2,114 matches
-
austro-ungară și micile state libere ale Turciei nu sânt decât epizoduri ale rivalității între Viena și Petersburg. Până să vie ziua luptei cu armele și ziua împărțelei cei doi rivali caută a stabili în toate chipurile protectoratul lor asupra naționalităților dunărene și a le atrage, vorba vine, în sfera lor de influență și de acțiune. În ochii unei politici care nu se mulțumește nici cu vorbe, nici cu sentimente independența unor naționalități cari sânt situate ca România, Serbia, Bulgaria și Muntenegrul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le-o garanta. Am ruga pe cititori să nu se prea mire că punem alături știrile din Ungaria cu articolul dezghețat al ziarului francez. Această alăturare e foarte importantă pentru a se ști cum și de ce cad ministeriile la popoarele dunărene. În sfera acestor popoare va începe a intra și Ungaria, cu cât va fi mai independentă în aparență. Vom face deci o mică socoteală deosebitelor stânge din țările dunărene. În Serbia stânga e tare. În România stânga e la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru a se ști cum și de ce cad ministeriile la popoarele dunărene. În sfera acestor popoare va începe a intra și Ungaria, cu cât va fi mai independentă în aparență. Vom face deci o mică socoteală deosebitelor stânge din țările dunărene. În Serbia stânga e tare. În România stânga e la putere. În Ungaria stânga va veni la guvern. În Bulgaria stânga domnește. Toate stângele acestea au dorit și doresc din fundul inimei independență descrisă atât de limpede de ziarul parizian
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acest fenomen. E destul ca cineva să scrie românește așa cum scriau strămoșii noștri, cumpănit și cu rost, pentru ca în ochii veniturilor liberale și semiliberale, în ochii lepădăturilor Orientului european să treacă de străin. Am ajuns în adevăr în această Americă dunăreană ca tocmai românii să fie tratați ca străini, să se simtă străini în țara lor proprie. Toate capetele unor rase degenerate cari s-au grămădit în orașele României, toate craniile cu câte cinci dramuri de creier, fără seriozitate și adâncime
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în cazuri de recidivă din partea organului Centrului vom fi siliți a recurge la mijloace mai energice de represiune în contra unor asemenea meschinării. [ 14 noiembrie 1880] ["ASUPRA PRETINSULUI PROTEST... Asupra pretinsului protest al Turciei în contra participării unui delegat bulgar în Comisia Dunăreană "Pesther Lloyd" spune următoarele: După cât știm din informațiile noastre, Poarta n-a făcut pîn-acum nici protest, nici ceva asemănător; dar, daca va fi relevat inconvenientul de-a se invita Bulgaria direct, desigur că nu va fi scăpat din vedere stipulațiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va pune preț prea mare pe-o formalitate. Din punctul de vedere austro-ungar n-ar fi tocmai pernicios daca votul Bulgariei s-ar da în Comisie de cătră un delegat al Turciei, căci atunci partidul rusesc, contrar nouă în cestiunea dunăreană, ar păgubi un vot. Dar de-o asemenea schimbare nu poate fi vorba de vreme ce Poarta are deja votul și jețul ei în Comisia Europeană. "Le Temps" zisese în unul din articolele sale pe cari le-am reprodus că Austria s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a cabotajului, departe de-a fi reclamată de România și de-a putea prin urmare să figureze ca o concesie făcută Principatului de către Austria, se consideră din contra de către micile state țărmurene ca o pagubă mare pentru ele. Dacă statele dunărene din vecinătatea mării vor fi, ca astăzi, date pe mâna concurenței ce se exercită în contră-le din două părți ale teritoriului lor, și prin navigația fluvială a Austro-Ungariei, și prin cea maritimă europeană, această navigație va deveni, în privirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Paris și de la Berlin și despre dispozițiile lor relative la navigația pe Dunăre, p. 24). [ 15 noiembrie 1880] [""L'INDEPENDANCE BELGE" ANUNȚĂ... "] "L'Independance belge" anunță după corespondentul ei din Viena că s-a stabilit acordul între puteri cu privire la cestiunea dunăreană. România se va afla izolată în opoziția ei când lucrările Comisiei Europene se vor deschide. Se crede deci, zice foaia belgiană, că ministerul din București va opera o retragere onorabilă în loc de-a merge înainte spre sigură neizbândă. Apoi Austria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mixtă de supravegheare să nu aibă puteri decât pentru trei ani în loc de cinci. În fața unor asemenea concesii nu s-ar cădea ca guvernul român să stăruiască în atitudinea pe care-a observat-o pîn-acum în această afacere. Tot în privința cestiunii dunărene "Neue freie Presse" află că România