Constantinescu, Crepuscul duminical, RL, 1992, 33; Țeposu, Istoria, 104; Ioana Pârvulescu, Poezia cu ispite și regrete, RL, 1994, 34; Milea, Sub semnul, 149-151; Bucur, Poeți optzeciști, 49-50; Daniel Corbu, „Poetica temporalității”, CL, 2002, 1; Constantin Cubleșan, „Poetica temporalității”, VTRA, 2002, 3-4; Gheorghe Grigurcu
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
E. Lovinescu l-a condus, instituția se confundă, într-un anumit sens, cu locuința amfitrionului, devotat întru totul vocației sale literare (la orele cinci ale fiecărei după-amiezi, ani întregi s-a aflat, la biroul lui, în așteptarea „marelui necunoscut”). Lecturile duminicale din Strada Câmpineanu numărul 40, apoi de pe Bulevardul Elisabeta frapau prin lipsa oricărui protocol, printr-o principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
alt principiu definitoriu al modului critic de sorginte călinesciană, practicat consecvent, este convingerea potrivit căreia critica trebuie să fie organic legată de cunoașterea istoriei literaturii naționale și universale, aceasta din urmă oferindu-i o vastă perspectivă comparată. Culegerea de „eseuri duminicale” Cicatricea lui Ulysse (1982), dar și Duminica valorilor (1989) ori Mărul de aur. Valori românești în perspectivă europeană (1998) îl înfățișează pe C. în postura unui Ulise intelectual, care investighează cu perspicacitate, dintr-o perspectivă comparatistă, capodoperele literaturii universale și
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
de la trăiriști (Noica, în primul rând). EUGEN SIMION SCRIERI: Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Disocieri, Chișinău, 1969; Alte disocieri, Chișinău, 1971; Focul sacru, Chișinău, 1975; Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu, Chișinău, 1979; Cicatricea lui Ulysse. Eseuri duminicale, Chișinău, 1982; ed. Iași, 1994; Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Creația lui Ion Druță în școală, Chișinău, 1986; Creația scriitorilor moldoveni în școală: Liviu Damian, Petru Zadnipru, George Meniuc, Spiridon Vangheli (în colaborare), Chișinău, 1989; Duminica valorilor, Chișinău, 1989; Căderea
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
mai precis, în ziua de duminică) și să fie distribuită credincioșilor înainte de participarea la liturghie. Gazeta avea doar patru pagini, fiecare împărțită pe câte două coloane. Conținutul revistei era structurat în patru capitole. Prima pagină era ocupată de textul Evangheliei duminicale și al predicii din ziua respectivă (de aceea distribuirea se realiza înainte de participarea la slujbă). Pe următoarea pagină apărea o scurtă prezentare a unui sfânt și un articol despre doctrina bisericească, sau despre morala creștină. A treia pagină conținea știri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică, dar și informații din arhidieceza de București. Ultima pagină cuprindea anunțurile parohiilor și ale organizațiilor catolice. Acest proiect a constituit structura efectivă a revistei timp de mai mulți ani426. Colaboratorii revistei aveau următoarele atribuții 427: prima pagină (cu evanghelia duminicală) era redactată de monseniorul Joseph D'Ester, pagina a doua de episcopul R. Netzhammer iar paginile trei și patru de monseniorul Auner, care era redactorul și administratorul revistei 428. Un alt motiv al editării revistei, enunțat încă din primul număr
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost de 5 bani numărul și 2,50 lei abonamentul anual. În primul an al apariției, publicația a avut în jur de 1000 de abonați, plus alte câteva sute de exemplare care au fost distribuite la ușa bisericii, înainte de liturghia duminicală. În anul 1915, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a vândut într-un tiraj de 1300 de exemplare și a fost însoțit de un supliment gratuit conținând calendarul diecezan 429. Publicația era un instrument programatic de "învațătură, zidire și anunțuri"430 pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articolul-program, publicat în primul număr după reapariție, s-a menționat existența unei alte reviste de limbă germană: Jugenfreund, ca fiind o publicație "mensuală de limbă germană ce suplinise parțial golul lăsat de revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt"452. Omilia pentru evanghelia duminicală era redactată de părintele Iosif Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif". Structura revistei a rămas neschimbată, iar redactor a continuat să fie monseniorul Carol Auner. Un eveniment deosebit s-a petrecut în anul 1924, când episcopul Raymund Netzhammer și-a dat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mihai Robu (viitorul Episcop de Iași) a explicat importanța sfințirii duminicii, considerând că în funcție de respectarea acestei zile "se putea cunoaște viața religioasă a populației"588. El a explicat pe înțelesul tuturor ce însemna să sfințești ziua de duminică: "1 Repausul duminical și 2 Sfințirea propriu-zisă (mersul la Biserică)", îndemnându-i pe credincioși să apeleze la preot când nu le este clar ce munci și în ce condiții realizarea acestora nu este considerată păcat. În finalul materialului au fost expuse pedepsele lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a fost preotul Ulderic Cipolloni, parohul de Galați. În această publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase contemporane și de indiferența religioasă. Tratarea acestor probleme au făcut din Curierul parohiei catolice din Galați o publicație cu un nivel calitativ ridicat. Acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anul I, 1913, p. 4. 444 Idem, nr. 38, anul I, 1913, p. 4. 445 Idem, nr. 39, anul I, 1913, p. 4. 446 Idem, nr. 3, anul II, 1914, p. 4. 447 La parohia Bărăție existau mai multe liturghii duminicale, iar cea de la ora 10.30 avea întotdeauna predica în limba germană, pe când la cea de la ora 9.00, predica era în limba maghiară. La Catedrala "Sf. Iosif" la liturghia de la ora 9.00 (care era destinată școlarilor),din data
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Kant și teoriile asupra energeticii și fizicii. Pentru noi este o cauțiune extraordinară, or, trebuie să fim demni de această confruntare cu valorile in-uzabile. A.V. Mă bucur că, în comparație cu ciclurile de eseuri sau rubrica de șapte minute din magazinul duminical al lui Tudor Vornicu, pe care le-ați realizat la Televiziunea Română, am stat acum trei sferturi de oră... D.H. ...iertare dacă a fost prea mult... A.V. ...și ați spus atâtea lucruri interesante. Îmi doresc să ne reîntâlnim, pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să prindă. Alte evenimente importante legate de Reformă sunt98: în anul 1521 la Zürich, Zwingli, preot și predicator al Bisericii, împreună cu un corp de canonici, renunță la pensia acordată de Biserică; în anul 1524, slujba este înlocuită cu un cult duminical, axat pe predică; în anul 1522 are loc Revolta Cavalerilor; în perioada 1524-1525, au loc revoltele țăranilor 99 conduși de Thomas Müntzer, în aceiași perioadă încep să apară rupturile cu Roma; în anul 1526 are loc Prima Dietă de la Speyer
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]