550 matches
-
mișcarea asta e importantă pentru strategia lor, iar mâine, când o voi întâlni pe De Haven, o să încerc să scot de la ea mai multe detalii. Mal evaluă toate informațiile, gândindu-se că așteptările lui despre conducerea sindicatului se adevereau: erau duplicitari, vorbeau mult, se complăceau în rolurile lor de eroi și așteptau ca evenimentele exterioare să le dirijeze acțiunile. Pe cine-ai mai întâlnit acolo, în afară de Kostenz și De Haven? — Pe Loftis, Minear și Ziffkin, dar foarte pe fugă. — Ce impresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se agită gândindu-se la mamă, la copil, la soț. David, așa sigur de sine, prieten al lui Dumnezeu, plin de entuziasm, mândru de loialitatea sa, a devenit un om care nu știe deloc ce să facă. Dar David este duplicitar și inteligent, decide să fie chemat Urie din război, îl îmbrățișează și îi spune: „Cum îți merge?” și îi face multe complimente. Vedem cum David se umilește și dintr-un om autentic și loial, începe să joace teatru. Îl trimite
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Vă reproșați ceva din "acea" perioadă, domnule Cezar Ivănescu? Numai dacă acceptăm, grosso modo, să definim generația mea drept "generația Labiș", care generație, în concepția mea vă înglobează și pe voi, optzeciștii, atunci sunt de acord, da, mulți au fost duplicitari și în capul listei e chiar Labiș, a cărui voce a avut un ambitus impresionant, de la notele cele mai joase, până la cele mai înalte, colegii din imediata apropiere a lui Labiș s-au exersat mai ales în notele joase, de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai înalte, colegii din imediata apropiere a lui Labiș s-au exersat mai ales în notele joase, de la Al. Andrițoiu și Gheorghe Tomozei, până la Ion Gheorghe și Titus Popovici, următorii, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Marin Sorescu au rămas duplicitari mai ales la debut și apoi au atacat și notele cele mai înalte, restul, Leonid Dimov, Mihai Ursachi, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu, Cristian Simionescu... au scris opere unitare, fără să facă nici un compromis. Pornirile duplicitare nu sunt specifice scriitorului român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mălăncioiu, Marin Sorescu au rămas duplicitari mai ales la debut și apoi au atacat și notele cele mai înalte, restul, Leonid Dimov, Mihai Ursachi, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu, Cristian Simionescu... au scris opere unitare, fără să facă nici un compromis. Pornirile duplicitare nu sunt specifice scriitorului român. Dacă e să-mi reproșez ceva din "acea" perioadă, îmi reproșez numai faptul că mi-am riscat viața pentru niște idioți care nu prețuiau nimic, și astfel, mi-am primejduit familia și i-am nefericit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
s-ar fi interpretat imediat ca un gest de protest al unui român, cine știe ce scandal s-ar fi produs și în ce situație i-aș fi pus pe „ai mei”. Mai păcătoasă decât jerba lui Maurer la mormântul lui Mannărgheim... Duplicitar până și în frică, ideea de a ieși din sală rezistă într-o întrebare comică: și dacă aș fi explicat că m-a apucat burta? Din nou îmi apăru în minte: „Bebi, iar?”. Cât luă Husak puterea la Praga - după cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
datele de până acum și să încercăm o concluzie plauzibilă, chiar dacă nu certă din punct de vedere istoric. De obicei, reprezentarea noastră despre acest personaj pleacă de la amestecarea indiscretă a tuturor informațiilor evanghelice. Portretul convențional arată cam așa: un tip duplicitar (ori slab de înger), unealtă a diavolului, infiltrat în rândul apostolilor, arghirofil, care pentru un pumnișor de bani Îl vinde pe Isus și care, culmea grozăviei, își ia singur viața, spânzurându-se de creanga unui copac. În realitate, am văzut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
am găsit întotdeauna cauza în cei din jur. Cei cu care m-am certat și pe care, în drumul meu spre slavă, am vrut să-i înlătur. Curajul ce l-am arătat fiind doar disperarea fricii, am căutat mereu calea duplicitară. Posibilitatea de a lovi pe la spate mințind, justificîndu-mi actele cele mai paradoxale. Cărțile mele au fost bîte. Am vrut să fiu stăpîn și iată că voința deșartă mă îngenunchiază. Durerea crește și vocea Judecătorului pare că nu mai spune cuvinte
