913 matches
-
oferă elementele punerii în scenă a echilibrului parțial al pieței. Aici apare o diferență netă de viziune față de teoria echilibrului general a lui Walras. Vechile teorii ale cheltuielilor de producție, productivitatea capitalului, abstinența și utilitatea marginală sînt îmbinate în mod eclectic și opuse teoriei marxiste despre valoare și plusvaloare. Spre deosebire de școala austriacă, autorul britanic nu pornește de la ideea primatului consumului asupra producției, acordînd un rol important cheltuielilor de producție. Îmbină teoria utilității cu cea a cheltuielilor de producție. Atît utilitatea, cît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de cărți) și, desigur, mulți alți autori talentați care pot oricînd țîșni în fața consacraților. Printre numeroasele trăsături ce individualizeaza piața franceză de carte, dincolo de febrilitatea și tensiunile ce însoțesc decernările de premii, se află și o mare flexibilitate, o curiozitate eclectică și o deschidere spre necunoscut, ba chiar o foame de neprevăzut, prin urmare, debutanții sau cvasi-necunoscuții au o șansă reală să pătrundă în sferele olimpiene, chiar dacă nu au făcut obiectul unor campanii de promovare abil și scump orchestrate de marile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care, acceptabil sau nu, avea întotdeauna ceva captivant de spus, deși scepticismul în legătură cu posteritatea lui a fost frecvent și sever manifestat. Și-a protejat dreptul la orice libertate prin auto-poziționarea marginală față de curentul dominant, explicație suficientă pentru "stilul său provocator, eclectic, ludic, apocaliptic", cel care îl practică fiind, tocmai de aceea, inconturnabil, inclasabil, stilul său "seducător", recunoscut chiar și de unii din cei mai necruțători critici ai săi, asigurându-i impactul care îi aduce adeziunea unui public, adică a factorului care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sine poate fi recunoscut și chiar definit prin formulele stilistice pe care le-a consacrat. Jencks afirmă că printre cele mai reprezentative figuri retorice postmoderne se numără paradoxul, oximoronul, ambiguitatea, dubla codificare, "armonia dizarmonioasă", amplificarea, complexitatea și contradicția, ironia, citarea eclectică, anamnesis-ul, chiasmul, elipsa etc. În urma aplicării acestora, postmodernismul îi apare ca fiind "schizofrenic față de trecut: la fel de determinat să rețină și să păstreze aspecte ale trecutului, precum este să meargă înainte; încântat de regenerare, și totuși dorind să se elibereze de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1970-1980 ar fi fost astfel marcată de o dezvoltare și de o proliferare a teoriilor postmoderne în mai multe domenii, dintre care arhitectura cunoaște o evoluție aparte, iar lucrările lui Charles Jencks diseminează cu succes noile idei legate de stilul eclectic și populist al arhitecturii postmoderne. De asemenea, autori precum Daniel Bell, Fredric Jameson, Jean Baudrillard, Jean-François Lyotard adâncesc discuțiile referitoare la postmodernism și conturează un set de lucrări de referință pentru acest curent. Best și Kellner descoperă existența a două
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asemănările dintre ele. Astfel, postmodernismul, susține Eagleton, se referă la o formă a culturii contemporane sau la un stil cultural ce "reflectă ceva din această schimbare epocală, într-o artă lipsită de adâncime, descentrată, lipsită de fundament, autoreflexivă, ludică, derivată, eclectică, pluralistă, artă care relativizează granițele dintre cultura "înaltă" și cultura "pop", ca și între artă și experiența cotidiană"141. De partea cealaltă, postmodernitatea trimite la o perioadă istorică specifică, fiind în special un stil de gândire care își manifestă dezacordul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Best și Kellner subliniază și existența unei distincții între discursul postmodern "ludic" ("ludic postmodern discourse") și cel "de opoziție" ("oppositional postmodern discourse"). În timp ce postmodernismul de opoziție construiește noi forme de critică, de schimbare socială și discursivă, postmodernismul ludic este ironic, eclectic, pluralist, subiectiv, promovând un relativism excesiv ("anything goes"). În completarea celor două distincții propuse, se adaugă încă una, între postmodernul văzut ca un marker temporal, desemnând ceea ce urmează după modernism și postmodernul ca marker filosofic, ce accentuează ceea ce este împotriva
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard și postmodernismul 4.1. De ce Baudrillard? Parcurgând un drum interesant și extrem de controversat de la marxism și până la postmodernism și, în consecință, adoptând un nou stil de scriitură ce îmbină filosofia cu poezia, Jean Baudrillard pare a fi un gânditor eclectic, preocupat de o varietate de teme de la mass-media, politică și până la artă sau sociologie. În bună tradiție nietzscheană, autorul francez își recunoaște în propriul demers o violență interpretativă, care este susținută de către o gândire radicală sau chiar de una de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poziționarea marginală față de curentul intelectual dominant francez, atitudine ce i-a conferit suportul unei inegalabile libertăți de interpretare și de mișcare între domenii precum filosofia, economia, sociologia, literatura, mass-media etc. De aceea și stilul surprinzător pe care l-a profesat eclectic, provocator, ludic l-a făcut recunoscut pentru ceea ce se cheamă "efectul Baudrillard": scrierile sale ori au făcut mulți adepți, transformându-l într-un "guru" al contemporaneității, ori au dat naștere unor critici dure, care le-au anihilat orice pretenție de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o investiție pur financiară. TEMA II. TEORII EXPLICATIVE ALE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE SI PRODUCTIEI INTERNATIONALE. