KorAP: Find »[drukola/base=ecologist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...39 >

971 matches

Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589

în general de ecologiști (și de alții) ca fiind cauza problemelor mediului (1987: 219; vezi și The Ecologist 1993 pentru discuții aprofundate pe subiecte similare). Autorii ce au tratat tema "ecologiei globale" susțin și ei acest argument al teoriei politice ecologiste în favoarea descentralizării puterii. În același timp, ei îl abordează din perspectiva economiei politice: din punctul lor de vedere, nu este vorba doar de scara organizării politice, ci și de o reorganizare a formelor structurale ale instituțiilor politice, și mai ales

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
în care societățile umane transformă "natura" sunt integrate în viața politică. Argumentul lor pozitiv este că forma de economie politică cea mai potrivită, din punctul de vedere al ecologiștilor, este "proprietatea comună". Acest argument este dezvoltat de editorii revistei The Ecologist în cartea Whose Common Future ? Reclaiming the Commons (1993). Ideea esențială este că în spațiile comune se desfășoară activitățile cele mai sustenabile la ora actuală. Ele sunt puse în pericol din cauza dezvoltării, care are ca scop continuu delimitarea și îngrădirea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
transforma în mărfuri. Așadar, un rol important al ecologismului constă în împiedicarea acestei îngrădiri. Dar este și un proiect (re)constructiv crearea de bunuri comune acolo unde ele nu există. Regimurile bunurilor comune sunt greu de definit, după cum afirmă The Ecologist. De fapt, în carte se spune că este imposibil de dat o definiție precisă, întrucât varietatea bunurilor comune din întreaga lume nu lasă loc unei descrieri clare. În orice caz, primul punct din definiție este unul negativ. Proprietatea comună nu

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
recunoașterii dependenței fiecărui membru de ceilalți, și implicit existența unor obligații. Și, în sfârșit, proprietatea comună face mai greu de adoptat practicile bazate pe acumulare, uzufructul fiind mai probabil. Ideea bunurilor comune este evident foarte consecventă cu argumentele teoriei politice ecologiste în favoarea descentralizării puterii și a democrației "la firul ierbii". Ar trebui să fie clar că, din această perspectivă, termenul de "bunuri comune globale", utilizat în discuțiile ambientaliștilor din curentul principal pentru a face referire la probleme cum ar fi încălzirea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
și simplu lipsit de sens. Cu toate acestea, conceptele sunt complementare prin aceea că arată că este foarte probabil ca anumite comunități democratice la scară mică să producă practici sustenabile în limitele impuse de o planetă finită. Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării În literatura academică din anii '90 s-a pus deseori sub semnul întrebării atașamentul ecologiștilor față de descentralizare (ex. Goodin 1992; de Geus 1995). În plus, Doherty și de Geus (1995: 4) afirmă că în anii '90 partidele ecologiste

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
următoarea secțiune. Prima obiecție ar fi aceea că probabil micile comunități anarhice ar fi prea parohiale și prea preocupate de ele însele pentru a crea o atmosferă favorabilă cooperării între comunități. "Una dintre temerile majore ale observatorilor din exteriorul mișcărilor ecologiste este aceea că acest tablou de politică localizată miroase a parohialism îngust, care ar fi atât indezirabil, cât și neplăcut", scrie Dobson (1990: 101,124). O latură a acestui argument este că acest mod de viață ar fi batjocoritor și

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
pe norme orientate global nu sunt interesate numai de calitatea propriului lor mediu. Chiar și în acest scenariu, Goodin susține că tot va fi o nevoie semnificativă de mecanisme coordonatoare între comunități. Chiar dacă aceste comunități ar respecta cu strictețe normele ecologiste, tot ar avea nevoie să fie informate despre modul cum alte comunități tratează anumite probleme, ca să știe exact ce au de făcut în acel caz. Prin urmare, "tot ar fi nevoie de un mecanism central de coordonare, pentru a face

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
mari erori. Mai întâi, există o mare diferență între "coordonarea organizată a informației" și "puteri de sancționare", și deși Goodin este evident conștient de acest fapt, el trece prea ușor peste importanța pe care această diferență o are pentru concepțile ecologiste în privința localizării și a naturii autorității politice (Goodin 1992:167). Dacă statul este subiectul principal al discuției, atunci numai acolo unde vor exista puteri depline de sancționare vom putea vorbi cu adevărat despre ceva asemănător unui stat. În timp ce majoritatea ecologiștilor

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
să imagineze ceva mai mult decât instituții de coordonare a informației, atunci propunerile acestora au totuși avantajul că descentralizarea radicală face mai practicabilă administrarea ecologică la fața locului, folosind multe dintre argumentele expuse anterior de Dryzek. O politică globală din ce în ce mai ecologistă? O a treia obiecție împotriva argumentului ecologist, pe care am subliniat-o, este într-o oarecare măsură diferită. În loc să susțină că încercările ecologismului de a abandona suveranitatea și de a descentraliza puterea ar duce la o insuficientă capacitate de coordonare

