982 matches
-
Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției pare să caracterizeze toate scrierile lui U. Mai întâi e vorba de o disoluție a genurilor: indiferent de (sub)titlurile anunțate, autorul se complace în a topi convențiile
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
școala generală, începută la București (1953) și terminată la Cluj (1960), urmează aici Liceul „Mihai Eminescu” (1960-1964) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității „Babeș-Bolyai” (absolvită în 1969). Face parte din redacțiile revistelor „Amfiteatru” (1965-1967) și „Echinox” (1969-1971). Redactor la Studioul de Radio Cluj din 1970, se vede obligat, în 1985, să încerce alte locuri de muncă (administrator de cinematograf, instructor la Casa Municipală de Cultură) până în decembrie 1989, când studioul teritorial de radio își reia activitatea
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
generațiilor de studenți. Dintre aceștia: Jeana Gheorghiu, Zoe Elena Ceaușescu, Șerban Cionoff, Pavel Popescu, Doina Uricariu, Dan Nicuță, Dan Mihai Nasta, Eugen Mihăescu și mulți alții. U. este o publicație înființată în urma exploziei presei după 1968, când au mai apărut „Echinox” la Cluj, „Alma Mater” la Iași ș.a., ca periodice de ideologie și cultură ale organizațiilor și cenaclurilor studențești, toate inducând la început impresia de deschidere culturală. Și U. a funcționat ca un cadru de manifestare a creației studențești, făcând în același
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
port această ființă (1972), alcătuită de Nicolae Prelipceanu. Prima plachetă personală, Patinoar (1979), este urmată de altele, între care Un domeniu al meu (1982) și Sonete din Nord (1990). Mai colaborează la „România literară”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox” ș.a. Poeziile lui U. definesc un cadru imaginar, caracterizat printr-o concepție clară a articulării, un rol semnificativ în structura de ansamblu avându-l recurența metaforelor și a simbolurilor. Întreg parcursul liricii sale este jalonat de predilecția pentru contraste vizuale
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
este scurt timp profesor de liceu la Timișoara, apoi asistent la Institutul Pedagogic din Baia Mare (1971-1986) și din nou profesor de liceu în același oraș (1986-1989); în 1990 devine cadru didactic la Universitatea din Cluj-Napoca. Se formează în atmosfera revistei „Echinox”, una din pepinierele eficiente de prozatori optzeciști, și debutează aici în 1980. Editorial se numără printre debutanții „la grămadă”, conform recomandărilor ideologice, în volumul colectiv Debut 86, publicat de Cartea Românească. Îi reușește însă performanța rară de a redebuta, prin
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
1996-1998), apoi cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, unde predă literatura comparată. Debutează la „Tribuna” în 1990, iar editorial cu eseul Optzecismul și promisiunile postmodernismului în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Steaua”, „Vatra”, „Observator cultural”, „Echinox”, „Orizont”, „Poesis” ș.a. A făcut parte dintre autorii Dicționarului analitic de opere literare (I-IV, 1998-2003). U. e interesată cu precădere de fenomenul optzecist, pe care urmărește să-l supună unei contemplări de „a doua zi”. Cu toate acestea, evită
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
revista „Euphorion”, iar din 2003 secretar al Asociației Scriitorilor din Sibiu. Debutează cu versuri în 1978 la „Luceafărul”, iar editorial cu volumul Exil în orașul imperial, apărut în 1992. Mai e prezent în „Vatra”, „Calende”, „Dacia literară”, „Discobolul”, „Astra”, „Tomis”, „Echinox”, „Steaua”, „Observator cultural”, „Transilvania” ș.a. A semnat și cu numele real sau cu pseudonimele Peter Quince și Cydonius. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1998), Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (2002, 2003) ș. a. Congener prin formație cu optzeciștii, iar
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
revista „Știința” din Chișinău, și editorial în 1997 cu placheta Nemuritor în păpușoi (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). Este prezent cu eseuri, proză, poezie, interviuri, critică literară și traduceri în „Contrafort”, „Vatra”, „România literară”, „Viața românească”, „Interval” (Brașov), „Familia”, „Apostrof”, „Echinox”, „Timpul”, „Argeș”, „Tomis”, „Fracturi”, „Arca” (Arad), „Bucovina literară” (Suceava) ș.a. A tradus, în presă, din Vladimir Vâsoțki, Bulat Okudjava, Daniil Harms, Marina Vlady, Victor Erofeev, Vladimir Sorokin ș.a. Minimalismul, biografismul și textualismul primelor volume îl apropie pe V. de poeții
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Studii și cercetări lingvistice” în 1970, iar editorial în volumul colectiv De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, apărut în 1982. Publică studii și articole în „Echinox”, „Tribuna”, „Familia”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Apostrof” ș.a. A făcut parte din colectivele care au alcătuit Dicționarul limbii române (1975, 1990), Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). A tradus din literaturile
