980 matches
-
1970 e bibliograf la Biblioteca Academiei, iar din 1971 până în 1981 redactor la Editura Univers. Din cauza unei boli grave, se retrage din activitate. Debutează în 1967, la „Viața românească”. E prezent și în „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Echinox” ș.a. Poezia lui S. se înscrie în descendența liricii lui Lucian Blaga și a celei a lui Ion Vinea - căruia i-a dedicat în 1971 și o micromonografie -, zvâcnirile de originalitate nefiind întru totul înăbușite de această înrâurire. Două ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
muzeograf (1980-1989), iar din 1990 ca director la Muzeul Literaturii Române și redactor la revista „Dacia literară”. Debutează cu versuri în 1973 la „Convorbiri literare”, iar editorial în 1981 cu placheta Mona-Monada (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Dialog”, „Echinox”, „Euphorion”, „Opinia studențească”, „Steaua” „Unu” (Oradea), „Viața românească” ș.a., uneori cu pseudonimele L.V. Delapogor, Luca Vasile, Lucian Bârlădeanu, Junimist. Chiar de la debutul cu versurile adunate în Mona-Monada, V. își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul pentru sens
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
critica literară, cu strategiile și rosturile ei. Alte rubrici: „Reviste”, „Măști și reflectoare”, „Cronica muzicală”, ținută de Arșavir Acterian, cea plastică de N. N. Tonitza, iar cea cinematografică de Radu Cioculescu. D.B. A.B.C., revistă social-politică și culturală editată de Asociația „Echinox” și apărută în 1990 la Cluj-Napoca, în două numere. Comitetul de direcție este alcătuit din Andrei Marga, Marian Papahagi și Eugen Uricaru, director fiind Eugen Uricaru, iar redactori-șefi - Nicolae Prelipceanu (București), Tudor Dumitru Savu (Cluj-Napoca). În această publicație declarat independentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Sofron Perța, tehnician forestier. Urmează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, absolvite în 1972. Va deveni student al Facultății de Filologie, secția română- spaniolă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în această perioadă fiind și redactor la „Napoca universitară” și „Echinox”. Este profesor de limba și literatura română în Valea Barnii, județul Alba (1978-1979), profesor și director la școli din comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș (1981-1988). Din 1990 este profesor-educator la o școală generală pentru copii cu deficiențe din Vișeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
iar cel dintâi volum personal, Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului, îi apare abia în 1997. După 1990 este redactor la „Glasul de Nord” și la „Jurnalul de Sighet”. Colaborează la ziarele „Graiul Maramureșului” și la revistele „Tribuna”, „Astra”, „Echinox”, „Urzica”, „Luceafărul” (unde susține o rubrică permanentă), „Steaua”, „Familia” (are, de asemenea, o rubrică permanentă), „Poesis” ș.a. Obține Premiul „I.L. Caragiale” al revistei „Urzica” (1989) și Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (1996). Considerat „unul dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
prezent cu studii, cronici literare și eseuri în „Almanahul literar”, „Tribuna” (e redactor-șef adjunct în perioada 1970-1982), „Steaua” (membru în consiliul editorial), „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Astra”, „Transilvania”, „Familia”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Echinox”, „Revue roumaine”, „Utunk”, „Korunk”, „Apostrof”, „Transylvanian review” ș.a. Participă cu studii la volume colective și antologii: Literatura în actualitate (1971), Semnificațiile criticii literare contemporane (1976), Conceptul de istorie literară în cultura românească (1978), Marin Preda. Timpul n-a mai avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
F, 1999, 11-12; Dicț. esențial, 890-891; Irina Petraș, În „labirintul literaturii” nu se rătăcește nimeni, APF, 2001, 1; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, I, București, 2001, 188-192; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen, Pitești, 2002, 30-33; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 57-58. C. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
generațiilor de studenți. Dintre aceștia: Jeana Gheorghiu, Zoe Elena Ceaușescu, Șerban Cionoff, Pavel Popescu, Doina Uricariu, Dan Nicuță, Dan Mihai Nasta, Eugen Mihăescu și mulți alții. U. este o publicație înființată în urma exploziei presei după 1968, când au mai apărut „Echinox” la Cluj, „Alma Mater” la Iași ș.a., ca periodice de ideologie și cultură ale organizațiilor și cenaclurilor studențești, toate inducând la început impresia de deschidere culturală. Și U. a funcționat ca un cadru de manifestare a creației studențești, făcând în același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