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței 2. Teoria avantajului de monopol sau oligopol 3. Teoria ciclului de viață al produsului 4. Teoria internalizării producției 5. Paradigma eclectică a producției internaționale 6. Sinteza factorilor determinanți ai Investitiilor străine directe. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței Totalitatea fluxurilor de ISD pe plan mondial sunt generate de corporațiile transnaționale, respectivele fluxuri reprezentînd elementul definitoriu al acestora. Implicarea economică internațională a firmelor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
prin abilitățile și competențele sale tehnologice și organizaționale, este cel al producției internaționale. În consecință, s-au structurat preocupări teoretice de abordare a implicării Întreprinderilor În activități generatoare de valoare adăugată situate În străinătate, deci a producției internaționale. Iar, paradigma eclectică a lui John H. Dunning ilustrează progresul teoriilor vizînd ISD și a celor axate pe analiza firmei transnaționale către un curent integrator de gîndire vizînd explicarea producției internaționale. Evoluția abordărilor teoretice În materie s-a produs pe mai multe planuri
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de alte abordări ale ISD. Astfel, firmele care decid să dezvolte facilități productive În străinătate se bazează, arată Vernon, pe deținerea unui avantaj de monopol, real sau imaginar, idee fundamentală În teoria avantajului de monopol elaborată de Hymer. 5. Teoria eclectică a investițiilor străine directe O abordare care caută să integreze ideile esențiale și elementele comune ale principalelor curente de gîndire În domeniul ISD și activitățile transnaționalelor, respectiv teoria avantajului de monopol și teoria internalizării, conferindu-le o dimensiune locațională o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
investițiilor străine directe O abordare care caută să integreze ideile esențiale și elementele comune ale principalelor curente de gîndire În domeniul ISD și activitățile transnaționalelor, respectiv teoria avantajului de monopol și teoria internalizării, conferindu-le o dimensiune locațională o paradigma eclectică elaborată la sfîrșitul anilor ‘70 de John Dunning. Conform lui, o teorie a activității firmelor transnaționale se află la intersecția dintre teoria macroeconomică a comerțului internațional și teoria microeconomică a firmei, fiind un exercițiu de alocare macroeconomică a resurselor și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
reprezintă un fenomen complex, care poate fi explicat În baza unor așa-numite avantaje: avantajele de proprietate, avantajele de internalizare, avantajele de localizare. Combinația acestor motivații și nivelul lor determină intensitatea și direcțiile fluxurilor de investiții străine directe. Conform teoriei eclectice, firma investește În străinătate În cazurile În care coincid următoarele trei premise: a) firma posedă avantaje de proprietate În țările respective; b) pentru firmă este mai convenabil să utilizeze aceste avantaje pe loc (avantaje de internalizare); c) firma posedă unele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
resurse economice creative, asigurarea cu forță de muncă și nivelul ei de pregătire, costurile internaționale de transport și de comunicație, stimulente și bariere investiționale sau comerciale, sistemul economic și politica economică, diferențele politice, sociale și culturale Între țări Astfel, paradigma eclectică aduce o contribuție considerabilă la explicația fluxurilor de investiții pe țări. Conform paradigmei eclectice a lui J. Dunning, pentru dezvoltarea investițiilor străine directe Într-o țară concretă este nevoie nu numai de dotările specifice ale firmelor transnaționale, ci și de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
internaționale de transport și de comunicație, stimulente și bariere investiționale sau comerciale, sistemul economic și politica economică, diferențele politice, sociale și culturale Între țări Astfel, paradigma eclectică aduce o contribuție considerabilă la explicația fluxurilor de investiții pe țări. Conform paradigmei eclectice a lui J. Dunning, pentru dezvoltarea investițiilor străine directe Într-o țară concretă este nevoie nu numai de dotările specifice ale firmelor transnaționale, ci și de condițiile specifice și favorabile ale acestei țări. Firma transnațională va lua decizia de a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sunt o condiție necesară și suficientă pentru existența firmelor transnaționale și a fluxurilor de ISD. Teoriile propuse În literatura de specialitate sunt argumentate de ipotezele puse la baza lor și nici o teorie nu o neagă pe alta, fiind complementare. Paradigma eclectică propusă de J. Dunning a devenit cea mai potrivită, În cadrul ei fiind posibilă explicarea motivațiilor investitorilor străini În cele mai numeroase cazuri de efectuare a investițiilor străine directe. O astfel de posibilitate este determinată de abordarea problemei fluxurilor de investiții