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
muzeograf (1980-1989), iar din 1990 ca director la Muzeul Literaturii Române și redactor la revista „Dacia literară”. Debutează cu versuri în 1973 la „Convorbiri literare”, iar editorial în 1981 cu placheta Mona-Monada (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Dialog”, „Echinox”, „Euphorion”, „Opinia studențească”, „Steaua” „Unu” (Oradea), „Viața românească” ș.a., uneori cu pseudonimele L.V. Delapogor, Luca Vasile, Lucian Bârlădeanu, Junimist. Chiar de la debutul cu versurile adunate în Mona-Monada, V. își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul pentru sens
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
și al lui Eugen Uricaru, muncitori. Urmează școala generală la Bacău (1953-1960), Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc (1960-1964) și Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1966-1971). În studenție se află între inițiatorii cenaclului Echinox, iar în 1968, la apariția revistei cu același nume, U. este redactor-șef doar al primului număr, fiind înlocuit la cererea autorităților, din cauza sumarului în care figurau texte de Emil Cioran, Martin Heidegger și Mircea Eliade; va deveni redactor-șef
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
natal și face studii postliceale în cadrul Academiei de Științe Economice din București (1971-1974), urmând apoi Facultatea de Filologie, secția germană-română, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1982); mai târziu va studia la Universitatea din Freiburg (1992-1995). Frecventeză gruparea literară de la revista „Echinox” (al cărei redactor a fost în timpul facultății) și ulterior predă la mai multe școli și licee din Sighișoara (1982-1991). Debutează în 1978 la „Echinox”, cu recenzii și cronici semnate Andrei Sofalvi, iar editorial în Caietul debutanților 1980-1981 (1983). Mai colaborează
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Cluj-Napoca (1978-1982); mai târziu va studia la Universitatea din Freiburg (1992-1995). Frecventeză gruparea literară de la revista „Echinox” (al cărei redactor a fost în timpul facultății) și ulterior predă la mai multe școli și licee din Sighișoara (1982-1991). Debutează în 1978 la „Echinox”, cu recenzii și cronici semnate Andrei Sofalvi, iar editorial în Caietul debutanților 1980-1981 (1983). Mai colaborează la „Vatra”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Steaua”, „Apostrof”, „Unu” ș.a. Din 1991 se stabilește în Germania, unde e
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
în 1923 la revista „Cosinzeana” din Cluj cu poezia Liniștea, iar editorial în 1939 cu placheta Cruci de lemn. Este prezent în „Scânteia” (Gherla), „Someșul”, „Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Viața ilustrată”, „Țara noastră”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Patria”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Korunk”, „Neue Literatur” ș.a., semnând uneori cu pseudonimul I. V. Cătană. Din 1936 a fost membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. A tradus din scrierile unor autori maghiari, iar unele versuri i-au fost tălmăcite în limbile maghiară
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
științe. Specializat în toxicologie, va lucra la Spitalul Clinic Județean și la Clinica de Boli Profesionale din Cluj. Debutează în literatură în 1971 la „Făclia” și continuă să publice proză și versuri în „Steaua”, „Tribuna”, „Albina”, „Korunk”, „Munca”, „Transilvania” „Utunk”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Apostrof” ș.a. Vreme îndelungată, începând din 1978, a condus cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
română-italiană (1967-1972). Devine redactor la secția de beletristică și reportaj a revistei „Tribuna”, unde funcționează până în 1999 și unde debutase în 1971 cu un fragment din Clodi Primus, romanul ce va constitui, în 1974, debutul său editorial. Mai colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Korunk”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Transilvania”, „România literară”, „Teatrul”, „Contemporanul”, „Apostrof” ș.a., precum și la publicații din Ungaria („Magyar hirlap”), Israel („Minimum”), Grecia, Iugoslavia. În 1990 scoate „Revista pentru arte și meserii” și înființează, împreună cu alții, Editura RFT (Recomfinas - Fapta Transilvăneană
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
lucrat ca miner, redactor-șef la C.D. Radio Napoca și la ziarul „Monitorul de Cluj” sau ca expert parlamentar. Debutează în 1990 la „Tribuna”, iar editorial în 1993, cu volumul E toamnă printre femei și în lume. Mai colaborează la „Echinox”, unde, ca student, este redactor, „Steaua”, „România literară” ș.a. Versurile din E toamnă printre femei și în lume marchează debutul unui autor egal cu sine, a cărui poezie va urma un traseu ce nu procură surprize. Printre caracteristicile remarcate de