a renunțat la opoziția ei în contra unei prezidenții permanente a Austriei dar stăruie a combate recunoașterea preponderanței votului prezidențial, cabinetul din București amenință că va propune să nu se instituie deloc o Comisie Mixtă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de slabă asupra politicei noastre esterioare. Cititorii noștri cunosc cele două articole publicate în ziarul oficios francez "Le Temps". Arareori un organ de publicitate ne-a vorbit atât de dezghețat ca acesta. El arată cum, după căderea Imperiului otoman, Principatele dunărene fără escepție, departe {EminescuOpXI 410} de-a deveni independente în mod absolut, au căzut din contra în sfera de atracțiune a marilor rivali cari-și dispută dominațiunea în Orient și că nu fac decât să oscileze când într-o parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Istrati. Acea carte dovedește scăderea repede a elementului românesc din țară, iar mesajul vorbește de dezvoltarea națională. Cartea dovedește degenerarea rasei însăși; mesajul arată progresele ce le-a făcut știința dreptului. Cartea în fine dovedește cum - mirabile dictu - în grânarul dunărean al Europei populația degenerază și descrește din cauza alimentațiunii insuficiente, din cauză că organizarea noastră socială condamnă populațiile la o foamete artificială; mesajul vorbește de unirea tuturor pentru binele patriei. Sau d-nii miniștri n-au ochi să vază și urechi să auză, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ani? [ 26 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 420} ["AR ÎNSEMNA A MERGE DEPARTE... Ar însemna a merge departe cu naivitatea dacă am crede o iotă din șirele prin cari foile guvernamentale pretind a se bucura de neizbânda anteproiectului austriac în Comisia Dunăreană. Dacă e adevărat pe de-o parte că Austria însăși a retras anteproiectul din discuțiune, e sigur pe de alta că, în momentul în care va fi vorba de-a se reglementa poliția fluvială și navigația pe Dunăre între Porțile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
55 din Tractatul de la Berlin, s-au ivit propunerea de-a se înființa o Comisie Mixtă cari sânt consecințele rele ce ar decurge pentru România și celelalte state țărmurene din, admiterea anteproiectului austriac, prin ce anteproiectul e prejudițiabil suveranității țărilor dunărene și cum în fine, prin art. 2, 3 și 124 din anteproiect, Austria și-asigură preponderența ba chiar monopolul pe Dunăre. D. Ventura și-a încheiat expunerile cu următoarele cuvinte, pe cari le reproducem din "Vocea Covurluiului". Dunărea este singura
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din nefericire, decât ceea ce-a semănat din nou în țara noastră dreaptă și veche. Stîrpindu-i-se prin idei importate din câteșipatru unghiurile lumii idealul ei religios și național, nimicindu-i-se poate viitorul ei material, vechea Românie - acum o Americă dunăreană - a devenit o mlaștină de scurgere nu numai pentru prisosul moralicește bolnav al populațiunilor europene, ci inteligența națională a devenit o mlaștină de scurgere pentru ideile nesănătoase din Apus. Cu drept cuvânt dar un ziar din provincie esclamă, la înregistrarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
marea Egeică. Această veste - în aparență neînsemnată - anunță cu toate acestea realizarea uneia din dispozițiile, precum se știe, atât de bine și de depărtat cumpănite ale Tractatului de la Berlin și e de importanță, de gravitate chiar în Orient pentru țările dunărene în genere, pentru România îndeosebi. În adevăr, până la Tractatul de la Berlin, atât lumea comercială precum și oamenii politici considerau gurile Dunării ca singura cale care punea în relațiune Occidentul cu Orientul european și asiatic pe calea acestui râu și prin Bosfor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Odesa sau din Constantinopol, din Orient spre Occident sau viceversa? Astăzi acea mișcare merge scăzând din zi în zi și n-avem nici măcar dreptul de-a ne mira, îndată ce privim starea economică primitivă în care se află încă malurile dunărene. Pe Rin, unde populația este deasă, unde industria și comerțul se bucură de-o dezvoltare escepțională, căile ferate construite pe ambele maluri ale râului au contribuit a spori în acelaș timp și navigațiunea pe el. Nu tot astfel se petrec