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Vroiam să-ți prind blana s-o îmbrățișez. Să te sărut pe bot, liberă să iubesc, Dar ai ranjit la mine cu colții de prădătoare Cum puteam ști eu, o copilă, Că tu, felina, Plecai la vânătoare? Iar tu, leoaica duplicitară... Ai vrut să mă muști de jugulară! Prin colți m-ai înveninat, Fără urme m-ai zgâriat Cu 5 linii verticale...în piept. Dar nu-ți pasă că mă doare Fiecare rupere de coarde. N-ai avut milă de mine
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93423]
-
ne lasă a crede. Să amintesc, într-o paranteză, un episod din lumea modernă. După ce observă că Montaigne însuși a fost reținut de afirmația lui Cicero, Pascal o rescrie pentru sine (Cugetări, VI, 363). Probabil o consideră elocventă pentru maniera duplicitară în care gândesc oamenii, mai ales filozofii. Acest lucru îl îndreptățește să spună, într-o altă însemnare, că omul este un étrange monstre, un amestec între fiară și înger (VI, 406). Nu te poți aștepta atunci la gesturi prea limpezi
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
unde mergem, în afară de fete, să fie și lăutari. îmi este dor de căteva melodii: „Deschide gropare mormăntul”, „în fumul de țigară” și căte alte melodii cu care am pansat mereu rănile sufletului meu atăt de încercat de-o lume invidioasă, duplicitară, capabilă de orice josnicie pentru a nu fi altul mai fericit decăt ea. Evelin: Domnul Darwin, vă cred, asta-i firea omenească, dar toate la un loc nu se compară cu miliardele de ani de sclavie pe care i-am
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
nu justifică intențiile neduse până la capăt și nici nu argumentează abandonurile. Închizi ochii, urletul se face țăndări în tâmplă, apoi liniște de pustiu, atâta liniște încât nici propria respirație nu te mai tulbură. Te temi? La dracu cu lașitatea asta duplicitară! Dumnezeul cailor poartă hamurile cu el, tu împarți iluzii în oglindă și când îți razi barba cu dosul briceagului. Depresia trăgea cortina, când Petru, la 15 ani, a pășit în arenă. Inutilă lupta de unul singur, inconsistentă lașitatea în doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
umpleau amfiteatrul? - veneau, În ultima vreme, să-i audieze cursurile și studenți de la alte facultăți; pierdere de vreme. Sub aparențe onorabile, dospeau fermenții unor vremuri eliberatoare: lumea se pregătea să trăiască potrivit esenței sale, doritoare de plăcere și Îndestulare, agresivă, duplicitară, se vedea limpede că spre așa ceva se Îndrepta, doar dacă butonai telecomanda televizorului ceva mai puțin de un ceas și te lămureai - emisiunile de știri Întăreau părerea. Poate că era adus la vedere mai mult răul, În vreme ce pe lume existau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
inabordabilă, aflată înafara jocului gratuit de-a plusul și minusul, și care păstrează potențialitatea, rezervele pozitive, afirmatoare ce ar putea oricând învinge ambiguitatea condiției ontologice umane. Atunci ființarea va fi un poem absolut. Nu va mai exista nici ambiguitatea vieții duplicitară cu moartea, cu nimicul, nici ambiguitatea cuvintelor care repetă modelul aceleiași ambiguități, și nici metaforizarea cuvintelor în vederea unei a treia ambiguități, cea dintre idealitatea himerică a imaginarului uman și o realitate bolnavă de destrămare. Dintre arte, poezia folosește prin excelență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ierarhizare valorică deși nu poate fi exclusă nici această ipoteză. Umoristul -unul în toată putera cuvântului atacă teme de toate felurile, atent la datul social ca și la fațetele multiple ale individualităților: politica la români, umorul, amorul, ,,parașuta”, bulibașa, mirii duplicitari, muza, falsa reputație, impostura culturală, plagiatul epigramatic, iubirea adulterină, vinul, literatura, moartea, averea, beția, peștișorul de aur, cioclul, prețurile, hoția, ipocrizia, lenea națională și multe altele. Se poate vorbi de motive umoristice recurente, identificabile și la alții, cu mențiunea că
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
de principalul șablon de moralitate și echilibru emoțional: viața de familie. Am avut deja ocazia să-l vedem pe doctorul Margoulies la el acasă. Poate că nu era tocmai drăguț. De fapt, nu era deloc drăguț - egoist, dominator, agresiv și duplicitar. Dar conștiincios, da - de o conștiinciozitate orbitoare și dureroasă, așa cum, fără îndoială, putea mărturisi și Naomi. În definitiv, cine altcineva decât Alan ar fi putut să-i citească pasaje din Leach și Jolly în timp ce ea dădea la boboci, la prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