1985 până în 1990, când revine la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Debutează în presă cu versuri, în revista „Tribuna” (1965), iar editorial în 1976, cu volumul de poeme Elegie pentru ultimul crâng. A colaborat cu versuri, proză și desene la „Echinox”, „Napoca universitară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Vatra”, „Poesis”, „Apostrof”, „Literatorul” ș.a. A participat cu pictură, acuarele, desene la numeroase expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate (Paris, Reno, Washington, Roma). B. a debutat cu un volum propriu ceva mai târziu decât colegii săi de generație din ambianța primului „Echinox”, poeții Dinu Flămând, Adrian Popescu, Ion Mircea, intrați în circuitul editorial la începutul anilor ’70 ai secolului trecut. Cea dintâi carte a sa, Elegie pentru ultimul crâng, este însă precedată de un ciclu selectat în antologia Eu port această ființă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
poet, prozator și eseist. Este fiul Antiței și al lui Gheorghe Ștef, muncitori. Urmează Liceul „Mihai Eminescu” din Oradea (1969-1973), apoi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-franceză (1975-1979). În perioada studenției a fost redactor la revista „Echinox”. Funcționează ca profesor la Liceul Industrial din Popești și la Școala Generală din Cuzap, județul Bihor (1979-1986), metodist la Centrul Județean al Creației Populare (1986-1990) și ca redactor la revista „Familia” (din 1990). Debutează în „Familia” (1974), cu poezie, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
ocazională a unui singur semn care aparține altui sistem lingvistic" susține Coșeriu/Coserio într-o Introducere în lingvistică destinată profesorilor din învățământul secundar dintr-o țară latino-americană, apărută la noi în traducere după mai bine de patru decenii (Cluj, Editura Echinox, 1995; vezi ediția din 1999, pag. 80). 80 Nicolae Ceaușescu, fragment reprodus în antologia versiunii românești a cărții Nicolae Ceaușescu avec ses textes essentiels (Seghers, Paris, 1971/ București, Editura Politică, 1971). 81 Document inedit, aflat în sertarul unui responsabil al
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
2004), nr. 6, pp. 117-119. „Constituția hermeneutică a tradiției”, Vineri, vol. 2 (noiembrie 1998), nr. 11, p. 9. „Topologia Centrului și avatarurile scriiturii” reia și modifică textul publicat cu titlul „Excentrare și eseul postmodern, sau despre (f)alimentul egolatriei filozofice”, Echinox, vol. 21 (2000), nr. 1-3, pp. 20-21. „Predania uitată”, Renașterea, vol. 12 (2001), nr. 7-8, p. 6. „Puterea credinței și arta speranței. Vocația teologiei politice în mileniul trei”, Dilema, nr. 449 (7-13 octombrie 2001), p. 13; Dilema, nr. 450 (14-20
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al lui Alexandru Cistelecan, țăran. C. urmează școala generală (1958-1966) în satul natal, apoi Liceul „Ady-Șincai” din Cluj (1966-1970). După bacalaureat devine student al Facultății de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970-1974). Ca student, este redactor la „Echinox” (1973-1974) și, tot aici, cronicar literar. Profesor (1974-1975) la Cehu Silvaniei (județul Sălaj), instructor la Casa de Cultură din orașul Ștei (1975-1980) și din Oradea (1980-1987), susține cronica literară a revistei „Familia” și rubrica „Poșta redacției”. În 1987 se transferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
și Alba Iulia, iar din 2001 la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Ion Pillat și pillatismul (2000), la Universitatea din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
1992 și 1994). I s-au acordat numeroase premii, între care, în 2000, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Filialei din Târgu Mureș a Uniunii Scriitorilor. Prin subtilitatea și exactitatea cronicilor literare consacrate aproape exclusiv cărților de poezie, publicate în revistele „Echinox” și „Familia”, C. și-a construit o personalitate și un stil. În Poezie și livresc sunt selectate treizeci de foiletoane critice (de fapt, dense eseuri-portret, adevărate medalioane), alcătuind, sub titlul Barometrul livrescului, un decupaj tipologic privitor la poezia românească de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
traducere de Iolanda VASILIU, Chișinău: Editura Cartier, 2006 (Essais critiques, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Points"). * Intertextualul; * text-intertext; * text-operă BARTHES Roland [1973] (1994, 2006 b) Plăcerea textului, traducere de Marian PAPAHAGI, Chișinău: Editura Cartier (Plăcerea textului, același traducător, Cluj: Editura Echinox; Le plaisir du texte, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Points"). * text-intertext-Text Infinit. BOUILLAGUET Annick (1990) Marcel Proust. Le jeu intertextuel, Paris: Éditions du titre. * citatul; * plagiatul; * referința; * aluzia. BOUILLAGUET Annick (1996) L'écriture imitative. Pastiche, Parodie, Collage, Paris: Éditions Nathan
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