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ocupat - sub forma unui mandat otoman - Principatele Române. Această convenție - urmată de tratatul din 2 decembrie 1854 - arată foarte limpede tendința guvernului din Viena „... de a pune mâna în mod temeinic, grație alianței cu Franța și cu Anglia, pe Principatele Dunărene...”. De fapt însă, ocupația armată austriacă nu putea fi decât un provizorat, iar Principatele Române nu mai erau în situația din secolul al XVIII-lea. Ele progresaseră din punct de vedere economico-social, se crease o opinie publică de care Austria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se anunță însă că Gosme și-a dat demisia din funcția de „gerant al societății în comandită, prin acții, Lucien Gosme, fiul cel mai mare și c-nie, cunoscută sub denumirea de „Societatea franceză a morilor și pităriilor mecanice din Principatele Dunărene”, a căreia scaun și locuință se găsesc la Lyon (mai înainte curtea La Fayette) cu un scaun de exploatație la Galați”. Locul lui Gosme a fost luat de către Antoine Marie Vachon și Jules Jacques Vachon, care urmau să fie reprezentați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rezultă că în Franța mai exista în acea epocă, pe lângă societatea morilor mecanice din Moldova, de care am amintit mai sus și al cărei gerant în Moldova era Gueldry, și o altă societate - a morilor și pităriilor mecanice din Principatele Dunărene și că Durand a trecut la rândul lui privilegiul obținut de la Frangopolo asupra acestei din urmă societăți. Știm că la 1863 acea moară din Galați funcționa, dar nu cunoaștem și alte amănunte relative la producția morii, la locul de desfacere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cum este a noastră) a principalelor opinii divergente în definirea chestiunii orientale nu se cuvine să omită pe cea care neagă însăși existența ei. I. G. Pitzipios afirma că ființa mai curând o “pseudo-problemă a Orientului” și că “reorganizarea Principatelor dunărene” era o “chestiune specială a Imperiului Otoman” cu “funeste consecințe pentru lumea întreagă”. De altfel; legitimiștii inveterați și obtuzi, otomanii fanatici, din pricini ușor de bănuit, se străduiau să atribuie destinului posesiunilor sultanului atributele funcțiilor strict interne ale Porții, chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lungul drum”, din 1703, la Adrianopol, pornit numai după deschiderea „drumului pungilor”. Iată de ce subscriem în întregime la concluziile lui Ștefan Ionescu și Panait I. Panait: domnitorul n-avea la granițe trupe aliate, ci, dimpotrivă, era înconjurat pe tot flancul dunărean de puternice concentrări inamice, adică otomane; cel mai inofensiv gest de trădare ar fi însemnat atragerea oștilor otomane și tătare; i s-a poruncit să meargă spre Tighina; a pornit pentru a ajunge la conacul său de la Gherghița și, în schimbul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru bogățiile lor naturale și de compasiune pentru starea grea în care se află ele, manifestând o deosebită grijă pentru viitorul lor, pe care-l vede fericit numai dacă ele vor fi atașate din punct de vedere economic Austriei. Țările dunărene, spune Stein, „sunt foarte bogate în forțe naturale și foarte sărace în elemente care ar trebui să utilizeze aceste forțe naturale... Ele sunt țări agricole; nu pentru că s-ar îndeletnici mai bine cu agricultura decât cu orice artă a industriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Poloniei între Europa centrală și nordul Asiei. Ungaria cade apoi sub loviturile Turciei și pierde capacitatea de a se ridica prin ea însăși; b) atacul turcilor asupra Vienei, după care Austria ia asupra ei misiunea eliberării acestor regiuni, căci țările dunărene sunt incapabile să se elibereze prin propriile lor forțe. Începând cu acea epocă, Austria anexează acele regiuni care până atunci fuseseră anexate la Turcia. De la bătălia dinaintea Vienei, în centrul istoriei Europei de răsărit stă Imperiul Habsburgic; c) a treia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care până atunci fuseseră anexate la Turcia. De la bătălia dinaintea Vienei, în centrul istoriei Europei de răsărit stă Imperiul Habsburgic; c) a treia perioadă începe de acolo de unde se separă Austria ca un ținut câștigat de „civilizație” de restul țărilor dunărene. Pacea de la Carlovitz și apoi cea de la Passarovitz au divizat țările dunărene în două mari părți: austriece și turcești. Urmând firul logicii lui L. von Stein, ajungem la a patra perioadă, în care, firește, ar trebui să se desăvârșească misiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
centrul istoriei Europei de răsărit stă Imperiul Habsburgic; c) a treia perioadă începe de acolo de unde se separă Austria ca un ținut câștigat de „civilizație” de restul țărilor dunărene. Pacea de la Carlovitz și apoi cea de la Passarovitz au divizat țările dunărene în două mari părți: austriece și turcești. Urmând firul logicii lui L. von Stein, ajungem la a patra perioadă, în care, firește, ar trebui să se desăvârșească misiunea civilizatoare a Austriei asupra regiunilor neaustriece. Aceste din urmă regiuni, îndeosebi Principatele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]