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
de coordonare a informației, atunci propunerile acestora au totuși avantajul că descentralizarea radicală face mai practicabilă administrarea ecologică la fața locului, folosind multe dintre argumentele expuse anterior de Dryzek. O politică globală din ce în ce mai ecologistă? O a treia obiecție împotriva argumentului ecologist, pe care am subliniat-o, este într-o oarecare măsură diferită. În loc să susțină că încercările ecologismului de a abandona suveranitatea și de a descentraliza puterea ar duce la o insuficientă capacitate de coordonare, în literatura recentă pe tema ecologismului în

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
apare ideea că ecologiștii rămân prea atașați față de modelul politicii suverane. Kuehls (1996), Dalby (1998) și Stewart (1997), iar dintr-un punct de vedere teoretic diferit și Wapner (1996), avansează toți același argument. Dalby susține, fiind de acord cu criticile ecologiste la adresa "gestiunii ecologice globale", că: "Dilema politică și ironia în acest caz fac ca alternativa la eforturile globale de administrare și anume, descentralizarea politică și controlul local, deseori enunțate ca alternativă politică în teoria ecologistă să rămână în mare parte

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
fiind de acord cu criticile ecologiste la adresa "gestiunii ecologice globale", că: "Dilema politică și ironia în acest caz fac ca alternativa la eforturile globale de administrare și anume, descentralizarea politică și controlul local, deseori enunțate ca alternativă politică în teoria ecologistă să rămână în mare parte supusă aceluiași imaginar politic limitat, al analogiei cu sistemul intern (1998:13)". Critica adusă de Dalby este aceea că ecologiștii rămân fideli unui model politic suveranist, "analogia cu sistemul intern". Într-un context teoretic diferit

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
puterii, așa cum interpretează Wapner și Dalby poziția ecologiștilor, este pur și simplu o formă de recreare a instituțiilor politice existente, a statelor suverane, la niveluri mult mai locale, mai "umane". Dar aceasta este o interpretare greșită. Este adevărat că argumentele ecologiste se bazează mult pe chestiuni ce țin de scară. Dar ele exprimă clar faptul că o asemenea descentralizare în scopuri ecologice implică organizarea unor instituții politice fundamental diferite. Acest fapt este clarificat de opoziția explicită a multor astfel de autori

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
care au scris pe acest subiect, din diverse perspective, implicațiile politice ale ecologismului merg în direcția unei descentralizări radicale a puterii (de ex. Bryant și Bailey 1997; Luke 1997; Helleiner 2000). Dar ceea ce este important la această critică adusă poziției ecologiste este felul în care atrage atenția asupra situației contemporane strategice a ecologiștilor, și în același timp asupra modului în care problemele ecologice și răspunsurile politice la acestea implică schimbări în structurile politice globale sub forme al căror potențial scapă naturii

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
care atrage atenția asupra situației contemporane strategice a ecologiștilor, și în același timp asupra modului în care problemele ecologice și răspunsurile politice la acestea implică schimbări în structurile politice globale sub forme al căror potențial scapă naturii abstracte a criticilor ecologiste împotriva sistemului de state. Ne putem întreba cum ar arăta o critică ecologistă imanentă a politicii globale, în opoziție cu o critică ecologistă transcendentală a sistemului de state (reificat), precum cea din argumentele anarhiste ale lui Bookchin. Din această perspectivă

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
precum cea din argumentele anarhiste ale lui Bookchin. Din această perspectivă se remarcă lucrarea lui Eckersley, The Green State (2004). Cartea precedentă a lui Eckersley (1992) conținea o respingere explicită a ecoanarhismului și dădea o importanță deosebită descentralizării în gândirea ecologistă. Pe baza lecturii pe care o face implicațiilor ecocen-trismului, autoarea elaborează un argument politic etatist în orientarea sa. Deși nu adoptă poziția "eco-autoritarismului" ca Hardin (1974), Heilbroner (1974) sau Ophuls (1977), ea sugerează, în totală contradicție cu ecoanarhismul larg răspândit

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
orientarea sa. Deși nu adoptă poziția "eco-autoritarismului" ca Hardin (1974), Heilbroner (1974) sau Ophuls (1977), ea sugerează, în totală contradicție cu ecoanarhismul larg răspândit în gândirea ecologiștilor, că statul modern este un instrument politic necesar dintr-un punct de vedere ecologist. Ea sugerează că ecocentrismul necesită în același timp descentralizarea puterii în stat și centralizarea puterii la nivel regional și global. În concordanță cu ideea lui O'Riordan despre primul tip de reformă a ordinii mondiale, autoarea susține că un sistem