va uita promisiunea și de data aceasta. Alan se mai gândi o vreme la fiica sa. De fapt, exact atâta vreme câtă îi fusese necesară să găsească și să pornească mașina. Se folosise de această imagine așa cum fac cei mai mulți oameni duplicitari și mânați de impulsuri: pentru a produce un sentiment de vinovăție în locul celui de remușcare. Ieșind cu mașina de pe strada pe care locuia, în drumul său spre High Road, Alan simți că vizita la domiciliu pe care o face nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
flăcării creației, căreia cine știe ce lipsă a minții mele nu îi poate găsi formula și exprimarea, cum să fac să mi-o explic, cu atât mai mult cu cât atât ea, cât și mintea mea slabă tind să imite exact natura duplicitară a universului, emițând judecăți contradictorii și în egală măsură adevărate sau false, pe cât de opuse unele altora... Cum să-mi reprezint exact admirabila nefericire căreia i-am fost hărăzit? Și cum să-mi explic faptul că nu se poate împlini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
dez orientată, când mă strigau cu toții Bazil și Îmi cereau să fiu ceea ce nu puteam fi. În loc să fac ceea ce ai Încercat tu să faci, am ținut mai degrabă să mă pun la adăpost În rândurile lor, am Învățat să fiu duplicitar, adică să am doar o jumătate de viață a mea, În singurătate. Îți mărturisesc că eu sunt creierul acestei mise en scène care ți-a tulburat ultimele zile. I-am manipulat și pe Rogoz, și pe Cristian, și pe Căreală
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
îi va colecta apele vijelioase, prăduind și schimbând speranțele, ruinând în anii ce urmează coordonatele unui trai normal. Nu-l interesa câștigul, vroia numai să se simtă bine, însă să nu supere pe cei din jur, așa că va continua viața duplicitară și ascunsă. Nu a vrut să analizeze niciodată acele trăiri prea mult, însă știa că în viață de multe ori se ivesc întâmplări compensatorii care o fac într-adevăr tristă dar și mai frumoasă. El considera aceste acte tranzitorii în
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
lua somnul imediat ce intram în casă. Aș putea dezvolta acum, când scriu, șiruri de pagini cu visele mele. Multe în acea vreme, fremătătoare, cu deslușiri înălțătoare. Nu credeam însă în subconștientul meu, chiar beat fiind. Nu am avut niciodată relații duplicitare cu ego, nu mi-a transmis niciodată ceva atât de minunat, care să mă facă să rămân îngândurat pe buza sufletului meu. Am ocolit metafizica, înfricoșat de nonșalanța cu care aș fi putut hălădui printre adevăruri ultime, pe pajiștile cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acea întâlnire din troleibuz și mersul în jos, pe Bulevard, nu mai știusem nimic despre el. Nici nu m-a interesat. Știam că erau printre noi colegi recrutați de Servicii. Nu-mi păsa de ei. Mă simțeam liber, nu gândeam duplicitar ca să mă ascund sau să mă tem de ceva. Când o încasam pentru prostiile mele știam să mă apăr. Îi disprețuiam pe cei despre care se vorbea că sunt de-ai Serviciilor. Nu pentru ceea ce făceau, chiar credeam că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să mă întorc. Veneam din goluri și mă îndreptam spre goluri. Trombă devenise, în tot cinismul lui, un astfel de despărțitor al cețurilor. Ceea ce intuiam el îmi adeverea. Cenzura nu era doar un instrument al puterii, ci constituia mizera condiție duplicitară a textului care încerca să ordoneze vieți, destine, istorii. Frica mea căpătase dimensiuni precise. El m-a învățat, cum nu reușiseră alții, să trăiesc duplicitar, ca într-un joc, fără a ști încotro mai era adevărul, încotro era minciuna. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
el îmi adeverea. Cenzura nu era doar un instrument al puterii, ci constituia mizera condiție duplicitară a textului care încerca să ordoneze vieți, destine, istorii. Frica mea căpătase dimensiuni precise. El m-a învățat, cum nu reușiseră alții, să trăiesc duplicitar, ca într-un joc, fără a ști încotro mai era adevărul, încotro era minciuna. Am lăsat toate să se amestece și să mă azvârle, ca pe un fir de paing, în toate părțile. Așa am ajuns, pentru câțiva ani, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dispozițiunile superiorilor săi, de multe ori pline de ridicol sau de neînțeles. Oricum, cu mesaj abscons unui cititor de după patru-cinci decenii, dacă nu și mai mult, de la consumarea faptelor. Un univers, acela al cenzurii, la urma urmei, grețos. Al inșilor duplicitari, siliți să slujească unui regim pe care-l vedeau găunos și totuși trebuiau să-l apere, cultivând minciuna. O duplicitate nu numai a lor, desigur, dar cultivată de ei, șlefuită de ei și transmisă, prin fel și fel de vițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]