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în februarie 1973, la „Amfiteatru”, iar editorial în 1981, cu volumul Ieșirea din apă. Colaborează cu versuri și articole la „România literară”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Între 1990 și 1993 a beneficiat de burse de creație în Franța. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1993), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995), Premiul Asociației Scriitorilor din București (2001), Premiul ASPRO (2002) ș. a. Prin
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
The Development of a New Hermeneutic, Peter Lang, New York, 1989. 146. P. Ricœur, Eseuri de hermeneutică, traducere de V. Tonoiu, Humanitas, București, 1995. Vezi și Le conflit des interpretations, Seuil, Paris, 1969 (trad. rom.: Conflictul interpretărilor, traducere de H. Lazăr, Echinox, Cluj-Napoca), și À l’école de la phénoménologie (1986). 147. National Commission on Excellence in Education (NCEE), A Nation at Risk: The Imperative for Educational Reform, Washington, D.C., 1983; M. Adler, The Paideia Proposal, Macmillan, New York, 1982. 148. W. Pinar, „Sanity
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Academiei Române ori ale altor asociații profesionale similare. Însă autonomia editorială era foarte relativă, iar cenzura funcționa cel puțin la fel de eficient, dacă nu și mai și, ca și în cazul publicațiilor de partid, stat, sindicat, UTC ori UASCR. și totuși, prin Echinoxul clujean, prin Alma Mater/Dialog și Opinia studențească de la Iași, chiar și prin „centralele” Viața studențească și Amfiteatru - acolo a publicat Ana Blandiana celebrul poem cu „poporul vegetal” ce-a condus la interzicerea temporară a semnăturii poetei și la demiterea redactorului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dactilograf (1979-1990) la Cluj-Napoca, între timp trecând și printr-un lanț de slujbe mărunte sau efemere: magaziner, proiecționist la un cinematograf sătesc, remizier la o echipă de fotbal, muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, impiegat de mișcare. Este membru al grupării Echinox. În 1990 intră în redacția revistei „Steaua”, dar la sfârșitul anului trece la „Vatra”. Paralel, în 2000-2001 este și redactor la publicația de artă modernă „Balkon”. În 1996 a beneficiat de o bursă la Basel, în Elveția. Debutează cu versuri
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
la publicația de artă modernă „Balkon”. În 1996 a beneficiat de o bursă la Basel, în Elveția. Debutează cu versuri ca licean, în placheta colectivă La poarta izvoarelor (1969), dar adevăratul debut îl reprezintă un fragment de proză tipărit în „Echinox” (1973). Prima carte personală, culegerea de proză scurtă Aripa grifonului, îi apare în 1980, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Chasseur de corbeaux (1986), eseu introductiv la o traducere a Poveștii poveștilor de Ion Creangă, realizată de Mariana Goujon și Jean-Paul Goujon, iar în românește cu volumul Naveta esențială (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor, refuzat de autor). Colaborează la „Opinia studențească”, „Echinox”, „Dialog”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Bulletin des amis de Pierre Louÿs”, „Viața românească”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Orizont”, „Timpul” (Iași), „România literară” ș.a. Alături de Emil Brumaru, Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Al. Zub și de
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
și director la Centrul Creației Populare, după această dată revenind ca director la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural din Cluj-Napoca. Debutează în revista „Tribuna” (1966) cu o traducere din Georg Trakl, iar prima cronică literară îi apare în „Echinox” (1968). Cartea Modalități lirice contemporane, publicată în 1973 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj, marchează debutul editorial. Colaborează la „Echinox”, „Steaua” (în care deține mult timp cronica literară), „Tribuna”, „Transilvania”, „Vatra”, „Ateneu”, „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Debutează în revista „Tribuna” (1966) cu o traducere din Georg Trakl, iar prima cronică literară îi apare în „Echinox” (1968). Cartea Modalități lirice contemporane, publicată în 1973 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj, marchează debutul editorial. Colaborează la „Echinox”, „Steaua” (în care deține mult timp cronica literară), „Tribuna”, „Transilvania”, „Vatra”, „Ateneu”, „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Apostrof” ș.a. Semnează mai multe articole în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și este coordonator al colecției „Biblioteca școlii” a Editurii
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]