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
este că interpretarea eco-centrismului care sprijină cartea lui Eckersley (1992) poate fi contestată. Ecocentrismul, în sine, este nedefinit politic. Poate avea multe variante, de la anarhie la autoritarism, cu versiunea lui Eckersley undeva la mijlocul acestui continuum. Interpretarea alternativă dominantă în cadrul reflecției ecologiste sugerează că problema, din punct de vedere ecocentric, ține de apariția modurilor de gândire moderne. Raționalismul inerent în știința occidentală modernă este unul instrumental, în care dominația asupra naturii (și a bărbaților asupra femeilor) și folosirea acesteia în scopuri instrumentale

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
pentru a sugera că prima va ajuta la trecerea către o modernizare ecologică "tare", care va ecologiza în mod corect procesul economic, iar cea din urmă ar putea înrădăcina cu adevărat transformările suveranității, îndepărtând-o de imaginea hobbesiană. Odată ce direcțiile ecologiste de critică a politicii internaționale sunt înțelese sub acest aspect, se deschide calea spre o reimplicare critică, dar constructivă, alături de alte tradiții din Relațiile Internaționale care au aceleași viziuni în privința transformărilor suportate de sistemul de state și a modului cum

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
243). Această asumpție duce la o insistență asupra naturii slabe a procesului deliberativ în democrația liberală și a nevoii de a organiza procese deliberative care să nu-i excludă pe cei de dincolo de granițele statelor individuale. Principala critică de factură ecologistă ar putea proveni din linia argumentelor dezvoltate de exponenții "ecologiei globale". Ideea lui Eckersley despre deliberarea democratică pune pe bună dreptate sub semnul întrebării natura deloc critică a "preferințelor individuale" așa cum sunt invocate în retorica liberal democratică sau, mai bine

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
ar fi abandonată insistența autoarei asupra statului național ca punct de plecare al reflecției despre spațiul activității politice atunci ele ar deveni mult mai atractive pentru majoritatea ecologiștilor, și ar constitui un element foarte sofisticat și valoros adăugat la argumentele ecologiste. Altă miză probabilă este prezentarea de către Eckersley a evoluțiilor din politica globală contemporană care inspiră astfel "limitele posibilului", din care se poate apoi dezvolta critica sa imanentă. Pentru a relua, autoarea se referă la potențialul emergent al multilateralismului ambiental, al

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
reformatoare care să dezvolte multilateralismul ambiental, modernizarea ecologică și democrația discursivă. Dar ele pot fi analizate și sub forma unor mișcări care generează schimbări politice în sine, înrădăcinate într-un model mai vast de schimbare socială și politică de inspirație ecologistă/de stânga, care nu doar modelează, ci pun în cauză puterea capitalului global, centralizarea puterii, și altele, și funcționează ca agenți care ajută la crearea și susținerea democrației și cetățeniei ecologice. Concluzie Ideea centrală a acestui capitol este analiza modului

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
autorității. Ecologia globală complementează această idee arătând detaliat cum practicile politice contemporane subminează sustenabilitatea societăților umane, și cum aceste structuri ale puterii trebuie reevaluate pentru a crea societăți durabile. Concentrarea lor pe "redobândirea bunurilor comune" sprijină argumentul descentralizării în teoria ecologistă. În introducerea acestei cărți, (Capitolul 1) au fost subliniate câteva chestiuni esențiale și au fost aduse precizări cu referire la tradițiile teoretice în Relațiile Internaționale. Ecologismul ar trebui să fie privit ca o teorie critică, mai degrabă decât una orientată

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
distrugerii mediului vine pe locul următor. Din punct de vedere metodologic, deși ecologiștii sunt ostili pozitivismului, nu în ultimul rând din cauza legăturii sale istorice cu tratarea "naturii" (inclusiv a oamenilor) ca obiect, pur și simplu instrumental, nu există o metodologie ecologistă clar definită. Eckersley (2004 :8-10) propune ca metodă o "ecologie politică critică". Dar aceasta se dovedește a fi metoda criticii imanente din teoria critică a Școlii de la Frankfurt, cu accente ecologice. În final, ecologiștii se alătură altor curente în respingerea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
din teoria critică a Școlii de la Frankfurt, cu accente ecologice. În final, ecologiștii se alătură altor curente în respingerea oricărei sugestii de separare a Relațiilor Internaționale de alte discipline. După cum se sugerează și în Capitolul 1, posibilitatea apariției unei perspective ecologiste distincte în cadrul Relațiilor Internaționale a venit pe fondul depășirii granițelor disciplinare. Cu privire la alte tradiții ale Relațiilor Internaționale, ecologismul are anumite trăsături în comun cu multe alte abordări critice. Mai întâi, împărtășește respingerea distincției dure și rapide între fapt și valoare

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]