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
numeroase cazuri de efectuare a investițiilor străine directe. O astfel de posibilitate este determinată de abordarea problemei fluxurilor de investiții străine cu ajutorul unei combinații de avantaje, care țin atît de firmele transnaționale, cât și de țările receptoare de investiții. Paradigma eclectică presupune două părți participante la desfășurarea fluxurilor de ISD. Prima parte reprezintă firmele transnaționale, dotate cu unele avantaje specifice - de proprietate, de internalizare a producției - care urmăresc să-și realizeze aceste avantaje. A doua parte include țările receptoare de investiții
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de tranzacție? 11. Ce tipuri de externalități există cuprinse În costurile ce țin de alocarea resurselor peste hotare? 12. Descrieți ideile de bază ale teoriei ciclului de viață al produsului. 13. Care sunt premisele de investire În străinatate conform teoriei eclectice? 14. Ce situații pot contribui la luarea deciziei de dezinvestire de către firmele transnaționale? Teste-grilă: 1. Ideile de bază ale teoriei investițiilor de portofoliu sunt: a) capitalul se mișcă dinspre țările cu un nivel mai ridicat al veniturilor și costurilor marginale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
transnaționale de la export la investiții străine directe ; b) recurgerea la exportul producției ; c) recurgerea la licențiere, pentru a evita pierderea piețelor străine În favoarea concurenților ; d) beneficierea de costuri mai reduse ale factorilor de producție. 7. Avantajele de localizare potrivit teoriei eclectice sunt : a) dotarea țării de origine cu resurse naturale și resurse economice creative; b) dotarea țării gazdă cu resurse naturale și resurse economice creative; c) deținerea de către firme a unor active, considerate drept resurse, capabile să genereze fluxuri de venituri
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sale inițiale. Oricum ar sta lucrurile, proza lui Caragiale este, simultan, una dintre cele mai valoroase contribuții autohtone la estetica naturalistă și un veritabil exemplu de scriitură terifiantă. 2.2.3. Evadarea eșuată La Vulturi! de Gala Galaction În pofida stilului eclectic, în care se amestecă, după cum bine observă Tudor Vianu 79, neologisme și cuvinte din fondul principal lexical, proza lui Galaction rezistă satisfăcător probei timpului, putând fi recuperată din mai multe unghiuri fertile de lectură. Nu este exclus ca tocmai acest
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
invaziei, tensiunea narativă începe să se acumuleze treptat, pe măsură ce femeia și copiii încearcă să se îndepărteze de sursa pericolului și să-și atingă, astfel, scopul definitiv al cumplitei evaziuni. Vorbim, așadar, în cazul lui Galaction, despre aplicarea unei tehnici eminamente eclectice de construcție a terifiantului, care împrumută ceva (desigur, inconștient) atât din rețeta lui Le Fanu, cât și din cea a lui Poe. Deciziile pe care femeia trebuie să le ia nu-i lasă timp de reflecție; chiar și soluția comodă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
poroase oferă modalitățile în care un model este preluat, deconstruit, asimilat în arta plastică românească cu propriile sale ingerințe estetice conferind particularismul, specificul simbolismului românesc din care nu lipsesc reperele decadente. Ca și simbolismul european, simbolismul românesc este unul sincretic, eclectic, suferind influențe din partea curentelor europene similare, în special pe linia școlii franceze, germane și a prerafaelitismului și a ceea ce a însemnat ca relativă unitate stilistică Art Nouveau-ul cu variantele sale "naționalizate". Astfel că pot coabita în interiorul direcției simboliste, nuanțată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se găsesc în lucrările lui Ferdinand Hodler, care a plasat figuri stilizate, chiar dacă încă realiste, în spații abstracte. Gustav Klimt a încorporat portrete realiste, ușor stilizate în vârtejuri ornamentale aurite, astfel inserându-le simbolic în excelența sentimentelor nobile"31. Caracterul eclectic al simbolismului în artele plastice iese și mai bine în evidență în încercările de ordonare taxonomică. "Manifestului simbolist" în literatură al lui Jean Moreas, în 1886, și "Artei poetice" a lui Verlaine, din 1874, îi corespunde în pictură articolul publicat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tehnică. Expozițiile internaționale favorizează circulația ideilor, emulația și un fel de cosmopolitism artistic, acceptabil numai "pe seama originalității naționale". "Originalitatea națională" este recuperabilă ca tradiție bizantină, a cărei expresie cardinală o constituie pictura murală a mânăstirilor, însă criticul împărtășește o viziune eclectică asupra viitorului artelor decorative în România, care ar trebui să mixeze neobizantinismul cu prerafaelitismul și tehnicile decorativiste ale lui Gustave Moreau și Puvis de Chavanes, ambii considerați precursori ai simbolismului. "La această întrebare vom răspunde fără teamă cu o dezmințire
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]