COMPAGNON Antoine [1998] (2007) Le Démon de la Théorie. Littérature et sens commun, Paris : Éditions du Seuil, Collection "Points", Série "Essais" (Lucrare tradusă și în limba română: Demonul teoriei. Literatură și bun-simț, traducere de Gabriel MARIAN și Andrei-Paul CORESCU, Cluj-Napoca: Editura Echinox, Colecția "Săgetătorul"). * iluzie referențială și intertextualitate. CUSSET Christophe (1999) La Muse dans la Bibliothèque. Reécriture et intertextualité dans la poésie alexandrine, Paris: CNRS Littérature. * rescriere/hipertextualitate; * homotaxă/hetero * taxă. De BIASI Pierre-Marc (2009) Gustave Flaubert: une manière spéciale de vivre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cauze motivează migrația în masă desfășurată în tot cursul acestui secol, astfel încât, în veacul următor, evreii ajung să fie considerați ca pământeni supuși raialei; cf. V. Neumann, Evreii în țările române în secolele al XVI-lea - al XIX-lea, în Echinox (Cluj), nr. 10-20, 1982; vezi și N. Iorga, „Documente istorice relative la Petru Șchiopul și Mihai Viteazul”, în Analele Academiei Române. Memoriile secției istorice, 1898, s. II., t. XX, pp. 1-4. Apud, Paul Petrescu, „Istorie și simbolistică în arta populară a
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-latină (1967-1972). Lucrează la Cluj ca instructor la Comitetul de Presă și Tipărituri (1972-1977), asistent la Catedra pentru studenți străini a Facultății de Filologie (1977-1983), redactor la „Tribuna” (1983-1996) și „Steaua” (2002-2003). Debutează în 1969, la „Echinox”, iar editorial în volumul colectiv de poezie Alpha ’80. Mai scrie la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Transilvania”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Poesis” ș.a. I se acordă numeroase distincții pentru activitatea de traducător: Premiul Uniunii Scriitorilor (1992, 2002), Premiul Salonului Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
The Development of a New Hermeneutic, Peter Lang, New York, 1989. 146. P. Ricœur, Eseuri de hermeneutică, traducere de V. Tonoiu, Humanitas, București, 1995. Vezi și Le conflit des interpretations, Seuil, Paris, 1969 (trad. rom.: Conflictul interpretărilor, traducere de H. Lazăr, Echinox, Cluj-Napoca), și À l’école de la phénoménologie (1986). 147. National Commission on Excellence in Education (NCEE), A Nation at Risk: The Imperative for Educational Reform, Washington, D.C., 1983; M. Adler, The Paideia Proposal, Macmillan, New York, 1982. 148. W. Pinar, „Sanity
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poetician cu fler analitic și imaginație speculativă, istoric literar rutinat, având o perspectivă „de sus” asupra vârstelor interioare ale literaturii române. Debutează în „Cercetări de lingvistică” (1966), cu studiul Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul. A colaborat la revistele „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Limbă și literatură”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Tomis” ș.a. În 1989 Uniunea Scriitorilor îi acordă Premiul „Mihai Eminescu” pentru întreaga activitate. A fost soția criticului literar Liviu Petrescu. În 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
marcă - printre mentorii optzeciștilor se numără și Florin Manolescu, Marian Papahagi, Ion Pop -, acest val de scriitori afirmă o nouă sensibilitate și o nouă paradigmă literară. Demonstrând un remarcabil gust pentru teoretizare (susținut în și de reviste cum ar fi „Echinox” din Cluj, „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, „Orizont” din Timișoara, „Amfiteatru”, „Caiete critice” - numărul 1-2 din 1986, inițiat și coordonat de Eugen Simion, este dedicat Postmodernismului -, „Convingeri comuniste” din București), pentru metadiscurs și poietică - manifeste atât în creațiile în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
din Roma. Și aici s-a dovedit dinamic, inventiv, de o energie inepuizabilă, având vocația ctitoriei și a pionieratului intelectual, precum și un veritabil talent organizatoric. P. este membru fondator (împreună cu Ion Pop și Ion Vartic) al cenaclului și al revistei „Echinox”(1968), deținând și funcția de redactor-șef (1973-1983), fondator și director al Editurii Echinox (1990), întemeietor și director al Centrului de Analiza Textului de la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, fondator și director al revistei „Studi italo-romeni”(1997), coordonator al colecției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
vocația ctitoriei și a pionieratului intelectual, precum și un veritabil talent organizatoric. P. este membru fondator (împreună cu Ion Pop și Ion Vartic) al cenaclului și al revistei „Echinox”(1968), deținând și funcția de redactor-șef (1973-1983), fondator și director al Editurii Echinox (1990), întemeietor și director al Centrului de Analiza Textului de la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, fondator și director al revistei „Studi italo-romeni”(1997), coordonator al colecției „Bibliotheca romanica” a Editurii Dacia (1990), inițiator și coordonator al Enciclopediei relațiilor culturale româno-italiene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]